10,558 matches
-
europa.eu.int/scadplus/leg/en/s19001.htm" http://europa.eu.int/scadplus/leg/en/s19001.htm (site-ul SCADplus, sumar al legislației europene în domeniul educației). Distribuția veniturilor în perspectiva dezvoltării sociale Simona Ilie Prezentul studiu are în vedere problematica inegalităților de natură economică dintre indivizi, respectiv țări, ca și importanța perspectivei sociale a dezvoltării pentru evitarea perpetuării și accentuării celor dintâi. Prima parte abordează sumar balansul dintre economic și social, ca și contextul în care aspectele sociale s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
2004). Observate în paralel, datele privind ratele de sărăcie și nivelul PIB per capita atrag atenția asupra faptului că țări cu relativ același nivel al PIB pot avea rate diferite de sărăcie și invers. Aceste „paradoxuri” aduc în prim-plan problematica modului în care se distribuie avuția națională între locuitorii unei țări. Cei mai utilizați indicatori privind estimarea nivelului de inegalitate sunt prezentați în tabelul 2. În pofida creșterii economice accentuate înregistrate de China, nivelul ei de inegalitate rămâne ridicat, indicele Gini
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau se negociază între diverse organizații și agenții aflate pe mai multe niveluri: național, regional sau global. Din perspectiva globalizării, este necesar să fie luați în calcul diverșii actori internaționali care promovează mișcări sociale globale cum ar fi: reducerea sărăciei, problematica mediului, mișcările feministe sau emergența societății civile transnaționale. Există așadar un nou spațiu public, o nouă formulă a vieții publice axate pe dezbateri regionale sau probleme globale (Held, 1998). O serie de organizații internaționale au drept scop reducerea sărăciei din
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se culcă înfometați în fiecare seară. 70% dintre aceștia trăiesc în zonele rurale”. În 1997 a fost elaborată ultima strategie de dezvoltare rurală la nivel global „Dinspre viziune spre acțiune” care a avut o influență decisivă asupra abordării globale a problematicii dezvoltării rurale, dar rezultate nesemnificative la nivelul implementării. Departamentul Băncii Mondiale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (ARD) a formulat o strategie de dezvoltare rurală axată tematic și sectorial. La fiecare cinci ani strategia este revizuită prin consultarea unui mare număr
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rural se axa pe trei dimensiuni: agricultura competitivă, dezvoltarea activităților neagricole și mai buna gestionare a resurselor naturale. În vederea implementării acestei strategii, Banca Mondială a desfășurat acțiuni importante cum ar fi (Implementing The Rural Development Strategy: A Progress Report): conștientizarea problematicii sărăciei rurale la nivelul politicilor naționale, desfășurarea unor proiecte în domeniul reabilitării sistemelor de irigație, al managementului pământului, al asigurărilor în agricultură, managementul pescuitului, implementarea internațională a standardelor fitosanitare. În anul 2003 a fost înființată Platforma Globală a Donatorilor pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de proiecte în 115 țări, în valoare totală de 8,1 miliarde dolari. Totalitatea proiectelor au îmbunătățit situația a peste 50 de milioane de familii din mediul rural adică, aproximativ 250 de milioane de locuitori. De-a lungul anilor, deși problematica ruralului s-a diversificat și s-a înrăutățit, fondurile IFAD au fost într-o continuă scădere: de la 899 de milioane de dolari în 1977 la 495 de milioane de dolari în 2004. În decembrie 2002 a fost creată Comisia pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Annual Meetings, Nairobi. Wolfensohn, James D., 2001, The World Bank Group: Rural Development Strategy Regional Consultations. Zaman, Gheorghe, 2003, Reforma instituțională a Uniunii Europene extinse, INCE, Institutul de Economie Națională, Studii și cercetări economice, București. *** 1992, Conferinta Națiunilor Unite privind problematica mediului și a dezvoltării, United Nations Organization. *** 1997, From Vision to Action, World Bank, Washington, DC. *** 1999, Rural Development Regulation 1257, European Union. *** 2000, Summitul Națiunilor Unite, United Nations Organization. *** 2003, Implementing the Rural Development Strategy: A Progress Report, World
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Bălțătescu Introducere Această lucrare se referă la construcția unor valori care să reprezinte, într-un singur număr, gradul de dezvoltare socială a unui grup social (națiune, regiune etc.). Trebuie spus de la bun început că problema nu este simplă. „Poți cuprinde problematica dezvoltării într-un set de indicatori sau, încă mai mult, într-o singur număr?”, rezumă într-o frază controversa Paul Streten, unul dintre autorii Indicelui Dezvoltării Umane. Într-adevăr, specialiștii nu au ajuns la un consens în ce privește nevoia ca indicatorii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a deveni conștientă de problemele sociale grave și de a dezvolta programe sociale în vederea combaterii acestora. Obiectivul principal pe care CASPIS l-a susținut încă de la început este de implementare a PNAinc de către instituțiile guvernamentale și autoritățile locale responsabile de problematica sărăciei și excluziunii sociale. În relație directă cu obiectivele sale, așa cum am precizat deja, CASPIS monitorizează, cu scopul strategic, explicit declarat, de a stimula: dezvoltarea unui sistem funcțional de combatere a sărăciei și excluziunii sociale, prin înregistrarea sistematică a eforturilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
