11,983 matches
-
înțelegând aici și depunerea, obiectul și dezbaterea amendamentelor, trebuie să facă obiectul exclusiv al regulamentului parlamentar, și nu al legii. III. Referitor la susținerea autorilor obiecției de neconstituționalitate potrivit căreia textele legale criticate "limitează neregulamentar dreptul subiectiv și constituțional al parlamentarilor de a formula amendamente în cazul dezbaterii acestei legi la comisiile permanente de fond sau la cele sesizate pentru aviz ori direct în plenul Camerei Deputaților", se constată următoarele: 3.1. Art. I pct. 27 din lege, prin coroborarea sa
DECIZIE nr. 413 din 9 octombrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 27 şi 52 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255500_a_256829]
-
contractate sau garantate de stat, a bugetelor fondurilor externe nerambursabile, a bugetului Trezoreriei Statului și a celor ale instituțiilor publice. O asemenea concluzie rezultă din faptul că art. 60 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului nu impune parlamentarilor nicio restricție în depunerea de amendamente, exceptând-o pe cea generală prevăzută la art. 17 alin. (3) din Legea nr. 500/2002 , de a nu se "majoră nivelul deficitului bugetar". 3.2. Potrivit conținutului normativ al dispozițiilor legale criticate, parlamentarii
DECIZIE nr. 413 din 9 octombrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 27 şi 52 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255500_a_256829]
-
parlamentarilor nicio restricție în depunerea de amendamente, exceptând-o pe cea generală prevăzută la art. 17 alin. (3) din Legea nr. 500/2002 , de a nu se "majoră nivelul deficitului bugetar". 3.2. Potrivit conținutului normativ al dispozițiilor legale criticate, parlamentarii nu mai au dreptul de a formula amendamente care să privească aspecte esențiale ale proiectului de lege privind bugetul, precum cele ce se referă la programele sau proiectele de investiții, fiind chemați doar să dezbată indicatorii pur tehnici din cuprinsul
DECIZIE nr. 413 din 9 octombrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 27 şi 52 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255500_a_256829]
-
de lege privind bugetul, precum cele ce se referă la programele sau proiectele de investiții, fiind chemați doar să dezbată indicatorii pur tehnici din cuprinsul acestuia. Or, dezbaterea parlamentară nu poate fi limitată numai la aceasta, întrucât, în caz contrar, parlamentarii nu se mai află în serviciul poporului și nu pot, în consecință, "să dea dovadă de aplecare spre discutarea, dezbaterea și rezolvarea problemelor comunității" și să își exercite "mandatul în conformitate cu interesul superior al comunității și cu respectarea competențelor strict determinate
DECIZIE nr. 413 din 9 octombrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 27 şi 52 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255500_a_256829]
-
golită de conținut în ceea ce privește dezbaterea și aprobarea bugetului. --------------- *4) A se vedea, în acest sens, Decizia nr. 924 din 1 noiembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 22 noiembrie 2012. De asemenea, prin obligarea parlamentarilor de a respecta art. I pct. 27 din lege, coroborat cu art. I pct. 28 și 52, se limitează rolul Parlamentului în procedura dezbaterii și adoptării legii bugetului de stat, Parlamentul devenind executantul Guvernului prin respectarea întocmai a clasificației bugetare
DECIZIE nr. 413 din 9 octombrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 27 şi 52 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255500_a_256829]
-
ceea ce, în speță, nu se poate realiza. 3.3. Art. 17 alin. (3) din Legea nr. 500/2002 prevede că " În timpul dezbaterilor nu pot fi aprobate amendamente la legile bugetare anuale, care determină majorarea nivelului deficitului bugetar". Așadar, în principiu, parlamentarii pot propune amendamente care să crească sau să sporească o cheltuială publică, dar Parlamentul nu le poate aproba pe cele care implică o creștere a deficitului bugetar. Desigur, art. 17 alin. (3) din Legea nr. 500/2002 are o rațiune
DECIZIE nr. 413 din 9 octombrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 27 şi 52 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255500_a_256829]
-
