10,667 matches
-
-i cu această ocazie pe creștinii americani să depășească orice separare între credință și viață, opunându-se falselor evanghelii ale libertății și fericirii. Viața noastră spirituală este deja o manifestare a credinței în persoana lui Isus și a legăturii noastre intime cu El, prin ascultarea și meditarea asupra cuvintelor sale și, mai ales, prin frecventarea sacramentelor, semne eficace ale prezenței sale. Astfel ne dăm seama că Isus Cristos este punctul de pornire și cel de sosire al vocației noastre de oameni
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
timp Isus Cristos va fi pentru noi „imaginea omului nou”, vom trăi ca persoane răscumpărate, care își edifică viața după gândurile și sentimentele lui Isus, chipul Tatălui. Isus Cristos, Dumnezeu adevărat și om adevărat, va deveni cea mai apropiată și intimă persoană care va confirma în fiecare moment că suntem fii a căror demnitate nu poate fi niciodată alterată sau distrusă de nimeni, nici măcar de păcat. 3. Autostima și responsabilitatea A. Grün, călugăr benedictin și psiholog, citându-l pe Romano Guardini
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
prevederea și organizarea muncii în bucătării și alte spații de producție; - asigurarea depozitării mărfurilor; - asigurarea funcționării instalațiilor tehnice din dotare; - dotarea cu mobilier și materiale. Amenajarea salonului dă nota distinctivă restaurantului - se cere ca prin amenajare, spațiile să devină confortabile, intime și ușor de exploatat. Reglementările specifice și sistemul de clasificare sunt prezente, ca și în cazul hotelurilor; diferențele ar fi că, în timp ce reglementările, dat fiind impactul mult mai direct asupra sănătății clienților, sunt în general mai dure, în timp ce clasificările pierd
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
la aceea a habitatului. Criza morală a populațiilor urbane (beție, adulter, delincvență etc.) era raportată la neajunsurile condițiilor de locuire. Prin această reducere a orașului la o simplă concentrare de locuințe 6 se viza combaterea promiscuității maghernițelor și favorizarea vieții intime a familiei. Căci, după cum subliniază Michelle Perrot, dacă familia, care este, fără îndoială, "una dintre primele și cele mai puternice forme de sociabilitate populară", nu poate să treacă drept o creație burgheză, atunci acest lucru se datorează coincidenței absolute între
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
bogat. Iar noi, germanii, avem un humorist de mare stil, citit și înțeles mai mult decît în timpul vieții sale, fie acasă, fie în tranșee, de către cei cu sufletul "tăbăcit": e vorba de Wilhelm Raabe. El a cucerit ființa cea mai intimă a germanilor, în trecut ca și în prezent, pentru humorul care bîntuie lumea. Cunoașterea științifică nu a ținut pasul cu această bogată dezvoltare a humorului. E drept că se mai pot găsi, ici și colo, observații juste în ce-l
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
că accentuează din nou, în mod special, latura tragică a marelui humor, întorcîndu-se astfel la Solger, care determinase fie și într-un mod nedeslușit humorul ca pe o unitate dintre comic și tragic. El pătrunde, în felul acesta,în esența intimă a humorului, mai adînc decît mulți psihologi și esteticieni moderni, care înțeleg humorul pornind aproape numai de la comic, socotit ca treapta lui evolutivă cea mai înaltă. Hőffding se referă însă mai cu seamă la Kierkegaard și la profunda sa concepție
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
poate asocia foarte bine și concepția religioasădespre viață. Ba chiar, pentru el, humorul este dacă nu cel mai înalt punct de vedere asupra vieții, în tot cazul cel mai bogat și mai uman, cel care dă expresie conținutului celui mai intim a tot ce socotim omenesc.Humoristul cedează bucuros primul loc doar eroului tragic, însă nu se pleacă în fața nici unui alt personaj, dovedindu-se el însuși un curajos militant pentru viață. Lucrarea lui Hőffding este scisă cu căldură. Pentru că are el
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
urmărim contururile unei figuri, ori cînd un eveniment istoric se desfășoară pe o perioadă mai îndelungată, trăirea se compune dintr-un șir de experiențe individuale. Depinde de împrejurarea dacă episoadele particulare îi apar celui ce le trăiește într-o legătură intimă: numai atunci se va putea naște realmente o stare totală. Dacă n-ar exista absolut nici o legătură între trăiri în cele din urmă, pe cît ne dăm seama, n-ar putea să intervină nici un fel de stări sufletești. Modul în
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
