11,805 matches
-
mii de lei" Ionel Teodoreanu a fost întrebat la telefon de d-ra Lucia Demetrius cât s-a acordat tatălui său. Când a aflat, a exclamat: Da? și a trântit telefonul. V. Demetrius a interpelat pe Corneliu Moldovanu tot la telefon, mirându-se de o așa hotărâre, când el, Demetrius, e cel mai mare scriitor! Pardon, i-ar fi răspuns C. M., cel mai mare scriitor sunt eu. Cum se vede, scriitorii români au excelente păreri despre ei înșiși. În împrejurarea de față
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ce scrie etc. Felul cum s-a comportat cu soția sa a doua Cosmuță e caracteristic. A luat-o copilă, s-a dus cu ea la Paris, a dus-o în cabareturi, tripouri și bordeluri, și după aceea s-a mirat că l-a înșelat etc. Mi-a vorbit de Ion Pillat, arătându-l ca pe un om nesincer și nesănătos sufletește, care are viții sexuale (masochism). Îi pozează Ionel Teodoreanu. Nu-i place că vorbește așa de mult și se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trebui și nouă o mlădiță din acel copac, s-o plantăm la noi. Și-a mușcat o dată limba: era să moară. *1 Susține interesele țării ca funia pe spânzurat. Un individ acostează pe altul: Punga sau viața! Ce întâmplare, se miră primul; tocmai asta voiam să vă cer și eu domniei voastre! O femeie pe care bărbatu-său o brutaliza în fiecare zi, se ruga, sara, lui Dumnezeu să-l ție sănătos. Bărbatul se miră: De ce faci asta? Apoi să vezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Punga sau viața! Ce întâmplare, se miră primul; tocmai asta voiam să vă cer și eu domniei voastre! O femeie pe care bărbatu-său o brutaliza în fiecare zi, se ruga, sara, lui Dumnezeu să-l ție sănătos. Bărbatul se miră: De ce faci asta? Apoi să vezi: bărbatul dintăi mă suduia într-una. Ș-a murit. Dumneata mă bați. Dacă s-ar întâmpla să mori, al treilea soț desigur m-ar strânge de gât. *1 La mitropolie duduci multe, în rochii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dacă sunt păstrăvi în Gruzia, m-a asigurat că la o apă la care a pescuit și el, numită Pasanauri, e așa de mult păstrăv, încât îl poți scoate cu ciorpacul. După ce am ajuns la Tbilisi localnicii Gruzini s-au mirat foarte că s-ar afla așa ceva la dânșii. Există într-adevăr un pârău cu numele Pasanauri, dar existența păstrăvilor în această apă e destul de îndoelnică. În orice caz ei, care locuiau aici din generație în generație, nu știu nimic din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cătră zarea muntelui. 19 Iulie. Partida de pescuit de la Süt-Ghiol, cu Gică, după îndemnul tov. Bocănescu. Vizita de la punctul Mamaia, unde am găsit pescari interesanți și am fost poftiți la ciorbă. Sărăcie Vătrar cociorbă vătrai de fier v. de lemn mire neexistent ac ac bold ac cu gămălie sau de gămălie spelcă ac de cap agrafă ac de siguranță harbuz pepene verde pepene pepene galben murături moare zeamă de castraveți z. de varză a zice a spune a merge a se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nemulțămită de vremea rea, grămădindu-și fruntea în perine. Astăzi marea e imposibilă; o zi de tratament pierdută... Cu roata de la căruță Îl pălii pe nenea Uță Drept în câtu-ți-i dovleacul De s-a dus de-a berbeleacul! Toți se miră, toți se strâmbă Când m-aud cântând din drâmbă. 17 aug. "Geografia foamei" Josué de Castro Edit. de Stat p. literatură politică 1955. BĂLCESCU Soare nou al libertății, Ai lucit pentru popor Cât o clipă-a dimineții, Cât un vis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ochilor cătră cei din jur. După cât văd, dacă ochii nu mă înșală, umbli tot cu scroambele pe care le știu de când ai venit aici la noi. Însă eu ț-oi spune, bade Chirilă, răspunde Mogoș, că-s încălțat. Nu te mira; nu vă mirați. Am să vă spun secretul ș-aveți să vedeți dumneavoastră cum îi treaba. Dați-vă mai aproape ca să înțelegeți minunea. Asară, am dat să intru la cooperativă. Ochisem eu o păreche de încălțări. Se aflau însă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din jur. După cât văd, dacă ochii nu mă înșală, umbli tot cu scroambele pe care le știu de când ai venit aici la noi. Însă eu ț-oi spune, bade Chirilă, răspunde Mogoș, că-s încălțat. Nu te mira; nu vă mirați. Am să vă spun secretul ș-aveți să vedeți dumneavoastră cum îi treaba. Dați-vă mai aproape ca să înțelegeți minunea. Asară, am dat să intru la cooperativă. Ochisem eu o păreche de încălțări. Se aflau însă în prăvălie alții înaintea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tocmai deșteaptă; pricepută însă la mobilat camerile și la primirea musafirilor. Are o femeie servitoare cam nătângă (Mărioara), care ia subt protecția ei pe Irimie, spălându-i și călcându-i straiele de muntean, cu care el se îmbracă duminicile. Se miră de stăpână-sa că pune pe masă atâtea șervete, tacâmuri și farfurii "pentru trei fasole la doi oameni". Întâlnirea între lița Sofia și lelea Măriuca. Întâlnirea între lița Sofia și cucoana Aura. Apropos de motanul acesteia cu care cucoana Aura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
