11,267 matches
-
de suferit ca urmare a prefacerilor politice antrenate de Revoluția franceză. O inspecție suficient de dură a avut loc pe 16 iulie 1789. Erau căutate arme și produse alimentare, dar nimic de acest gen n-a fost descoperit în incinta Observatorului. Banii lipseau de asemenea. În 1795, prin decretul din ziua de 7 messidor a anului III (25 iunie 1795), se înființează Biroul longitudinilor (Bureau des longitudes), a cărui misiune este de a dezvolta astronomia, iar Observatorul trece în subordinea acestuia
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
fost descoperit în incinta Observatorului. Banii lipseau de asemenea. În 1795, prin decretul din ziua de 7 messidor a anului III (25 iunie 1795), se înființează Biroul longitudinilor (Bureau des longitudes), a cărui misiune este de a dezvolta astronomia, iar Observatorul trece în subordinea acestuia. Printre cei zece membri numiți, astronomii Jérôme Lalande, Jean-Dominique Cassini, Pierre François André Méchain și Jean-Baptiste Joseph Delambre sunt statutari și primesc un salariu, iar doi astronomi asistenți, Michel Lalande (nepotul lui Jérôme) și Alexis Bouvard
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
numiți, astronomii Jérôme Lalande, Jean-Dominique Cassini, Pierre François André Méchain și Jean-Baptiste Joseph Delambre sunt statutari și primesc un salariu, iar doi astronomi asistenți, Michel Lalande (nepotul lui Jérôme) și Alexis Bouvard, sunt repartizați să asigure activitățile de serviciu ale Observatorului. Cassini demisionează din nou la începutul anului 1796 și va fi înlocuit de Charles Messier. Pe parcursul anilor următori, postul de director va fi atribuit în mod succesiv lui: În tot acest timp, conducerea Observatorului este asociată și cu Președinția (reînnoită
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
să asigure activitățile de serviciu ale Observatorului. Cassini demisionează din nou la începutul anului 1796 și va fi înlocuit de Charles Messier. Pe parcursul anilor următori, postul de director va fi atribuit în mod succesiv lui: În tot acest timp, conducerea Observatorului este asociată și cu Președinția (reînnoită anual) a Biroului longitudinilor, dar acest lucru se referă doar la conducerea administrativă și nu la activitatea științifică, deoarece astronomii sunt autonomi în ceea ce privește direcția pe care o vor alege pentru activitatea lor. Alexis Bouvard
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
administrativă și nu la activitatea științifică, deoarece astronomii sunt autonomi în ceea ce privește direcția pe care o vor alege pentru activitatea lor. Alexis Bouvard, în calitate de trezorier al Biroului longitudinilor, din 1808 până la moartea sa, în 1843, era astfel și responsabil de administrarea Observatorului. În aprilie 1834, ca urmare a adoptării unui nou regulament al Biroului longitudinilor cu privire la activitatea Observatorului din Paris, François Arago a fost numit director cu observarea astronomică, fiind însărcinat să supravegheze activitățile curente ale instituției, încredințate unor studenți astronomi. François
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
alege pentru activitatea lor. Alexis Bouvard, în calitate de trezorier al Biroului longitudinilor, din 1808 până la moartea sa, în 1843, era astfel și responsabil de administrarea Observatorului. În aprilie 1834, ca urmare a adoptării unui nou regulament al Biroului longitudinilor cu privire la activitatea Observatorului din Paris, François Arago a fost numit director cu observarea astronomică, fiind însărcinat să supravegheze activitățile curente ale instituției, încredințate unor studenți astronomi. François Arago a dezvoltat în cadrul Observatorului tehnicile polimetriei și fotometriei și a realizat prima dagherotipie a Soarelui
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
urmare a adoptării unui nou regulament al Biroului longitudinilor cu privire la activitatea Observatorului din Paris, François Arago a fost numit director cu observarea astronomică, fiind însărcinat să supravegheze activitățile curente ale instituției, încredințate unor studenți astronomi. François Arago a dezvoltat în cadrul Observatorului tehnicile polimetriei și fotometriei și a realizat prima dagherotipie a Soarelui. El a instalat în turn o mare lunetă ecuatorială. Pentru aceasta, între 1846-1847, arhitectul Alphonse de Gisors a extins și a reamenajat turnul,construindu-i o nouă cupolă. Dar
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
și calitatea de membru al Senatului, Urbain le Verrier reușește să asigure creșterea autorității pentru funcția de director alObservatorului. El a reușit de asemenea să crească salariul astronomilor. Dar din cauza caracterului său autoritar, apar tensiuni serioase între el și personalul Observatorului. La scurt timp după demisia colectivă a 14 astronomi, Urbain le Verrier a fost eliberat din postul de director. Jules Janssen a prezentat un proiect de restaurare a castelului din Meudon, a obținut fondurile necesare (mai mult de un milion
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