că sînt pe cale să îndeplinesc acțiunea respectivă și pentru că efectele ei, în care cred, mi se conturează în față, în trăsături mai mult sau mai puțin clare. Cred că observ cum ceva din lăuntrul meu, poate din partea mea cea mai intimă, se revarsă în viitorul imaginat, în care trebuie să aibă loc acțiunea. Întregul meu eu, așa e alcătuit, primește aer datorită acestei decizii, poate respira iarăși liber.3 Ofer un ultim exemplu din bogata culegere de stări individuale realizată de
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
studiul Character of the Emotions (Mind, 1896) și apoi în opera The Foundation of Character (1914). Luăm în considerare acum mai de aproape, ambele forme în care pot să apară sentimentele totale. 6. Contopirea sentimentelor Contopirea este legătura cea mai intimă în care pot intra diferitele sentimente și există multe forme sau trepte intermediare, pînă să se ajungă la acest grad. Sufletul se poate agita într-o parte și într-alta, datorită împrejurării că diversele mișcări sufletești alternează,. Discipolii lui Socrate
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
o deosebire între apele diverselor izvoare. Bernhard Severin Ingemann (1789-1862), romancier și liric romantic danez (n.trad.) 8. Sentiment total și caracter Tendința nașterii unor sentimente totale este legată (cum s-a arătat în § 2) atît de natura cea mai intimă a vieții psihice, cît și de cerințele luptei pentru existență. Pe toate treptele și în toate formele vieții sufletești, se afirmă un imbold și o capacitate țintind spre o concentrare, spre o sinteză. Acționează aici, cum a spus Kant, o
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
mai importante pentru noi, cea antică și cea modernă, nu ne vom putea aștepta, în legătură cu cea dintîi, să găsim multe exemple caracteristice de sentimente totale. Antichitatea a fost dominată de premisa fundamentală că invariabilitatea ar fi expresia naturii celei mai intime a existenței și totodată indiciul celei mai înalte valori. Ceea ce este schimbător trece, pentru gîndirea greacă, în ultimă analiză, drept o iluzie și anume una fără valoare. Chiar și în cea mai bogată expunere a străduinței umane pe care ne-
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
sînt mai complicate, după cum vom vedea ulterior. În cazul ridicolului, sentimentul respectiv este un exemplu categoric de sentiment circumstanțial, adică unul care nu e condiționat doar de poziția sa fațăde alte sentimente, ci este determinat, în ființa sa cea mai intimă, prin faptul că trăirea care îl provoacă constă într-un contrast. În sentimentul ridicolului, contrastul acesta este descendent; în sentimentul sublimului, el este ascendent. În rîs, ne simțim mari față de ce este mic; în sublim, ne simțim mici față de ce
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
măsură decît ele, caracterul unui sentiment total. Mai mult decît celelalte forme ale experienței de viață și ale reflecției, el presupune un purgatoriu în care contradicțiile vieții și asprele bătălii ale existenței și-au exercitat înrîurirea asupra miezului celui mai intim al vieții sufletești. Ceea ce este mare și ceea ce e mic, sublimul și josnicul, tot ce-i luminos și ce-i întunecat toate și-au lăsat urmele și gîndirea a chibzuit asupra legilor generale ale vieții. Fie că baza humorului este
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
noi înșine: omul cu experiență și cel priceput vor deduce seriozitatea din textul glumei. Gluma însăși nu este doar un refugiu, un expedient. Prin ea, sufletul își păstrează superioritatea față de contradicțiile și opozițiile cu care are de luptat, în atașamentul intim pentru ceea ce face viața demnă de trăit. Această trăsătură apare în toate formele diverse ale humorului (la care vom reveni în capitolul următor). Contradicția dintre lumea valorilor și cea a realității este aici de cea mai mare importanță. Dacă ne
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
se poată forma o totalitate. Este meritul nepieritor al lui Kant mai mare decît cel pe care-l accentua cel mai mult el însuși că a scos în evidență tendința și capacitatea de acțiune coerentă ca fiind proprietatea cea mai intimă a oricărei vieți sufletești. El a găsit această tendință și capacitate în intuiția senzorială și în asociația de reprezentare și mai ales în formele speciale pe care le presupune cercetarea științifică. A aflat totodată în ele explicația înclinării constante a
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
se situează în fața spectacolului vieții ca un privitor rece, care urmărește atent desfășurarea jocului, ferindu-se însă să se lase antrenat de el. Mai mult de cît de orice se teme să fie obligat "să suspine în sinea sa". Sanctuarul intim trebuie să rămînă absolut neatins de evenimentele lumii. Humorul este, ca atare, un sentiment din concepția grecească despre viață. Stoicismul caută într-adevăr să reprime și să excludă tocmai acele elemente prin a căror reunire s-ar naște humorul. El