al lui Manasse. * Iată cum se poate repeta situația din piesa Israel. Cât despre mine, pot vorbi în liniște despre acest fapt destul de recent, căci camaradul meu de arme nu are obiceiul să citească gazete. Are obiceiul numai să se mire "cum pot trăi oamenii între atâția Jidani"... * Puțină fiziologie Și creierul își are prejudecățile lui cași stomahul. Noi, de pildă, de mici am fost deprinși să socotim de spurcată carnea de cal și de broască. Nu e o carne spurcată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cunoscută din cronica lui Dlugosz. Ștefan, scrie Dlugosz, fiind informat că sultanul pregătește oști pentru a porni împotriva sa „aștepta neînfricat, încrezut în ajutorul lui Dumnezeu. O, bărbat minunat, cu nimic mai prejos decât comandanții eroici, de care atâta ne mirăm! În zilele noastre, câștigă el, cel dintâi dintre principii lumii, o strălucită biruință asupra turcilor. După a mea părere, el este cel mai vrednic să i se încredințeze conducerea și stăpânirea lumii și mai ales cinstea de comandant împotriva turcilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
supremă și poate să îi curme răutatea. De un umor ingenuu este portretul mamei drăcoaice dintr-un basm cules în Chirculești, Giurgiu: „că cică și la draci tot muierile sunt mai ale dracului, și-i cârpesc câte o dată de te miri, draci sunt ăia or ce sunt”. Supremația infernală a feminității materne rezidă în capacitatea ei de zămislire a răului, gineceul conține atât puterile materializate, cât și pe cele virtuale. Mama vitregă este ipostaza profană a maternității negative, ea îi expulzează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
facă un rând de haine dă lemn. O-ntreabă oamenii că cum o cheamă? - Lemnișoara”. Într-o altă variantă a textului, din aceeași localitate, hainele încropite din coaja de cireș înspăimântă, ele indică o ființă străină de mundan: „Toată lumea să mira și toată lumea fugea dă ea. Să mira de ce-o vedea-mbrăcată-n lemn”. Lemnișoara pătrunde mai profund în materia lemnoasă printr-o „blocare” rituală într-un trunchi de copac: „Ce zâce? «Ca să nu mă mănânce animalele, eu mă sui acolo sus
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
O-ntreabă oamenii că cum o cheamă? - Lemnișoara”. Într-o altă variantă a textului, din aceeași localitate, hainele încropite din coaja de cireș înspăimântă, ele indică o ființă străină de mundan: „Toată lumea să mira și toată lumea fugea dă ea. Să mira de ce-o vedea-mbrăcată-n lemn”. Lemnișoara pătrunde mai profund în materia lemnoasă printr-o „blocare” rituală într-un trunchi de copac: „Ce zâce? «Ca să nu mă mănânce animalele, eu mă sui acolo sus, în scorbura aia, și stau răzemat-așa, cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Unii zâsără că ie urmă de zână,/ Să’i fie împăratului cunună,/ Așa să găsâră alț învățători,/ Mai cunoscători,/ Și găsâră că ie urmă de căprioară/ Să-i fie’mpăratului soțioară” (Stanotîrn - Vidin). Asemenea epifaniei zoomorfe de la apus, feciorul devenit mire face descoperirea așteptată la plecarea soarelui de pe boltă. Diferența fundamentală este dată de spațiul revelației. Leul somnoros este întâlnit în inima sacrului, în punctul nodal al genezei caracterizat de vegetația nestăvilită și de spinul înflorit, ca sugestie a proliferării principiului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în opoziție cu aspectul mizer, compensat de forța interioară extremă, adevărata esență pe care trebuie să o recunoască inițiatul.. Cocoșul este activ în modelarea destinului inițiatic, el are rolul unui „denunțător al celor răi”. Abilitatea lui de a vorbi nu miră pe nimeni, când strigă de pe gard al cui este pantoful marital: „Cucuriguuu! Ficior d’i-mpărat! Fata moșn’iaguli într-o covatâ d’i cenușâ/ dupa ușâ” (Fundu Moldovei - Suceava), feciorul de împărat urmează indicația, parcă așteptată, și ritul de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
