10,569 matches
-
dezintegreze, inițial prin fragmentarea cromatinei-karyorexa, apoi lizarea acesteia-cromatoliza și în final topirea membranei nucleare-karyoliza (Fig 1.1Ă. Fig. 1.1. Modificările nucleare în instalarea morții celulare. A - celulă normală; B - picnoză; C - hipercromatoză periferica; D - karyorexă; Ekaryoliză ; F- cromatoliza. Dacă nucleul, în drum spre dezagregare, urmează în general această cale, citoplasma folosește căi multiple, în raport cu structura ei submicroscopica și agenții cauzali. Moartea celulară radioindusă nu este imediată, rapidă ci adesea după câteva mitoze. Ea se numește moarte amânată sau
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
sau autodistrugere (sinuciderea celulară pus în mișcare și desfășurat prin activarea unui program genetic specific (Mc Conkey D. și colab., 1972Ă. Ea se caracterizează morfologic printr-o pseudoînmugurire a membranelor celulare, segmentarea membranei nucleare, condensarea și degradarea legăturilor internucleozomice, fragmentarea nucleului cu formarea de apoptozomi și în final clivajul celulei cu formarea de corpi apoptotici care vor fi fagocitați de către celulele vecine (Denis H. și Mignote B., 1994; Vasilakos J. și Shivers B., 1996Ă. Din punct de vedere biochimic, apoptoza
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
puilor de găină, ORFS (p25Ă din PRRS al porcilor, etc. (Mardwick J. M. și Griffin D.E., 1997; Teodoro J.G. și Branton P.E., 1997Ă. Moartea celulelor prin infecții virale duce la formarea a doua tipuri de corpi apoptotici: unii proveniți din nucleu și care conțin cromatina condensata și alții mai mici care conțin componenți ai reticulului endoplasmic (Mardwick J.M. și Griffin D.E. (1997Ă. Reticulul endoplasmic și apoptoza Reticulul endoplasmic (REA participa la inițierea și desfășurarea apoptozei prin două mecanisme: calea caspazelor și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Afectarea unor grupuri decelule învecinate Volumul celular Normal sau redus Mărit, hidratat Plasmalema Intactă, uneori crenelata Distrusă din fazele timpurii Citoplasma Condensata, hidratata cu organite la început normale apoi fragmentate Tumefiata prin hidratare crescută Organitele citoplasmatice Inițial intacte Afectate rapid Nucleul Condensare periferica a cromatinei și ulterior fragmentarea prin clivaj internucleozomic - corpi apoptotici. Mici mase de cromatina dispersate în corpul nuclear, pe cale de liza (cromatolizăă și în final carioliza. Reacție locală În general absența, dar uneoriși exacerbata. Reacție inflamatorie mai mult
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
inflamatorii acute (Rainard, 1993Ă. Granulocitele neutrofile sunt cele mai numeroase leucocite 25-40% la bovine, 50-60% la cabaline, 3045% la ovine și caprine, 40-60% la suine, 50-80% la pisică, 60-75% la câine, etc. (Cotea V. Corneliu, 2001Ă. Sunt celule sferice cu nucleu polimorf, având 2-5 lobi, legați prin filamente subțiri de cromatina. Caracteristică lor esențială constă în prezența în citoplasma a unor IOAN PAUL70 granule care conțin stocuri de proteine indispensabile rolului lor de apărare a organismului (Fig. 2.8Ă. Au fost
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
familie trebuie inclus și histiocitul, atât de frecvent menționat în literatura medicală, marginalizat sau chiar eliminat prin Nomina Cytologica din 1966. Noi îl folosim în continuare cu atributul de monocit tisular mulți- sau totipotent. Histiocitul este o celulă polimorfa, cu nucleu rotund sau ovalar, sărac în cromatina, vezicular. Dispune de posibilități multiple de transformare și specializare, în raport cu necesitățile organismului. Îl vom întâlni în zonele cele mai reactive ale focarelor inflamatorii, transformându-se în macrofag, fibroblast, angioblast etc., celule implicate în resorbția
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
