15,241 matches
-
etc. Bombardamentul informațional și al provocărilor actuale determină imperios apelul la o astfel de cooperare și comunicare în rețea, fără de care eficiența muncii, eficiența personală, eficiența profesională sau pe multe alte planuri cu greu pot fi imaginate. În continuare, vom insista puțin pe elementele necesare pentru buna funcționare a rețelelor și pe rolul individului, ca membru al unei rețele. 5.4.1. Activitatea în rețea. Individul - rol activ în rețeatc "5.4.1. Activitatea în rețea. Individul - rol activ în rețea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
profil individual cât mai fidel. Astfel de date sunt indispensabile pentru conceperea unui curs adaptat, care să vină în întâmpinarea unor nevoi reale ale adultului devenit educabil și care să asigure acestuia nivelul dezirabil de cunoștințe și competențe. Nu vom insista asupra acestei etape, asupra manierei în care se realizează analiza cerințelor/nevoilor de formare, deoarece acestea au fost descrise detaliat în subcapitolul 5.3. 2. Etapa de proiectare a ofertei Anterior, vorbeam despre elaborarea prealabilă a unui concept al cursului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
majoritatea cazurilor crize politice majore, au amalgamat beneficiile dinastiei cu greșelile unui sistem politic tânăr și lipsit de practica gestionării guvernării și a leadership ului. Contabilizarea celor patru domnii scoate În evidență, În analiza politologului, momentele tensionate ale perioadei regalității, insistând asupra legăturilor cu ceilalți factori politici și a deciziilor luate În momente decisive. Pare Însă că ultimele domnii contează cel mai mult În balanța memoriei privind aportul instituției dinastice. Dacă regele Carol al II-lea se face vinovat că a
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
adus În favoarea cercetărilor de imagologie comparată vine să completeze și să explice schema de până acum, În care, după ce, inițial, am pus accentul pe relația dintre un cadru referențial și imaginea sa ipostaziată Într-o anumită formă de cunoaștere, am insistat apoi pe ideea ca această imagine să fie proprie respectivului cadru referențial, să reprezinte o reflectare directă a acestuia, și nu una deformată de sistemul de referință al unui observator exterior. Plecând de la această situație, trebuie adus În discuție faptul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
una dintre cauzele prejudecății, ele stimulându-se, cel mai adesea, În mod reciproc, În cadrul relațiilor și al reprezentărilor interetnice. Problema cauzelor prejudecății și ale discriminării conduce la alte aspecte interesante. Un prim set de explicații, inspirat mai ales de psihanaliză, insistă asupra surselor individuale ale celor două fenomene, atribuind stilul atitudinal etnocentric așa-numitului tip de „personalitate autoritară”, teoretizat de Th. Adorno. Conduita etnocentrică s-ar datora conflictelor afective survenite În timpul copilăriei, care vor dezvolta mai apoi un stil cognitiv marcat
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cercetătorul se raportează la aceste surse, de grila de lectură pe care o propune istoricul unor izvoare altfel tradiționale. Pe lângă izvoarele folosite pe larg până acum de istoriografie (și relatările de călătorie rămân, desigur, un punct de referință), istoria mentalităților insistă asupra unor surse cum ar fi cărțile populare, literatura de colportaj, almanahurile și calendarele, iar pentru epocile mai recente, romanul de serie, presa și televiziunea, reținute tocmai pentru capacitatea lor de a vehicula, Într-o formă condensată, imagini și stereotipuri
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de istorie culturală (subliniind astfel apropierea lor de perspectiva antropologiei culturale), În timp ce Geoffrey Lloyd a publicat chiar În Franța, În anul 1993, traducerea lucrării sale Demystifying Mentalities, În care sintetizează criticile la adresa acestei direcții de studiu. Nu cred că putem insista asupra modului În care se reflectă această criză a istoriei mentalităților În contextul atât de diferit al istoriografiei românești, marcat prea puțin de dispute teoretice și metodologice semnificative. Totuși, nu este greu să remarcăm chiar În cazul special al cercetării
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
al românității, care alimentează continuu, precum o inimă, energiile națiunii, așa cum a făcut-o prin Dragoș XE "Dragoș" sau Negru-Vodă XE "Negru-Vodă" , Întemeietorii celorlalte două țări românești, prin Gheorghe Lazăr sau Badea Cârțan XE "Cârțan" , prin aportul etnic pe care - insistă istoricii români - ardelenii l-au furnizat Întotdeauna zonelor oarecum debile de peste Carpați. Desigur, astăzi am putea spune, fără teama de a greși, că toate aceste manifestări ale mitului unității, aceste clișee istoriografice nu reflectă (sau, mai corect spus, nu reconstruiesc
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