marital și inițierea se desăvârșește prin nuntă. Alteori, apropierea de mireasă este marcată de starea fizică specifică la intrarea în sacru, semn că fecioara a asimilat puterile mitice: „Dumbrăvile cu izvoară/ Cine bea pe loc se-nsoară./ Și jupânul nostru mire,/ Fiind foarte însetat,/ La un izvor s-a plecat,/ Și setea și-a stâmpărat;/ Dar când s-a sculat în picioare/ A zărit lâng-o floare/ O urmă de fiară” (Bucovina). Locul din care bea împăratul are o funcție augurală, izvoarele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Și n-are nici un strop de vin și rachiu și n-adus nici un ban aici. Era noapte afară, viscolea grozav și a pornit acasă și când am eșit în prundul Moldovei am oftat și răcnit odată cât am putut, te miră că n-am nebunit, zicând, când oi plăti eu 1150 lei când am numai 40 lei salar pe lună. Trebuia să stau 3 ani, dar ce mănânci în acești 3 ani ? Și când am intrat în casă Eugenia m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
înțeles prea bine dar ce am înțeles este faptul că va continua. O admir! îi spun că am fost deseori în Germania, că acolo în nord este venerat sfântul Ludgherius, iar în toată țara este cinstit sfântul Bonifaciu. Se uită mirată la mine răspunzându-mi că nu știe nimic din toate acestea. Nu am mai îndrăznit să o întreb dacă știe ceva despre sfântul apostol Iacob, nici de ce s-a înscris pe acest drum pe care șchioapătă deja de câteva zile
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
Ai procedat foarte bine, în ambele situații. Nu regret că te-am trimis acolo. Te sfătuiesc să-i relatezi și tovarășului ministru Totu, e bine să știe, poate se mai opune la numirea unor astfel de ambasadori. Am rămas puțin mirat de observațiile sale, doar știa foarte bine că nu ministrul decide cine pleacă ambasador, ci secția de cadre a C.C. al P.C.R. N-am comentat. Convorbirea cu ministrul am avut-o după mai multe zile, când m-a chemat el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
fără tocuri. 10. 1 cruce lemn sculptat. 11. 5 coroane mari argint, 4 mici și opt diferite fragmente. 12. 4 mitre bătut cu pietre scumpe (a mitropolitului Veniamin, fără cruce). 13. Una legătură cu diferite bucăți argint. 14. 70 candele miri arnint. 15. 4 nebedernițe și 3 bucăți stofă cusute cu fir. LADA IV 1. Lada de la Secu, vesminte Varlaam. 2. Una cutie salbă. 3. Cutie cu litieră de argint. 4. Una cruce mare cu toc. 5. Una cutie cu o
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
apel nu putea rămâne fără ecou, fie și din rațiuni legate de comunitatea de neam, așa încât Armata Română a venit în ajutorul românilor din Basarabia, fără a lăsa în voia sorții restul populațiilor de origine etnică diferită. De ce să ne mire atunci că populația Basarabiei a declarat, prin reprezentanții săi legali, că preferă ordinea și securitatea anarhiei, manifestându-și mai apoi dorința de a se uni cu România, ceea ce s-a și întâmplat, prin unirea proclamată, cu 86 de voturi pentru
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
din tindă și numai rareori Își ridica privirile spre bărbații veniți cu ghetele lor sau ale copiilor pentru reparații. Bunica și Mama torceau din caierele de cânepă și pregăteau firele destinate războiului de țesut. Copiii ne confecționam jucării din te miri ce, și toată casa se umplea de animale pe care le Însuflețeam și le transformam doborând toate legile firii. Tinda devenea casa poveștilor, care adesea ne smulgeau din farmecul jocului și ne vrăjeau cu faptele de arme ale bărbaților participanți
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Și spre această casă / Și binecuvintează / Petrecerea frumoasă. / Și la acești doi tineri / Ce azi s-au cununat / Le dă viață lungă / Părinte preaîndurat. / Să zicem, dar cu toții / Să piară ai lor dușmani / Iar tânăra pereche / Trăiască “La mulți ani!” Miri Mireasa Mireasa și fratele Bârză H. Alaiul În drum spre biserica satului Nuntași (de la dreapta spre stânga): Tanti Ana, verișoara Viorica, mireasa, mirele, Nuți Chisăliță, o prietenă Cele două familii, dreapta, Tata, Mama, În fața ei Marcela și Nitu, Mătușa Anghelina
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]