așa cum am subliniat anterior, sunt membri imaturi ai sistemului monocitar - macrofagic și au că precursori monoblaștii măduvei osoase, care se transformă în promonocite, monocite medulare și apoi monocite circulante. Ultimele sunt observate că celule rotund - ovale de 12-15 µm, cu nucleu excentric, reniform sau dințat. Citoplasma este moderat bazofila cu puține granulații azurofile. Membrana poate prezenta numeroase pseudopode sau filopodii, importante pentru primul contact cu endoteliul vascular (Cheville N. F., 1976Ă (Fig. 2.14Ă. Fig. 2.14. Monocite circulante cu pseudopode
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
1976Ă. Se aseamănă cu celulele epiteliale scvamoase, de unde le vine și denumirea (Thomson R. G., 1984Ă. Sunt celule mari, aplatizate, cu citoplasma ușor eozinofila, conținând un reticul endoplasmic foarte dezvoltat, zona Golgi activă, multi lizozomi și puține vacuole fagocitice. Au nucleu ovoid. Unele celule pot fi binucleate. Plasmalema este interdigitată. Activarea și transformarea macrofagelor în celule epitelioide se face sub impulsul interleukinei ÎL - 4, cunoscută și ca factor de amorsare (SMARCĂ a factorului de activare a macrofagelor (MAFĂ. În evoluțiile benigne
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
rețele - celule epitelioide dendrocitare (Paul I., 1989Ă. Celulele epitelioide tipice, prin sincițializare sau fuziune, sub impulsul factorului de fuziune al macrofagelor - MFF - se pot transforma în celule gigante. Apariția acestora poate fi și urmărea unui plasmodiu, a multiplicării continue a nucleului, fără diviziunea citoplasmei. Celulele gigante sunt deci, celule mari, cu 2, 3 sau chiar 200 nuclei, formate prin fuziunea mai multor macrofage activate sau a celulelor epitelioide prin continuarea diviziunii nucleilor, dar inhibarea diviziunii citoplasmei. Încă în 1972, Poste atrăgea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
factorului de fuziune al macrofagelor - MFF - se pot transforma în celule gigante. Apariția acestora poate fi și urmărea unui plasmodiu, a multiplicării continue a nucleului, fără diviziunea citoplasmei. Celulele gigante sunt deci, celule mari, cu 2, 3 sau chiar 200 nuclei, formate prin fuziunea mai multor macrofage activate sau a celulelor epitelioide prin continuarea diviziunii nucleilor, dar inhibarea diviziunii citoplasmei. Încă în 1972, Poste atrăgea atenția asupra infecțiilor cu Herpes - si Paramyxovirus-uri, în cursul cărora există tendința virusurilor respective de a
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
fi și urmărea unui plasmodiu, a multiplicării continue a nucleului, fără diviziunea citoplasmei. Celulele gigante sunt deci, celule mari, cu 2, 3 sau chiar 200 nuclei, formate prin fuziunea mai multor macrofage activate sau a celulelor epitelioide prin continuarea diviziunii nucleilor, dar inhibarea diviziunii citoplasmei. Încă în 1972, Poste atrăgea atenția asupra infecțiilor cu Herpes - si Paramyxovirus-uri, în cursul cărora există tendința virusurilor respective de a fuziona cu membrana celulelor gazdă și a induce formarea de sinciții celulare gigante cu sute
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Încă în 1972, Poste atrăgea atenția asupra infecțiilor cu Herpes - si Paramyxovirus-uri, în cursul cărora există tendința virusurilor respective de a fuziona cu membrana celulelor gazdă și a induce formarea de sinciții celulare gigante cu sute și chiar mii de nuclei. Factorul fuzional este prezent la toate paramixovirusurile, reprezentat prin „proteină F” încorporată după fuziune în dublul strat lipidic al membranei celulei gazdă. Nuclei similari cu ai celulelor epitelioide pot fi situați că un inel sau în potcoava la periferia citoplasmei
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