autonomia Transilvaniei, oficial până la 1905, deoarece aceasta era singura formulă imaginabilă În contextul respectiv, iar atașamentul lor față de alcătuirea politică mai largă a monarhiei habsburgice nu se va stinge, de fapt, până la primul război mondial. La 1848 Însă, ei vor insista deja mai ales asupra unei organizări comunitare, separatiste, pe criterii etnice, fiind interesați din ce În ce mai mult de autonomia lor națională, și nu de autonomia Transilvaniei. Maghiarii și românii au acționat așadar deopotrivă, În sensul „omogenizării” Transilvaniei, fie În raport cu Ungaria, după 1867
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și de erodare a spiritului critic. Tocmai pentru că este o credință larg răspândită, ea poate fi manipulată cu ușurință, În profitul celor mai diverse cauze, oferind ca reper legitimant o iluzie și o dorință, În locul căutării aplicate a adevărului. Voi insista așadar În concluzie, asupra faptului că particularismul ardelean se fundamentează astăzi doar pe un stereotip regional - Împărtășit, fără Îndoială, pe o scară largă, de români și maghiari, de ardeleni și „regățeni”, de naționaliști și liberali. Dar această imagine are o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și de comunicare științifică dobândită În acești ani reprezintă, pentru un intelectual veritabil, bunul cel mai de preț. El nu poate fi pus În cumpănă de măruntele necazuri și mizerii cotidiene, atât de perisabile În raport cu eternitatea valorilor spirituale. Nu voi insista asupra istoriei mai recente a universității clujene; remarc doar faptul că exercițiul libertății și al democrației Își are și el capcanele sale, mai ales Într-o societate care nu și-a pierdut automatismele nocive dobândite În perioada comunistă. Cu toate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mai Întâi În anul 1979, tradus În 1981 și 1982 și reluat Într-un volum din 1995. Studiul prezintă În mod aplicat, pe texte, principalele trăsături ale imaginii Europei, așa cum s-au configurat ele În cultura română a Epocii Luminilor, insistând asupra calității de „model cultural” pe care o joacă această reprezentare. De asemenea, Marino pune accentul pe condițiile care au generat imaginea În discuție (influențe culturale externe, dar și „osmoză și cataliză” În mediul autohton) și, ceea ce mi se pare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să remarcăm În acest volum, alături de semnăturile lui Marino sau Duțu, și prezența lui Alexandru Zub, mentorul școlii ieșene de istorie a istoriografiei. Cu altă ocazie, istoricul moldovean producea și el o lucrare consacrată imaginii Europei În optica intelectualilor pașoptiști, insistând asupra rolului special pe care l-a jucat francofilia românească În construirea acestei reprezentări. Studiul publicat de Alexandru Duțu pe tema care ne interesează aici se Înscrie, de asemenea, În genul de istorie culturală comparată pe care l-am Întâlnit
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ucise cu o cruzime nemaipomenită”. În mod semnificativ, consemnarea unor asemenea fapte poate fi Întâlnită nu doar În cazul contemporanilor excedați de panică și zvonuri senzaționale, ci și la istorici profesioniști de talia lui Horváth sau Kőváry. Ambii istorici evocați insistă și asupra caracterului religios al răscoalei, ilustrat de uciderea preoților catolici, de profanarea bisericilor și convertirea În masă a maghiarilor a căror viață era cruțată. Toate aceste aspecte subliniate de autorii amintiți au funcția de a evidenția, Într-un spirit
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prejudecățile asupra celor de peste munți. Românii din principatul dunărean sunt considerați, de către călătorul maghiar, un popor incult, necivilizat și chiar ostil progresului, trăsături pe care le va argumenta pe parcursul călătoriei cu diferite exemple, adăugându-le indolența și intoleranța religioasă. Ürmösy insistă În mod deosebit asupra acestui ultim aspect, susținând că, indiferent de religia lor catolică, luterană, calvină sau unitariană, maghiarii sunt considerați „păgâni” de către românii ortodocși și tratați ca atare. Astfel, În orașul Câmpina, o familie maghiară Îi relatează că românii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ț se gândește cu ură la națiunea maghiară, cu toate că - nu-i așa? - vecinii ar trebui să se Înțeleagă bine Între ei. Dar, cu toate că sunt priviți cu ostilitate, maghiarii din Muntenia nu sunt oprimați, așa cum sunt românii printre maghiari. Mai mult, insistă interlocutorul lui Ürmösy, maghiarii se pot Îmbogăți În Țara Românească, pe când În Transilvania românii sărăcesc pretutindeni, chiar și pe Pământul Săsesc. Indiferent dacă a avut sau nu loc exact În forma relatată, reproducerea de către Ürmösy a acestei discuții conturează o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
