11,487 matches
-
maica Fevronia Iurașcu, și 200 galbeni de la cealaltă soră, Maria Mavrodin, ca să aibă Eminovici cu ce prelungi luarea în arendă a moșiei Durnești 32. În aceeași vreme, tot Raluca, după ce a murit Iordache Ureche, scoase în vînzare partea sa din moșia Orășeni, pe care n-avea dreptul s-o vîndă cîtă vreme ea era pusă drept garanție pentru împrumutul de 1500 de galbeni, încă neachitat lui Iordache Ureche. În baza dreptului de protimis, Orășenii au fost cumpărați de Generalnica Epitropie a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
numai 1400 galbeni. La acești bani, Gh. Eminovici a mai alăturat 150 de galbeni olandezi, luați cu împrumut de la Nicolai Macri, în vadea de trei luni. În ziua de 11 martie 1848, Gh. Eminovici a cumpărat cele două părți din moșia Ipotești, pe care Eufrosina Petrino le avea de zestre. Din suma totală de 4000 de galbeni, Eminovici i-a dat Eufrosinei Petrino numai 1500 de galbeni și i-a mai rămas dator cu 2500 de galbeni, plus dobînzile aferente 34
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mutase la Botoșani (sic), spre a elibera casa din Ipotești, pe care o închiriase doctorului Alecu Jianu"36. Din această greșeală, Augustin Z. N. Pop a căzut apoi în alta, mai mare, cînd a afirmat că "Lotul (a se citi moșia lui Eminovici) de la Ipotești fusese cum se știe arendat lui A. Jianu, care ocupase și cosa de acolo"37. Iar în altă "contribuție documentară" fără document, tot Augustin Z. N. Pop ne spune că "parcela și casa din Ipotești a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
primise nimic. Mai era Iordache Ursoianu, fiul vitreg al răposatului serdar Iordache Ureche, care n-a putut accepta ca Raluca Eminovici să vîndă Orășenii înainte de a-i achita lui acei 1500 galbeni împrumutați la 1 octombrie 1845 și pentru care moșia vîndută fusese pusă garanție. Mai avea Raluca o datorie de 1000 galbeni, la surorile sale, care, fiind surori, să zicem că puteau s-o mai aștepte. Dar și-a scos capul un creditor mai vechi, Lascăr Cantacuzin de la Salcea, care
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Spiridon Către Epitropia Spitalului din Botoșani La cele cuprinse în raportul acei Epitropii, sub nr. 127, de a să opri din banii ce are a mai lua Dum-lui camr. Iminovici cu soția sa de la această casă, pentru vînzarea părții din moșia Orășeni, soma de 8000 lei, ce datorește D-lui vist. Lascarache Cantacuzin către acest ospital, să răspunde că așa precum banii ce-i are a mai lua dum-lui Eminovici cu soția sa sunt opriți de către Divan, pentru altă pretenție a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a me iscălitură, și pentru care soțiea me Ralu născută Iurașc iaste siguripsită prin cinst. Divan de apel, în folosul părților mele moșiia Ipotești, am mai priimit încă una mie patru sute galbeni, tot dela soțiea me, spre a pute spicularisă moșia Ipotești, dreaptă a me proprita, precum și moșia Dorneștî pe care am luato împosesăe din suma banilor, cu care numita me soție au vîndut moșia sa Orășănii, cinst. Gheneralnicii Epitropii, a casei Sv. Spiridon. Așadar pentru arătațăi bani, siguripsăsc pe soția
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
me Ralu născută Iurașc iaste siguripsită prin cinst. Divan de apel, în folosul părților mele moșiia Ipotești, am mai priimit încă una mie patru sute galbeni, tot dela soțiea me, spre a pute spicularisă moșia Ipotești, dreaptă a me proprita, precum și moșia Dorneștî pe care am luato împosesăe din suma banilor, cu care numita me soție au vîndut moșia sa Orășănii, cinst. Gheneralnicii Epitropii, a casei Sv. Spiridon. Așadar pentru arătațăi bani, siguripsăsc pe soția me în tot venitul moșii Ipotești, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
am mai priimit încă una mie patru sute galbeni, tot dela soțiea me, spre a pute spicularisă moșia Ipotești, dreaptă a me proprita, precum și moșia Dorneștî pe care am luato împosesăe din suma banilor, cu care numita me soție au vîndut moșia sa Orășănii, cinst. Gheneralnicii Epitropii, a casei Sv. Spiridon. Așadar pentru arătațăi bani, siguripsăsc pe soția me în tot venitul moșii Ipotești, precum și în toată averea me mișcătoare; adecă în producturi, vite cornorate, mascuri, stupi și alte deasemenea, precum și în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