analizat, crearea sau sporirea unei cheltuieli publice. Ceea ce România trebuie să respecte sunt obligațiile asumate prin tratatul de aderare și tratatele constitutive, respectiv evitarea creșterii deficitului bugetar. 3.4. De altfel, acolo unde legiuitorul constituant a dorit să limiteze dreptul parlamentarilor de a formula amendamente care să determine crearea sau sporirea unei cheltuieli publice a prevăzut-o în mod expres chiar în corpul Constituției. Cu titlu exemplificativ, menționăm Constituția Franței, care, la art. 40, prevede că "propunerile și amendamentele formulate de
DECIZIE nr. 413 din 9 octombrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 27 şi 52 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255500_a_256829]
-
s-ar schimba configurația politică a Parlamentului". În continuare, menționează că Autoritatea de Supraveghere Financiară este o instituție independentă, de specialitate, iar nu un organism politic. Totodată, subliniază faptul că "desemnarea și votul membrilor Consiliului sunt determinate exclusiv de opțiunile parlamentarilor, în baza mandatului lor reprezentativ, iar în virtutea art. 69 alin. (2) din Constituția României, republicată, orice mandat imperativ este nul". În aceste condiții, președintele Camerei Deputaților consideră că nu se poate reține o încălcare a art. 1 alin. (3) și
DECIZIE nr. 381 din 25 septembrie 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2013 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255089_a_256418]
-
la convocarea Președintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri. În ședințe separate, Camera Deputaților și Senatul își încep activitatea prin constituirea grupurilor parlamentare și prin organizarea activității de validare a mandatelor. După validarea mandatelor și depunerea de către parlamentari a jurămîntului de credință față de țară și popor, cele două Camere își aleg președinții, birourile permanente și comisiile permanente. ---------- Art. 1^2 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013 , publicată
REGULAMENT din 3 martie 1992 (*actualizat*) al activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253564_a_254893]
-
3-a a capitolului I^1 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013. Articolul 1^11 Activitățile comune desfășurate de către parlamentari sînt: a) ședințe comune ale celor două birouri permanente; ... b) ședințe ale organelor de conducere ale structurilor comune ale Camerei Deputaților și Senatului; ... c) ședințe ale comisiilor comune permanente; ... d) ședințe ale comisiilor permanente reunite din Camera Deputaților și din
REGULAMENT din 3 martie 1992 (*actualizat*) al activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253564_a_254893]
-
a comisiilor permanente sesizate în fond este obligatorie. Articolul 11 Ședințele comune ale comisiilor sînt publice, cu excepția cazurilor în care plenul acestora decide altfel. Lucrările pot fi transmise sau difuzate de instituțiile mass-media, dacă acest lucru este aprobat de majoritatea parlamentarilor prezenți. Membrii Guvernului au acces la lucrările comisiilor. Comisiile pot solicita participarea la lucrările lor a unor membri ai Guvernului sau a secretarilor de stat, situație în care prezența acestora este obligatorie. La ședințele comune ale comisiilor permanente au dreptul
REGULAMENT din 3 martie 1992 (*actualizat*) al activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253564_a_254893]
-
art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013. Articolul 12 Comisiile permanente sesizate lucrează legal, în ședințe comune, în prezența a cel puțin jumătate plus unu din numărul parlamentarilor care le compun; hotărîrile se adoptă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți. În situația în care comisiile permanente nu se pot reuni în ședință comună cu respectarea prevederilor alin. 1 și nu se poate
REGULAMENT din 3 martie 1992 (*actualizat*) al activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253564_a_254893]
-
plenul celor două Camere, conform ordinii de zi, un deputat sau un senator poate solicita să i se dea cuvântul pentru probleme de procedură, pentru un drept la replică sau pentru a comunică plenului probleme de ordin personal. Cînd un parlamentar solicită cuvântul pentru probleme de procedură sau pentru dreptul la replică, președintele este obligat să îi acorde cuvântul imediat. Un deputat sau un senator poate solicita cuvântul pentru probleme de procedură numai în cazul în care consideră că în acel
