11,345 matches
-
lemn și v`nz`ndu-l rușilor. Dar această practică era mult mai periculoasă dec`t cusutul sau croșetatul. Pentru mai multe informații privind capacitățile femeilor de a rezista durerii fizice, de a se sacrifica pentru ceilalți și de a `ndura foamea `n religia catolică, vezi Anița Nandriș-Culda, Douăzeci de ani `n Siberia, Editura Fundației Culturale Române, București, 1998. Vezi Jolluck op.cit., și Massino, op.cit. Frau B. `n Georg Weber et al., Die Deportieren von Siebenburger Sachsen, p. 428. In and Russland
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
s-au Îngrijit să le golească chiar și de obiecte mărunte, cum ar fi lenjeria de corp, cămăși, ciorapi, veselă de bucătărie, lăsând În urma lor văduve și orfani lipsiți de toate, bătuți și săraci - mulți dintre ei au pierit de foame, uitați În zilele de iarnă În case Înghețate, singurul lor mijloc de existență rămas fiind o sumă infimă pe care Comunitatea o acorda săptămânal, suficientă uneori doar pentru a cumpăra pâine. La pogromul de la Iași au participat și mulți români
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
3.000-3.500 evrei ce vor fi aduși din Iași”59. Evreii din primul convoi, cca 120 la număr, aproape toți goi, au crezut că În sinagogă vor primi În sfârșit apă. Erau „aproape În stare de inconștiență, Înebuniți de foame și sete”60, cum i-a descris un evreu din localitate care a venit să le acorde ajutor În ciuda pericolului. Pe drumul spre sinagogă, Botez XE "Botez, Nicolae" i-a bătut și a ordonat și soldaților să-i bată pe
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
șîn viațăț În Iași, erau ascunși, prăvăliile lor cu obloanele trase, iar apartul de Încasarea contribuțiilor Comunității, complectamente desorganizat prin dispariția, În aceleași condiții a funcționarilor Însărcinați cu perceperea contribuțiilor. Mii de văduve și orfani trebuiau ajutați, căci mureau de foame. Câțiva fruntași, conducători ai Comunității au umblat pe la acei ce-i știau ascunși În case și au putut colecta sumele necesare pentru Împărțirea primelor ajutoare văduvelor de dată recentă, precum și vechilor noștri pensionari și pensionare. Pentru o justă repartiție a
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
deportării și a lagărului... A. V. Nu vi s-au spus povești, dar ați trait multe povești adevărate, dramatice, tragice, care au nutrit scrierile Dumneavoastră. N.M. Da. Erau, însă, povești de coșmar. Povești care se structurau pe câteva instincte fundamentale: foame, frig, frică. Poveștile astea dominau atunci copilăria mea. Sigur că existența domestică, cu poveștile banalității, să zic așa, nu dispăruse cu totul, în lagăr existau toate calitățile și defectele omenești solidaritatea, invidia, adulterul, hoția, compromisurile, complicitățile toate existau și acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
odată cu armata rusă. În ziua de 14 Iulie s'a luat măsura ca trecerea peste Nistru să fie oprită, iar acum numeroase persoane stau pe malul de Nord al Nistrului și imploră să fie trecuți peste apă, fiind muritori de foame. Este necesar ca grănicerii să fie instalați cât mai curând de-a lungul Nistrului, exercitând un control sever al trecerilor. Propunem ca trecerea românilor și înapoierea lor la vetre să fie permisă, după o triere amănunțită, împiedicându-se în același
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
este decât o singură baratcă. Primăria Comunei Soroca (și Prefectura) nu se îngrijește de hrana internaților. Dispozițiunile Prefecturei sunt ca internații să-și procure hrana prin mijloace proprii; majoritatea internaților însă nu au bani, așa că sunt siliți a răbda de foame. Sunt informat că și în acest lagăr serviciul medical este ca și inexistent. Asupra lagărilor din Județul Hotin (Securei și Edineț) nu cunosc în amănunt situația. Sunt informat însă că și aceste lagăre se găsesc în aceiași stare. IV/ Comandamentul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în ploaie la unele lagăre) și mai ales lipsa de higienă, aceste lagăre vor deveni în curând niște focare de infecții și răspândirea tuturor boalelor contagioase care va periclita populația și trupele chiar dacă se pune cordoane sanitare, știut fiind că foamea va isbuti să rupă orice cordon. ȘEFUL BIUROULUI 2 SIG. MAIOR, ss. Epureanu 417 Epureanu Gh. *) Adnotare: "Se va raporta situația lagărelor la Marele Cartier General. Se va arăta că un număr de zile am dat camioane pentru hrană. Față de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