restituirea banilor, prin justiție, din lipsă de acte care trebuiau să poarte acea întăritură judecă torească, pusă cu 10 ani în urmă! De altfel, soții Eminovici presimțind acest sfîrșit chiar de la 28 decembrie, 1850, făcuseră un contract de arendare a moșiei Ipotești, pe șase ani (23 aprilie 1851-23 aprilie 1857), cu Maria Mavrodin, sora Ralucăi 50. Dar acest contract trebuie văzut ca o simplă formalitate, pentru că atît Eminovici cît și Maria Mavrodin nu l-au pus în aplicare. Ei au încercat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Eminovici trebuia să stea la Ipotești, în condiții proaste și cu necazuri. În Foaia sătească nr. 22 din 3 iunie 1851, Divanul Domnesc a publicat hotărîrea de a se face licitație publică, peste șase luni, pentru vînzarea de veci a moșiei Ipotești, spre îndestu larea Eufrosinei Petrino cu suma de 2500 galbeni. Văzînd că Ipoteștiul este ca și pierdut, Raluca a cerut în judecată Epitropia generală a spitalelor Sf. Spiridom, pentru că nu i se da restul de bani din vînzarea Orășenilor
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
îngrijorată, cu gîndul mereu la Diva nul Domnesc. Acesta stabilise, pînă acum, că pentru Orășeni, Epitropia Sf. Spiridan mai avea de dat Ralucăi Eminovici, un rest de 1388 galbeni și 9 lei. Față de această situație, Divanul Domnesc a hotărît: "Fiindcă moșia Ipotești de la ținutul Botoșani, a D. Căminar Georgi Eminovici, era scoasă în vînzare prin mezat, spre îndestularea D. cc. Efrosina Petrino, creditoarea amanetară în zisa moșie Ipoteștiul, cu soma de 2500 galbini, s-au slobozit arătații 1388 galbeni și 9 lei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
rest de 1388 galbeni și 9 lei. Față de această situație, Divanul Domnesc a hotărît: "Fiindcă moșia Ipotești de la ținutul Botoșani, a D. Căminar Georgi Eminovici, era scoasă în vînzare prin mezat, spre îndestularea D. cc. Efrosina Petrino, creditoarea amanetară în zisa moșie Ipoteștiul, cu soma de 2500 galbini, s-au slobozit arătații 1388 galbeni și 9 lei, în plata datoriei cătră D cc. Efrosina Petrino, și, în locul D. cc. Petrino, prin lucrările Divanului, s-au asigurat pretenția Ursoianului, cu aceleași drituri cu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cc. Efrosina Petrino, și, în locul D. cc. Petrino, prin lucrările Divanului, s-au asigurat pretenția Ursoianului, cu aceleași drituri cu care să găsă. D.-ei cc. Petrino, încît exoflisindu-se datoria D. Căminar Eminovici către D-ei cc. Petrino, mezatul vînzării moșiei ce era în îndeplinirea licitației de 40 zile au contenit, pînă ce se va lămuri giudecătorește pretenția D-lui Ursoianul, pornită asupra D. căminăresei Ralu Eminovici, pentru arătata sumă (1500 galbini)"54. În baza acestei hotărîri, la 5 februarie 1852
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
dată de Domnescu Divan s-au lămurit a fi numai de 572 galbini 33 lei 19 parale capete, cu a lor dobîndă, de la 11 mart 1848 (s.n) și după lucrările urmate cunoscîndu-să de Divan această pretenție întabulată în arătata moșie Ipoteștiul, în locul Cc. Petrino și fiindcă această moșie au trecut prin publicația de 6 luni, precum Foaia sătească cu nr. 22 din 3 iunie 1851 face încredințare, acest Divan au încredințat înaintirea și a licitației de 40 zile, pentru vînzarea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fi numai de 572 galbini 33 lei 19 parale capete, cu a lor dobîndă, de la 11 mart 1848 (s.n) și după lucrările urmate cunoscîndu-să de Divan această pretenție întabulată în arătata moșie Ipoteștiul, în locul Cc. Petrino și fiindcă această moșie au trecut prin publicația de 6 luni, precum Foaia sătească cu nr. 22 din 3 iunie 1851 face încredințare, acest Divan au încredințat înaintirea și a licitației de 40 zile, pentru vînzarea de veci a pomenitei moșii Ipotești, pe puterea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și fiindcă această moșie au trecut prin publicația de 6 luni, precum Foaia sătească cu nr. 22 din 3 iunie 1851 face încredințare, acest Divan au încredințat înaintirea și a licitației de 40 zile, pentru vînzarea de veci a pomenitei moșii Ipotești, pe puterea documentelor, potrivit publicațiilor urmate, spre a să pute scoate banii lui Ursoianu, care datorește soției sale, D-nei Profira Ghilime; să publică, spre obșteasca știință, ca doritorii, ce ar fi de a cumpăra această moșie, să se înfățoșească
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