REGULAMENT din 3 martie 1992 (*actualizat*) al activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253564_a_254893]
-
la replică va fi formulat într-un mod care să nu genereze un nou drept la replică. Un deputat sau un senator poate solicita cuvântul pentru a expune o problemă cu caracter personal, care are legătură cu calitatea sa de parlamentar, iar președintele îi va acorda cuvântul la începutul sau la sfîrșitul ședinței în plen. Luările de cuvânt, pentru situațiile prevăzute în prezentul articol, nu vor depăși două minute. ---------- Art. 30^1 a fost introdus de pct. 22 al art. I
REGULAMENT din 3 martie 1992 (*actualizat*) al activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253564_a_254893]
-
președinții comisiilor permanente sesizate în fond sau de către un raportor desemnat de aceștia. Articolul 49 La dezbaterea generală a proiectelor de buget poate lua cuvântul numai câte un reprezentant al grupurilor parlamentare din cele două Camere, precum și un reprezentant al parlamentarilor care nu fac parte din asemenea grupuri. Reprezentantul Guvernului are dreptul să ia cuvântul înainte de încheierea dezbaterii generale. În faza dezbaterii generale nu pot fi propuse amendamente. ---------- Art. 49 a fost modificat de pct. 36 al art. I din HOTĂRÂREA
REGULAMENT din 3 martie 1992 (*actualizat*) al activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253564_a_254893]
-
autoritățile publice prevăzute de Constituție se stabilește cu respectarea unui termen de cel puțin 5 zile de la data difuzării lor către deputați și senatori. Rapoartele se examinează de comisiile permanente sesizate în fond și raportul comun al acestora se difuzează parlamentarilor cu cel puțin o zi înainte de prezentarea lui în ședința comuna a celor două Camere. În cazul în care din dezbateri rezultă necesitatea adoptării unor măsuri, hotărîrea se ia cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți. ---------- Alin. 3 al art.
REGULAMENT din 3 martie 1992 (*actualizat*) al activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253564_a_254893]
-
la convocarea Președintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri. În ședințe separate, Camera Deputaților și Senatul își încep activitatea prin constituirea grupurilor parlamentare și prin organizarea activității de validare a mandatelor. După validarea mandatelor și depunerea de către parlamentari a jurământului de credință față de țară și popor, cele două Camere își aleg președinții, birourile permanente și comisiile permanente. Art. 1^3. - Camera Deputaților și Senatul lucrează în ședințe separate. Camerele își organizează structuri comune și desfășoară activități și ședințe
HOTĂRÂRE nr. 55 din 26 iunie 2013 privind modificarea şi completarea Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252836_a_254165]
-
10. - Hotărârile Parlamentului prin care se constituie structurile comune ale Camerei Deputaților și Senatului se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți. Secțiunea a 3-a Activități comune ale celor două Camere Art. 1^11. - Activitățile comune desfășurate de către parlamentari sunt: a) ședințe comune ale celor două birouri permanente; ... b) ședințe ale organelor de conducere ale structurilor comune ale Camerei Deputaților și Senatului; ... c) ședințe ale comisiilor comune permanente; ... d) ședințe ale comisiilor permanente reunite din Camera Deputaților și din
HOTĂRÂRE nr. 55 din 26 iunie 2013 privind modificarea şi completarea Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252836_a_254165]
-
11 se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 11. - Ședințele comune ale comisiilor sunt publice, cu excepția cazurilor în care plenul acestora decide altfel. Lucrările pot fi transmise sau difuzate de instituțiile mass-media, dacă acest lucru este aprobat de majoritatea parlamentarilor prezenți. Membrii Guvernului au acces la lucrările comisiilor. Comisiile pot solicita participarea la lucrările lor a unor membri ai Guvernului sau a secretarilor de stat, situație în care prezența acestora este obligatorie. La ședințele comune ale comisiilor permanente au dreptul