fost eliberat din postul de director. Jules Janssen a prezentat un proiect de restaurare a castelului din Meudon, a obținut fondurile necesare (mai mult de un milion de franci la vremea respectivă) și în 1876 a înființat în incinta castelului Observatorul de Astronomie Fizică. A fost construită o cupolă suficient de mare, care chiar și în momentul de față mai este dotată cu instrumente de observație. Observatorul din Meudon rămâne unul dintre laboratoarele de referința pentru studiul Soarelui. Amiralul Mouchez, între
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
milion de franci la vremea respectivă) și în 1876 a înființat în incinta castelului Observatorul de Astronomie Fizică. A fost construită o cupolă suficient de mare, care chiar și în momentul de față mai este dotată cu instrumente de observație. Observatorul din Meudon rămâne unul dintre laboratoarele de referința pentru studiul Soarelui. Amiralul Mouchez, între 1878 și 1892, adică până la moartea sa, conduce la rândul său Observatorul. El decide, în 1887, crearea Hărții Cerului, proiect la care participa 180 de observatoare
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
care chiar și în momentul de față mai este dotată cu instrumente de observație. Observatorul din Meudon rămâne unul dintre laboratoarele de referința pentru studiul Soarelui. Amiralul Mouchez, între 1878 și 1892, adică până la moartea sa, conduce la rândul său Observatorul. El decide, în 1887, crearea Hărții Cerului, proiect la care participa 180 de observatoare din toată lumea. El renovează aparatura, permite accesul publicului în Observator și unifică ora oficială de pe tot teritoriul Franței cu ora meridianului capitalei, Paris. François-Félix Tisserand preia
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
Observatorul din Meudon rămâne unul dintre laboratoarele de referința pentru studiul Soarelui. Amiralul Mouchez, între 1878 și 1892, adică până la moartea sa, conduce la rândul său Observatorul. El decide, în 1887, crearea Hărții Cerului, proiect la care participa 180 de observatoare din toată lumea. El renovează aparatura, permite accesul publicului în Observator și unifică ora oficială de pe tot teritoriul Franței cu ora meridianului capitalei, Paris. François-Félix Tisserand preia conducerea Observatorului din 1892 până în 1896, adică odată în plus până la moartea sa. Lucrând
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
studiul Soarelui. Amiralul Mouchez, între 1878 și 1892, adică până la moartea sa, conduce la rândul său Observatorul. El decide, în 1887, crearea Hărții Cerului, proiect la care participa 180 de observatoare din toată lumea. El renovează aparatura, permite accesul publicului în Observator și unifică ora oficială de pe tot teritoriul Franței cu ora meridianului capitalei, Paris. François-Félix Tisserand preia conducerea Observatorului din 1892 până în 1896, adică odată în plus până la moartea sa. Lucrând în același timp la elaborarea Tratatului de mecanică cerească (Traité
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
decide, în 1887, crearea Hărții Cerului, proiect la care participa 180 de observatoare din toată lumea. El renovează aparatura, permite accesul publicului în Observator și unifică ora oficială de pe tot teritoriul Franței cu ora meridianului capitalei, Paris. François-Félix Tisserand preia conducerea Observatorului din 1892 până în 1896, adică odată în plus până la moartea sa. Lucrând în același timp la elaborarea Tratatului de mecanică cerească (Traité de mécanique céleste), el urmărește cu foarte multă atenție evoluția diverselor activități aflate în curs și asigură funcționarea
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
în același timp la elaborarea Tratatului de mecanică cerească (Traité de mécanique céleste), el urmărește cu foarte multă atenție evoluția diverselor activități aflate în curs și asigură funcționarea optimă a echipamentului. Maurice Lœwy este cel care urmează apoi la conducerea Observatorului, a cărui bună funcționare o asigură între 1897 și 1907, anul morții sale. El participă activ la elaborarea Hărții Cerului. Benjamin Baillaud preia postul de director între 1908 și 1926. El e cel care a inițiat demersurile pentru crearea Biroului
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
activ la elaborarea Hărții Cerului. Benjamin Baillaud preia postul de director între 1908 și 1926. El e cel care a inițiat demersurile pentru crearea Biroului Internațional al Orei (Bureau International de l’Heure). El participă activ la înnoirea echipamentelor necesare Observatorului Astronomic Francez. Din 1927 până în 1929, Henri Deslandres este cel care asigură conducerea Observatorului.Deslandres fusese directorul Observatorului din Meudon. Trecerea acestuia în subordinea Observatorului din Paris îi permite lui Deslandres să obțină postul de director. El dorea sătransfere tot
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
1926. El e cel care a inițiat demersurile pentru crearea Biroului Internațional al Orei (Bureau International de l’Heure). El participă activ la înnoirea echipamentelor necesare Observatorului Astronomic Francez. Din 1927 până în 1929, Henri Deslandres este cel care asigură conducerea Observatorului.Deslandres fusese directorul Observatorului din Meudon. Trecerea acestuia în subordinea Observatorului din Paris îi permite lui Deslandres să obțină postul de director. El dorea sătransfere tot echipamentul astronomic din Paris către Meudon și să mențină în capitală doar partea administrativă