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de atîta energie în autoafirmare încît să fii în stare să primești loviturile pe care ți le dă viața și să fii martorul prostiei și al indolenței ce se răspîndesc în lume, fără să te lași zdruncinat în încrederea ta intimă și în statornicia ta, ba chiar să poți surîde în fața lor. Dacă ai învățat că cea mai înaltă fericire a oricărui rău moral în faptul că provine din inerție, din lipsa capacității de a te dezvolta dincolo de poziția pe care
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
putem cunoaște dispoziția sufletească a unui artist în fața vieții prin studierea obiectelor pe care le alege, ca și a manierei în care le tratează. Aici se află locul deschis al artei, prin care ea este legată în modul cel mai intim cu viața. Există în spatele creației poetice și al artelor plastice o artă de a trăi, în care experiențele vieții sînt adunate într-o intuiție practică. Ea nu înseamnă o încheiere științifică a socotelilor, deși cunoașterea științifică, ce s-ar cuveni
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
fără să aibă ei înșiși ceva tragic în existență, își petrec viața cu discursuri despre ceea ce au săvîrșit și au îndurat eroii tragici. În afară de asta, humoristul protestează împotriva ideii că tragicul ar trebuie să exprime, în ciuda experienței, esența cea mai intimă a vieții. Așa ceva nu-i decît romantism. Eroul tragic însuși nu va avea timp și simț pentru asemenea susțineri; el simte că este plasat la limita tuturor circumstanțelor omenești și oricărei forțe umane: deși energia lui o depășeșete pe aceea
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ci o priveliște tocmai ca pe un fragment dintr-o curgere eternă. Humoriștii lui Kiekergaard privesc romantic lumea, în amintire, ca pe o lume de vis, prin care putem uita existența temporală ce se scurge neîntrerupt. Există însă o legătură intimă și un schimb reciproc constant între amintire și viață. Lumea amintirii este plină mereu de trăiri furnizate de viața activă, iar aceasta este însuflețită de ceea ce păstrăm în memorie. Amintirea colaborează fără întrerupere la descoperirea noilor valori. Posibilitatea tragicului nu
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
humor poate folosi ambele moduri de a privi lucrurile. El glumește atît cu soluțiile, cît și cu enigmele absolute. Și gluma respectivă se întemeiază tocmai pe marea seriozitate cu care marele humor tratează activitatea gîndirii. În fundamentul său cel mai intim, el se sprijină pe credința în adevăr ca pe ceva ce pretinde o muncă mereu reînnoită, pentru a lărgi experiența și a o aprofunda pe cea cîștigată. Așa după cum opziția dintre seriozitate și glumă, suferință și bucurie, dintre tragic și
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ale stării sufletești, ceea ce am îndeplinit involuntar într-o emoție bruscă, fiind trezite subit imboldul și putința de a o face. Momentele de acțiune reprezintă cea mai mare concentrare de care dispune viața sufletească; în ele se realizează cea mai intimă grupare a tuturor forțelor psihice într-o singură direcție. În momentul deciziei, concentrarea se poate amplifica pînă la extaz. Nici o mirare că după aceea nu mai înțelegem zelul, însuflețirea, ardoarea sau forța pe care le-am dovedit în astfel de
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
succesiv pe suflet. Dar cînd se întîmplă totuși calegătura să reușească, cei născuți de două -ori vor deveni niște humoriști de cel mai înalt stil. La cei născuți o dată, contradicțiile nu răzbat tocmai ușor în viața lor psihică cea mai intimă; dezvoltarea lor are caracterul unei expansiuni, al autodezvoltării. Cu toate acestea, trăirile și experiențele pot da și caracterelor armonice pe dinăuntru un gen de privire în profunzime și esența complicată a vieții, așa încît să obțină condițiile pentru un sentiment
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
mare în spațiu și timp a acționat supra sufletului. Lărgirea imaginii despre lume i-a urmat o înțelegere tot mai adînc pătrunzătoare în ce privește legitatea existenței. Imaginea despre lume dovedea din ce în ce mai mult că totul se află într-însă într-o legătură intimă, tot ce e foarte mic, întocmai ca tot ce este mai înalt, prin niște legi generale 92. Firul de praf și universul se mișcă după aceleași legi. Nimic nu este izolat și întîmplător. Chiar și cel mai neînsemnat lucru își
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]