HOTĂRÂRE nr. 55 din 26 iunie 2013 privind modificarea şi completarea Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252836_a_254165]
-
comisiilor permanente sesizate în fond nu pot participa la vot." 12. Articolul 12 se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 12. - Comisiile permanente sesizate lucrează legal, în ședințe comune, în prezența a cel puțin jumătate plus unu din numărul parlamentarilor care le compun; hotărârile se adoptă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți. În situația în care comisiile permanente nu se pot reuni în ședință comună cu respectarea prevederilor alin. 1 și nu se poate
HOTĂRÂRE nr. 55 din 26 iunie 2013 privind modificarea şi completarea Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252836_a_254165]
-
plenul celor două Camere, conform ordinii de zi, un deputat sau un senator poate solicita să i se dea cuvântul pentru probleme de procedură, pentru un drept la replică sau pentru a comunică plenului probleme de ordin personal. Când un parlamentar solicită cuvântul pentru probleme de procedură sau pentru dreptul la replică, președintele este obligat să îi acorde cuvântul imediat. Un deputat sau un senator poate solicita cuvântul pentru probleme de procedură numai în cazul în care consideră că în acel
HOTĂRÂRE nr. 55 din 26 iunie 2013 privind modificarea şi completarea Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252836_a_254165]
-
la replică va fi formulat într-un mod care să nu genereze un nou drept la replică. Un deputat sau un senator poate solicita cuvântul pentru a expune o problemă cu caracter personal, care are legătură cu calitatea sa de parlamentar, iar președintele îi va acorda cuvântul la începutul sau la sfârșitul ședinței în plen. Luările de cuvânt, pentru situațiile prevăzute în prezentul articol, nu vor depăși două minute." 23. La articolul 31, alineatele 2 și 3 se modifică și vor
HOTĂRÂRE nr. 55 din 26 iunie 2013 privind modificarea şi completarea Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252836_a_254165]
-
liderilor grupurilor parlamentare." 36. Articolul 49 se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 49. - La dezbaterea generală a proiectelor de buget poate lua cuvântul numai câte un reprezentant al grupurilor parlamentare din cele două Camere, precum și un reprezentant al parlamentarilor care nu fac parte din asemenea grupuri. Reprezentantul Guvernului are dreptul să ia cuvântul înainte de încheierea dezbaterii generale. În faza dezbaterii generale nu pot fi propuse amendamente." 37. Articolul 51 se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 51. - Discutarea
HOTĂRÂRE nr. 55 din 26 iunie 2013 privind modificarea şi completarea Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252836_a_254165]
-
licență sau echivalentă; ... c) cel puțin 5 ani vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției publice; ... d) a absolvit programele de formare specializată pentru ocuparea unei funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici ori a exercitat un mandat complet de parlamentar*); ... e) a promovat concursul național pentru intrarea în categoria înalților funcționari publici. ... (3) Pentru ocuparea funcțiilor publice prevăzute la art. 12 lit. a), b) și d) se pot stabili condiții specifice sau proceduri specifice, în condițiile legii. ... ------------ *) NOTA C.T.C.E. S.A.
LEGE nr. 188 din 8 decembrie 1999 (**republicată**)(*actualizată*) privind Statutul funcţionarilor publici*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252626_a_253955]
-
tacit de reîncadrare. Refuzul scris al acordului de reîncadrare conduce la aplicarea procedurii prevăzute la art. 66 din Legea nr. 7/2006 , republicată, cu modificările și completările ulterioare. ... (5) Dacă prin efectul prezentei hotărâri există posturi ocupate de funcționari publici parlamentari, care se transformă în posturi contractuale, se va proceda la reîncadrarea funcționarilor publici pe posturile contractuale aferente, cu păstrarea aceluiași nivel al postului și a venitului salarial. La data reîncadrării se vor întocmi ordine de eliberare din funcția publică parlamentară
HOTĂRÂRE nr. 21 din 18 iunie 2013 privind structura organizatorică a serviciilor Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252568_a_253897]