tot unul critic. Se precizează că există două gazete politice, aflate sub o cenzură foarte strictă. Ele publică preponderent știri interne și despre activitatea principelui, acestea din urmă fiind de regulă laudative. Rubrica externă este săracă și, de cele mai multe ori, insistă asupra numărului mare al românilor din Ardeal, În comparație cu cel al maghiarilor din Muntenia, nelipsind nici comentariile critice la adresa sașilor ardeleni. Este interesant faptul că Ürmösy nu comentează mai pe larg informațiile respective. Este evident că dezaprobă În subtext aceste tendințe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de o parte, este vorba de diferența reală de civilizație existentă Între Transilvania și Muntenia epocii respective, Între Clujul baroc al lui Ürmösy și satele sau târgurile cu aspect oriental prin care trece, asupra căreia nu e necesar să mai insistăm. Există Însă și o diferență, poate mai importantă, datorată sistemului de referință la care se raportează Ürmösy, În privința tipului de civilizație. Pentru el, progresul de tip occidental, al cărui cult Îi este inculcat prin educație, chiar dacă, poate, nu se manifestă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de Încercările „mai multor deputați români la Pesta”, care se ocupau cu finalizarea tratatului de pacificare Împreună cu trimișii lui Avram Iancu XE "Iancu" . Rezumând, În final, principalele considerații ale istoricului maghiar referitoare la revoluția română din 1848-1849, este necesar să insistăm asupra câtorva aspecte. În primul rând, trebuie spus că, În comparație cu alți observatori maghiari, Kőváry este foarte bine documentat În ceea ce privește desfășurarea revoluției române, cunoaște revendicările, programele, petițiile formulate de români, conducătorii acestora, structurile lor organizatorice etc. În ceea ce privește opiniile istoricului ardelean cu privire la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
resentimentele lor ancestrale față de nobilimea maghiară. Totuși, această schemă explicativă generală, această viziune-șablon, este nuanțată În cazul lui Kőváry prin surprinderea unor motivații suplimentare ale mișcării românești, chiar dacă valorizarea lor diferă, desigur, de cea prezentă În viziunea românească. Astfel, Kőváry insistă asupra idealului Dacoromâniei sau vorbește despre tendințele de unificare confesională ale românilor ardeleni - năzuințe proprii elitelor revoluționare românești - cu toate că, este adevărat, le consideră niște proiecte lipsite de realism, simple „himere metafizice”. Dintr-un alt punct de vedere, În pofida faptului că
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
oștiri ale consulilor”, Jókai conchide În repetate rânduri că românii „sunt urmașii dacilor viteji și ai legiunilor cuceritoare”, „strănepoții lui Traian XE "Traian" ” sau „urmașii demni ai lui Decebal și Traian”. Alteori, de pildă În Epoca de aur a Ardealului, insistă atât asupra prezenței dacilor și romanilor pe meleagurile Transilvaniei, În timpurile străvechi, cât și asupra preocupării românilor de a-și etala descendența latină, motiv pentru care caută peste tot În Ardeal vestigii romane. Scriitorul maghiar emite opinii interesante și În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Din punct de vedere al situației culturale, scriitorul maghiar va susține necesitatea adoptării unui ansamblu de măsuri pentru cultivarea fiecărei naționalități În propria sa limbă maternă. Fără Îndoială, aceasta era o idee generoasă În contextul gândirii politico-naționale a vremii. Jókai insista ca statul să inițieze și să protejeze Înființarea de instituții culturale În limbile naționalităților, În scopul educării lor, Începând de la școli și biserici, până la teatre și institute științifice de nivel Înalt. Mai mult decât atât, Jókai solicita ca limbile naționale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
folclorului ca sursă istorică (de fapt, mai corect spus, ca sursă pentru istoric) a fost și este privită cu multă reținere, În plan teoretic și practic, atât de istorici, cât și de folcloriști. Deși nu Împărtășesc această rezervă, nu voi insista totuși În sensul căutării urmelor unor evenimente istorice concrete fixate În creația orală, mai ales atunci când ele aparțin epocii medievale. În schimb, În cazul unei cercetări de istorie a mentalităților, care explorează imaginarul social țărănesc Înscris pe coordonatele duratei lungi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Irlanda apar doar În patru numere (7% din totalul aparițiilor anuale), cifrele fiind de fapt irelevante la valori atât de coborâte. În afara clișeului sărăciei irlandeze, apare și Repeal-ul, ca o problemă binecunoscută, asupra căreia nu mai este necesar să se insiste, fiind amintit O’Connel, care Încă tot mai ține postul de lord-maior În căpitala Dublin, nu lasă ca să doarmă al său proiect de dezghinarea Irlandei de către Anglia. În afară de problemele politicii externe, rubrica „Britania Mare” e ocupată, În prima parte a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
context al durității sociale, este atenția manifestată față de aripa radicală a mișcării irlandeze (trei ocurențe), În asociere cu chartismul. Pe acest teren tematic comun, se pot desprinde totuși câteva opțiuni diferite, În raport cu cele ale gazetei brașovene. În primul rând, se insistă destul de mult asupra inițiativelor caritabile lansate În favoarea țărănimii irlandeze. Ele sunt relevate ca exemple de urmat și pentru Transilvania, pe linia filantropică a iluminismului, apropiată redactorilor de la Blaj (Iosif Many XE "Many" ), În timp ce Bariț XE "Bariț" privea cu rezervă, În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]