dela West spre Est, poposind în Râbnița, sunt de o slăbiciune fizică, în urma marșurilor, atât de avansată, încât traseul parcurs de ele este marcat prin numeroase morminte. Insectele forfotesc fără număr pe zdrențele lor murdare, iar chipurile oamenilor, supte de foame, dovedesc prezența bolilor. În curțile unde sunt parcați, sub paza jandarmilor, se formează surse de infecție și microbi. În jurul fântânelor acești evrei vin în contact cu populația și-i pot trece astfel insectele și microbii. 5. Gărzile, cari însoțesc aceste
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
chirie. Numai o mică parte dintre evrei au paturi și saltele, bineînțeles că aceștia sunt cei mai bogați. 4. Sănătate. Pe lângă fiecare ghetou comitetele de conducere au înființat câte un dispensar unde sunt internați cei ce s'au îmbolnăvit de foame sau mizerie. Aceștia nu au medicamente, nu au aparate chirurgicale și am aflat că rostul acestor dispensare este de a izola pe bolnavi de cei sănătoși, spre a nu se produce epidemii. În ultimul timp, comunitatea evreilor din Țară le-
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ce vinde. Pentru restul, fiecare trebuie să-și procure singur alimente de unde și cum știe. Vând zilnic lucruri pe nimic, pentru a-și procura o bucată de pâine. Am văzut pe străzile ghetoului din Moghilev femei și copii leșinați de foame, întrucât alimentele de la bucătăria comună sunt cu totul insuficiente. Se dă un singur fel de mâncare. Autoritățile nu le vin cu nimic în ajutor, întrucât acestea trebuie să satisfacă mai întâi nevoile urgente ale armatei. Prețul alimentelor în Transnistria a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
să primească alimente din Țară, stațiile de C.F.R. refuzând primirea coletelor, cu excepția stației Timișoara. Din cauza subalimentației, cea mai mare parte dintre ei au murit și de cei săraci, nimeni nu se îngrijește pentru alimentație, lăsându-i astfel să moară de foame. Zilnic sute și mii de bărbați, femei sau copii, mișună prin ghetoul din Moghilău cerșind. 7. Tratamentul autorităților. În prezent am fost informat că se fac mari eforturi din partea autorităților să le vină în ajutor, căutând să impună la muncă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
o duminică, să mă ia la biserică. Așa era ea, se ducea în toate duminicile la biserică și voia să scoată un dreptcredincios și din mine. Am plâns, că era prea dimineață. M-am oprit din plâns, că mi-era foame. Am cerut ceva de mâncare, dar bunică-mea n-a vrut să mă asculte. A zis că nu am voie să mănânc nimic, ca să-mi dea popa nafură. Mi-am amintit că aveam un pachet de biscuiți prin buzunare și-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
-și convingă tatăl să fie de acord cu aducerea în familie a femeii pe care el o dorește. Oamenii acestui loc se hrănesc o singură dată pe zi cu peștele sau vânatul pe care îl pot prinde. Ei nu cunosc foamea pentru că jungla este foarte darnică cu ei. Îl găsește pe tatăl său puțin supărat pe faptul că zeul ploii îi luase în timpul nopții singurul porc pe care familia sa îl adusese din junglă și-l ținea pe lângă casă pentru sacrificare
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
decent pentru om. Nu poate produce prosperitate un sistem social care nu-și propune așa ceva. De fapt, multe dintre criticile adresate capitalismului vin din zona unor nostalgii legate de ,,vremurile bune de altădată". Suntem în mijloculunui paradox. Întunericul, frigul și foamea specifice Evului Mediu sunt considerate ,,vremuri bune"15. De altfel, acest mit, al ,,vremurilor bune de altădată", funcționează și în contemporaneitate dacă vom sta să analizăm mai cu atenție nemulțumirile oamenilor. Și azi, în judecățile lor, oamenii au tendința să
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
zbatere nu a fost provocată de capitalism, așa cum eronat se spune, uneori, chiar de către oameni foarte inteligenți. Din eroare, din neștiință, sau din poziționare ideologică, spunem că, de exemplu, consumerismul este invenția capitalismului. Nimic mai fals. Omului i-a fost foame dintotdeauna, iar căutarea hranei a fost ocupația sa de bază de-a lungul a mii și milioane de ani. În același timp tendința spre lux și bunuri de lux este una naturală. Abia acum, în modernitate, încercăm să scăpăm de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dintotdeauna, iar căutarea hranei a fost ocupația sa de bază de-a lungul a mii și milioane de ani. În același timp tendința spre lux și bunuri de lux este una naturală. Abia acum, în modernitate, încercăm să scăpăm de foame și de obsesia foamei. Încă nu am reușit dacă ne gândim că există încă pe planetă miliarde de oameni cărora le este foame zilnic și nu dețin capacitatea economică de a-și potoli foamea. Dacă vom înțelege corect mitul căderii