membrana celulelor gazdă și a induce formarea de sinciții celulare gigante cu sute și chiar mii de nuclei. Factorul fuzional este prezent la toate paramixovirusurile, reprezentat prin „proteină F” încorporată după fuziune în dublul strat lipidic al membranei celulei gazdă. Nuclei similari cu ai celulelor epitelioide pot fi situați că un inel sau în potcoava la periferia citoplasmei, în zona centrală a citoplasmei sau dispersați în toată masă acesteia. Încercările de diferențiere etiologica a celulelor gigante după dispoziția nucleilor în: celule
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
celulei gazdă. Nuclei similari cu ai celulelor epitelioide pot fi situați că un inel sau în potcoava la periferia citoplasmei, în zona centrală a citoplasmei sau dispersați în toată masă acesteia. Încercările de diferențiere etiologica a celulelor gigante după dispoziția nucleilor în: celule gigante de tip Langhans, cu nuclei dispuși la periferie și celule gigante de corpi străini, cu nuclei dispuși peste tot, nau fost validate (Thomson, 1984Ă. Nici identificarea unor așa-numite celule gigante de tip Touton, caracterizate printr-o
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
pot fi situați că un inel sau în potcoava la periferia citoplasmei, în zona centrală a citoplasmei sau dispersați în toată masă acesteia. Încercările de diferențiere etiologica a celulelor gigante după dispoziția nucleilor în: celule gigante de tip Langhans, cu nuclei dispuși la periferie și celule gigante de corpi străini, cu nuclei dispuși peste tot, nau fost validate (Thomson, 1984Ă. Nici identificarea unor așa-numite celule gigante de tip Touton, caracterizate printr-o citoplasma cu vacuole mari la periferie și o
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
citoplasmei, în zona centrală a citoplasmei sau dispersați în toată masă acesteia. Încercările de diferențiere etiologica a celulelor gigante după dispoziția nucleilor în: celule gigante de tip Langhans, cu nuclei dispuși la periferie și celule gigante de corpi străini, cu nuclei dispuși peste tot, nau fost validate (Thomson, 1984Ă. Nici identificarea unor așa-numite celule gigante de tip Touton, caracterizate printr-o citoplasma cu vacuole mari la periferie și o îngrămădire de nuclei central, nu este unanim admisă. Ciurea (1971Ă menționa
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
periferie și celule gigante de corpi străini, cu nuclei dispuși peste tot, nau fost validate (Thomson, 1984Ă. Nici identificarea unor așa-numite celule gigante de tip Touton, caracterizate printr-o citoplasma cu vacuole mari la periferie și o îngrămădire de nuclei central, nu este unanim admisă. Ciurea (1971Ă menționa și celulele gigante de tip Sternberg, celule relativ mici, sărace în citoplasma și cu nucleu polilobat. Sunt MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 87 produse de unii componenți ai lui Mycobacterium tuberculosis (acid fosfatidic, bacili
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
gigante de tip Touton, caracterizate printr-o citoplasma cu vacuole mari la periferie și o îngrămădire de nuclei central, nu este unanim admisă. Ciurea (1971Ă menționa și celulele gigante de tip Sternberg, celule relativ mici, sărace în citoplasma și cu nucleu polilobat. Sunt MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 87 produse de unii componenți ai lui Mycobacterium tuberculosis (acid fosfatidic, bacili omorâțiă și a lui Brucella spp. Noi am identificat constant două tipuri de celule gigante pe care le denumim: celule gigante de tip
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
formarea unei nișe ecologice favorabilă sensibilizării limfocitelor Ț. Celulele interdigitate, sunt asemănătoare celulelor Langerhans și sunt localizate în zona profundă a nodurilor limfatice, dar și în teaca limfatica periarteriolară din splina, plăcile lui Peyer și medulara timusului (Olinescu, 1995Ă. Au nucleu alungit, neregulat, citoplasma bogată, cu prelungiri care se întrepătrund că degetele de la două mâini (Zarnea, 1990Ă. Celulele dendritice - sunt celule de forma neregulata cu proeminențe ascuțite ca niște spini sau sub forma unor bulbi de lalele. Olinescu (1995Ă le consideră