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
care a inițiat demersurile pentru crearea Biroului Internațional al Orei (Bureau International de l’Heure). El participă activ la înnoirea echipamentelor necesare Observatorului Astronomic Francez. Din 1927 până în 1929, Henri Deslandres este cel care asigură conducerea Observatorului.Deslandres fusese directorul Observatorului din Meudon. Trecerea acestuia în subordinea Observatorului din Paris îi permite lui Deslandres să obțină postul de director. El dorea sătransfere tot echipamentul astronomic din Paris către Meudon și să mențină în capitală doar partea administrativă. Dar acest proiect nu
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
Internațional al Orei (Bureau International de l’Heure). El participă activ la înnoirea echipamentelor necesare Observatorului Astronomic Francez. Din 1927 până în 1929, Henri Deslandres este cel care asigură conducerea Observatorului.Deslandres fusese directorul Observatorului din Meudon. Trecerea acestuia în subordinea Observatorului din Paris îi permite lui Deslandres să obțină postul de director. El dorea sătransfere tot echipamentul astronomic din Paris către Meudon și să mențină în capitală doar partea administrativă. Dar acest proiect nu va fi niciodată realizat. Ernest Esclangon asigură
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
Paris îi permite lui Deslandres să obțină postul de director. El dorea sătransfere tot echipamentul astronomic din Paris către Meudon și să mențină în capitală doar partea administrativă. Dar acest proiect nu va fi niciodată realizat. Ernest Esclangon asigură conducerea Observatorului din 1927 până în 1944. El este cel care a contribuit în mod deosebit la crearea, în 1932, a primului ceas vorbitor din lume (Horlogeparlante - serviciul vocal ora-exactă). Acesta a fost inaugurat la Observatorul din Paris pe data de 14 februarie
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
fi niciodată realizat. Ernest Esclangon asigură conducerea Observatorului din 1927 până în 1944. El este cel care a contribuit în mod deosebit la crearea, în 1932, a primului ceas vorbitor din lume (Horlogeparlante - serviciul vocal ora-exactă). Acesta a fost inaugurat la Observatorul din Paris pe data de 14 februarie 1933. Pentru a asigura continuitatea Serviciului ora-exactă în perioada când Franța a fost sub ocupație germană, Esclangon și o parte din personal pleacă la Bordeaux. Armand Lambert este cel care asigură la fața
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
de 14 februarie 1933. Pentru a asigura continuitatea Serviciului ora-exactă în perioada când Franța a fost sub ocupație germană, Esclangon și o parte din personal pleacă la Bordeaux. Armand Lambert este cel care asigură la fața locului conducerea temporară a Observatorului. După Armistițiul din 22 iunie 1940, Observatorul reușește să mențină o activitate aproape normală. Deși era evreu, Lambert și-a continuat activitatea. În 1943 el este însă arestat și trimis la Auschwitz, de unde nu se va mai întoarce. La sfârșitul
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
continuitatea Serviciului ora-exactă în perioada când Franța a fost sub ocupație germană, Esclangon și o parte din personal pleacă la Bordeaux. Armand Lambert este cel care asigură la fața locului conducerea temporară a Observatorului. După Armistițiul din 22 iunie 1940, Observatorul reușește să mențină o activitate aproape normală. Deși era evreu, Lambert și-a continuat activitatea. În 1943 el este însă arestat și trimis la Auschwitz, de unde nu se va mai întoarce. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, postul
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
îi este atribuit lui André Danjon, care va exercita această funcție până în 1963. Încă înainte de a avea postul de director, Danjon se bucura deja de o reputație foarte bună. Beneficiind de acest atu, el reușește să dezvolte foarte mult posibilitățile Observatorului, în special sub aspectul personalului. El a participat activ inclusiv la elaborarea unor echipamente precum camera electronică de luat vederi, propusă de André Lallemand. Din cauza creșterii numărului de cercetători din cadrul Observatorului, prin strădania lui André Danjon au fost construite alte
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]
-
acest atu, el reușește să dezvolte foarte mult posibilitățile Observatorului, în special sub aspectul personalului. El a participat activ inclusiv la elaborarea unor echipamente precum camera electronică de luat vederi, propusă de André Lallemand. Din cauza creșterii numărului de cercetători din cadrul Observatorului, prin strădania lui André Danjon au fost construite alte clădiri și se limitează înălțimea și iluminatul clădirilor prezente din jurul Observatorului, astfel încât să se asigure un nivel calitativ suficient pentru activitatea de observare. În 1953, Observatorul din Nançay este la rândul
Observatorul din Paris () [Corola-website/Science/332960_a_334289]