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a fost ocupația sa de bază de-a lungul a mii și milioane de ani. În același timp tendința spre lux și bunuri de lux este una naturală. Abia acum, în modernitate, încercăm să scăpăm de foame și de obsesia foamei. Încă nu am reușit dacă ne gândim că există încă pe planetă miliarde de oameni cărora le este foame zilnic și nu dețin capacitatea economică de a-și potoli foamea. Dacă vom înțelege corect mitul căderii omului vom înțelege, în
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
spre lux și bunuri de lux este una naturală. Abia acum, în modernitate, încercăm să scăpăm de foame și de obsesia foamei. Încă nu am reușit dacă ne gândim că există încă pe planetă miliarde de oameni cărora le este foame zilnic și nu dețin capacitatea economică de a-și potoli foamea. Dacă vom înțelege corect mitul căderii omului vom înțelege, în sfârșit, că lumea capitalistă nu este altceva decât o nouă construcție, o nouă încercare pe drumul desăvârșirii umane și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în modernitate, încercăm să scăpăm de foame și de obsesia foamei. Încă nu am reușit dacă ne gândim că există încă pe planetă miliarde de oameni cărora le este foame zilnic și nu dețin capacitatea economică de a-și potoli foamea. Dacă vom înțelege corect mitul căderii omului vom înțelege, în sfârșit, că lumea capitalistă nu este altceva decât o nouă construcție, o nouă încercare pe drumul desăvârșirii umane și nu un mod de producție care și-a propus programatic să
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și riscante, îl putem imagina a fi subsumat din ce în ce mai puternic acestor principii ale moralei și așteptărilor înalte tipic umane 27. Ne vom permite asta ca ființe conștiente, care construiesc și trăiesc într-o lume în care nu le mai este foame și frig. Putem fi conștienți că lumea în care trăim este cea mai bună dintre lumi, tocmai pentru că ea este rezultatul unor alegeri conștiente ale unei ființe raționale, pentru care situarea de partea binelui este un fapt comun, cotidian, un
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a omului în general) și civilizația noastră se dezvoltă pentru că oamenii sunt făcuți să dorească această dezvoltare. O altă trăsătură a lumii capitaliste o reprezintă producerea pe scară largă a bunurilor destinate consumului maselor. Dacă până atunci lumea suferise de foame și de frig, capitalismul democratizează consumul și omul începe să aibă o altă relație cu mărfurile și cu bunurile din jurul său. Există o dublă motivație a producției capitaliste fără precedent. Este vorba despre creșterea nevoilor umane, dar și despre dezvoltarea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cetățeni consumatori 202. Consumatorul este cel care va face diferența dintre capitalism și alte construcții sociale. În capitalism omul devine o ființă cu adevărat sofisticată, căruia, în sfârșit, nu-i va mai fi frig și nu-i va mai fi foame. Am depășit nevoile de bază, fiziologice, și numai așa am reușit să depășim condiția de animal. În capitalism putem discuta despre consum de masă, educație și sănătate la scară largă. Este o lume a producției, consumului și bunăstării în sensul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
o atenție aparte credem că ar trebui să se bucure, în dezbaterea noastră, cele legate de teama socială, de frica socială și de reacția umană în fața acestui fenomen 245. Oamenilor le-a fost teamă mereu. Fie că este vorba de foame sau de frig sau le-a fost teamă chiar de omul de lângă ei. Multe dintre căutările umane s-au circumscris alungării fricii sau măcar realizării unui optim de siguranță care să ne permită traiul alături de frică. Din teamă s-au
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
este un sentiment complex la om246, trecând dincolo de nevoia de hrană, sau conștientizarea pentru un moment a unui pericol. Jean Delumeau în opera sa ,,Frica în Occident"247, descrie multiplele fațete ale acestei stări sociale. Pentru că până la capitalism, frica de foame, de exemplu, era un fenomen generalizat și continuu. Omul obișnuit trăia într-o semi-animalitate, iar o mare parte din viața sa era dedicată căutării hranei. Septimiu Chelcea arată cum frica i-a însoțit pe oameni de-a lungul întregii lor
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]