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
cu prelungiri care se întrepătrund că degetele de la două mâini (Zarnea, 1990Ă. Celulele dendritice - sunt celule de forma neregulata cu proeminențe ascuțite ca niște spini sau sub forma unor bulbi de lalele. Olinescu (1995Ă le consideră identice cu celulele interdigitate. Nucleul este oval sau neregulat. Citoplasma conține numeroase mitocondrii dense, deosebite de cele alungite ale macrofagelor. Sunt bogate în reticul endoplasmatic neted și sărace în reticul endoplasmatic rugos. Zarnea G. (1990Ă remarcă faptul că celulele dendritice circulă prin splina, nodurile limfatice
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
le acordă denumirea de celule limfoide, celule asemănătoare limfocitelor clasice, IOAN PAUL90 dar cu multiple particularități funcționale, uneori fiind denumite simplu: celule B, celule Ț, celule K, celule NK etc. Celulele B, bursocitele sau limfocitele timoindependente sunt celule rotunde, cu nucleu dens, care ocupă aproape toată celulă și au foarte puțină citoplasma PAS negativă. La microscopul electronic plasmalema lor prezintă numeroase vilozități, care conțin receptori pentru imunoglobulinele M, G, A, D și pentru complement. După contactul cu antigenii, celulele B se
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de celule B, după activare se diferențiază în celule B cu memorie , care reintră în circulație și la o nouă întâlnire cu antigenele dau un răspuns imun într-o perioadă de timp foarte scurtă. Plasmocitele sunt celule ovalare, cu un nucleu mic, situat excentric și cromatina nucleară dispusă radiar, în formă spițelor de roată. Microscopia electronică a evidențiat în citoplasma două sisteme subcelulare: reticulul endoplasmic rugos sau granular purtător al ribozomilor producători de globuline, care se acumulează în cisterne, formând uneori
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
substrat imun și aparatul Golgi care împachetează produșii de secreție proteica și polizaharidică în granule ce vor fi exocitate sub forma anticorpilor (Porter K.R.și Bonnevill M.A., 1973; Manolescu N.,1980Ă (Fig. 2.17Ă. Fig. 2.17. Plasmocit. Nu - nucleul; E - eucromatina; H - heterocromatina; M - mitocondrie; G - aparatul Golgi; RER - reticul endoplasmic rugos (După Cheville, 1976Ă. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 91 Includem în cadrul plasmocitelor și celulele lui Russel (White, 1954; Thiery, 1960Ă cât și leucocitele globuloase, semnalate de Weill, 1919; Dawson
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
a ficatului. Alte celule participante la procesul inflamator Încheiem coloana celulelor participante la procesul inflamator cu unele celule multiplicate central sau local, active în faza reparatorie: fibroblastele, mio fibroblastele, angioblastele, celulele mixomatoase, plachetele și trombocitele. Fibroblastele sunt celule fuziforme cu nucleu ovalar, sărac în cromatina. Prin secreția de precursori ai colagenilor participa la fibrilogeneză. Cercetările lui Hammar și colab. (1985Ă au relevat faptul că macrofagele sensibilizate de către factorul de activare al macrofagelor (MAF sau ÎL-4Ă secretă factorul de activare al
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
la mamifere pentru fragmentele de prelungiri citoplasmatice ale megakariocitelor din măduva osoasă hematogena, care se rup la trecerea prin pasagiile endoteliale și intră în circulația sangvină, păstrându-și constituenții biochimici granulari specifici megakariocitelor. Plachetele sanguine nu sunt celule, nu au nucleu și membrana lor este constituită din lipoproteine acoperite de de glicoproteine (I, ÎI și IIIĂ implicate în adezivitate și agregare. Dintr-un megakariocit se formează până la 2000 plachete. Corespondentul plachetelor la păsări se numește trombocit. Acesta este o adevărată celulă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]