veci a pomenitei moșii Ipotești, pe puterea documentelor, potrivit publicațiilor urmate, spre a să pute scoate banii lui Ursoianu, care datorește soției sale, D-nei Profira Ghilime; să publică, spre obșteasca știință, ca doritorii, ce ar fi de a cumpăra această moșie, să se înfățoșească la Divan, în toate vinerile, zile hotărîte pentru mezaturi ce ar mijloci în citatul termin, cum și la acea întîi vineri, după împlinirea țitatului termen, cînd urmează a să face adjudecarea vînzării"57. În aceasta hotărîre a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Hyneck și autentificată de Tribunal, la 8 iulie 1857, cum că "este bolnav de friguri și nu poate să meargă pe drum depărtat, fără mari pagubă pentru sănătatea sa"70. În schimb, în toamna aceluiași an 1857, fiind proprietar de moșie, a apărut între cei 6 alegători primari, din ocolul Tîrgului, pentru alegerile Divanului Ad-hoc71. O mică parte din idealul urmărit și-l atinsese. TRIMITERI DOCUMENTARE 1. MATEI EMINOVICI, Memoriu asupra lui Eminescu, "Fîntîna Blanduziei", nr. 27 din 16 VII, 1889
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
documentare, pag. 34. 24. N. STOICESCU, Cum măsurau strămoșii, Ed. științifică, București, 1971, pag. 64-65. 25. Arhivele Statului Iași, Fondul Divanul Domnesc, Tr. 917, opis 1057, dosarul 54: "Ionășeștii, Doamna Stolniceasă Maria Mavrodin, cu frații Ponicești, pentru pămînt din numita moșie" (dosarul are 984 file). 26. Muzeul județean Suceava, Fondul de documente, doc. nr. 1082 și doc. 1054. 27. Muzeul județean Botoșani, Fondul Manuscrise (neinventariate), primite de la Muzeul din Dorohoi, unde au avut numerele 382 și 383. 28. Arhivele Statului din
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din sat. În suplica trimisă la Mitropolie, la 20 martie, 1863, el arăta și motivele plecării: "La bisărica din pome nitul sat Ipotești, cu hramul Sf. Voevozi, am sărvit patru ani, în care timp de feli proprietarii acelor părți de moșie nu mi-au dat pămînturile de hrană, după așezămînt, și nici casă de odihnă, încurcîn du-mă cu vorbi din an în an, la cari nemaiputînd a suferi nici alte nedreptăți ce leam întîmpinat în arătatul timp, am fost de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
considera Ipoteștiul o simplă continuare a satului Cucorăni, însă distanța de 5 km dintre aceste două sate, fiind acoperită cu petece de pădure, pe un teren accidentat, nu admite numele de satul Ipotești-Cucorăni. Sunt două sate, înființate de secole, pe moșii diferite și n-au putut avea, amîndouă, o singură toloacă, mai ales că între ele a mai fost o moșie, Loiești, cu seliște proprie. În afară de aceasta, Mănăstireanu era mai mic decît Eminescu, cu aproape 23 de ani. Vîrsta de 10-11
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
petece de pădure, pe un teren accidentat, nu admite numele de satul Ipotești-Cucorăni. Sunt două sate, înființate de secole, pe moșii diferite și n-au putut avea, amîndouă, o singură toloacă, mai ales că între ele a mai fost o moșie, Loiești, cu seliște proprie. În afară de aceasta, Mănăstireanu era mai mic decît Eminescu, cu aproape 23 de ani. Vîrsta de 10-11 ani, la care pretinde Mănăstireanu că se juca mingea, dimpreună cu Eminescu, trebuie s-o fi avut prin anul 1883
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
altă explicație. Anastasie Bașotă prevăzuse în testamentul său că la liceul din Pomîrla, întreținut din fondurile lăsate de el, să fie primiți, ca bursieri, numai acei copii care vor dovedi, cu actul de naștere, că sunt născuți pe una din moșiile: Pomîrla, Lișna și Cucorăni, proprietățile lui Bașotă. "Permit zice în continuare art. 11 din testamentul său să fie admiși și alți copii de români creștini-ortodoxi de ai compatrioților mei, care vor voi a se lumina din acest institut, însă toată
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mare că la el oamenii n-au lucrat cu carul cu boi: "Să-mi mănînc eu copiii fripți, daca la mine a lucrat careva, cu carul cu boi!" Este evident că el a spus un mare neadevăr, pentru că își lucrase moșia cu atelajele și cu brațele oamenilor din Ipotești 89. Eminovici era cu mare teamă că nu-i vor veni oamenii la lucru și va rămîne cu moșia nelucrată. Pe de altă parte, pentru clerul bisericesc din Ipotești comisia de împroprietărire
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
boi!" Este evident că el a spus un mare neadevăr, pentru că își lucrase moșia cu atelajele și cu brațele oamenilor din Ipotești 89. Eminovici era cu mare teamă că nu-i vor veni oamenii la lucru și va rămîne cu moșia nelucrată. Pe de altă parte, pentru clerul bisericesc din Ipotești comisia de împroprietărire hotărîse să se dea 8 fălci și 40 de prăjini, adică 12 hectare și 16 arii90. La Ipotești însă erau cinci proprietari, iar comisia nu precizase cît
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]