realizate prin implementarea unor programe permanente care țin de activitatea curentă a instituțiilor guvernamentale. Acest lucru are consecințe atât pozitive, cât și negative. Pe de o parte, faptul că majoritatea programelor țin de activitatea permanentă a instituțiilor evidențiază prioritatea acordată problematicii sărăciei și incluziunii sociale. Pe de altă parte, abordarea prin programe permanente are și efecte negative, în principal: 1) dependența realizării obiectivelor de existența instituțiilor responsabile în condițiile reorganizării acestora relativ frecventă; 2) lipsa de flexibilitate în implementarea unor proiecte
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
program și proiect - să aibă un grad ridicat de artificialitate); resurse umane insuficiente sau insuficient pregătite; probleme de ordin birocratic și de organizare la nivelul instituțiilor guvernamentale (în principal, absența unui nucleu de lucru și de monitorizare a activității pe problematica sărăciei și a incluziunii sociale la nivelul majorității instituțiilor guvernamentale intervievate); probleme ale structurilor de la nivel județean, local; lipsa sau insuficiența resurselor materiale. Concluzii Concluziile raportului de monitorizate CASPIS sunt structurate pe două dimensiuni. Prima dimensiune are în vedere diagnoza
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
propriu-zisă. Dată fiind diferența metodologică INSSE nu a prezentat comparații oficiale pe întreaga perioadă și, prin urmare, și comparațiile din prezentul studiu trebuie tratate cu prudență. Adoptată la Summitul Națiunilor Unite din anul 2000. Adoptată la Conferinta Națiunilor Unite privind problematica mediului și a dezvoltării, din 1992. Poverty challenge is getting bigger and harder Mcnamara (1973). Rezoluțiile și deciziile adoptate de ECOSOC la sesiunea din 28 iunie - 23 iulie 2004, Națiunile Unite, E/2004/INF/2/Add.2, Coordinated and integrated
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
trăiesc în comune (cu mai puțin de 150 de locuitori pe kilometru pătrat), regiuni predominant urbane cele în care sub 15% dintre locuitori trăiesc în comune (cu mai puțin de 150 de locuitori pe kilometru pătrat). Conferința europeană axată pe problematica dezvoltării rurale în Europa „Planting seeds for rural futures - building a policy that can deliver our ambitions”, Salzburg, 2003. În ce privește instituirea parteneriatelor, vor fi aplicate experiențele acumulate prin programul LEADER, care se referă la definirea clară a responsabilității fiecăruia (fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
adulți, la nivelul Uniunii Europene au fost identificate patru politici de răspuns: intervenția din timp pentru a preveni dezavantajele de natură educațională; îndepărtarea barierelor pe care le întâmpină grupurile dezavantajate în participarea școlară; dezvoltarea unor politici integrate de răspuns la problematica abandonului școlar timpuriu; promovarea învățării permanente (lifelong learning) și instruirii/educării adulților. Prima categorie o constituie elevii de vârstă școlară care încă frecventează școala, dar se confruntă cu dificultăți precum absențe, note foarte scăzute și probleme comportamentale. A doua categorie
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ajungă la un consens și în acest caz, conform Articolului 38, Statele Unite aveau să ceară secretarului general al Națiunilor Unite să desemneze un al treilea membru. În sfîrșit, el a arătat că SUA puteau denunța oricînd obstrucționismul României, supunînd toată problematica atenției Națiunilor Unite 431. Departamentul a acceptat recomandarea și a trimis o scrisoare guvernului român, pe 29 martie. Mesajul trecea în revistă dovezile de intransigență de care dăduse dovadă România în ceea ce privește implementarea Articolului 3 al Tratatului. Dată fiind "conduita flagrantă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și respectarea drepturilor omului din România 442. La deschiderea lucrărilor, în septembrie 1949, Warren Austin, reprezentantul SUA la ONU, a trecut în revistă schimbul de mesaje dintre București și Washington. Pe 22 septembrie, Adunarea Generală a hotărît să lase toată problematica respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în Bulgaria, Ungaria și România în seama Comitetului Politic ad-hoc, care avea să analizeze chestiunea și să întocmească un raport. Pe 22 octombrie 1949, după îndelungi și aprinse dezbateri între Benjamin Cohen, reprezentant
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
650. Nici unul din aceste proiecte nu permitea o implementare discreționară a sancțiunilor. Pe 5 martie 1951, o comisie specială de Afaceri Externe, condusă de Laurie C. Battle, din Alabama, și-a început audierile cu privire la ambele proiecte de lege și la problematica eficienței restricțiilor americne pentru export. După o trudă îndelungată și susținută, comisia avea să emită recomandări abia în iunie. Însă pînă atunci, congresmenii voiau să se întreprindă ceva și unul dintre ei era James P. Kem, care se număra printre
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
bine decît ar fi vrut Ceaușescu să recunoască și la capitolul afaceri interne, mult mai puțin decît ar fi fost de așteptat. La cîteva zile după plecarea lui Gorbaciov, Ceaușescu a trimis o delegație la Budapesta, pentru a discuta despre problematica naționalităților. Se pare că Gorbaciov a refuzat să fie mijlocitorul acestei dispute, dar a încurajat convorbirile bilaterale în vederea încetării conflictului. Cu toate acestea, declarațiile apărute în presă în urma discuțiilor arătau o ruptură serioasă între cele două părți. Atîta vreme cît
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
traseul ce duce de la general la particular. Plecând de la considerații teoretice generale asupra legăturii dintre memoria istorică, naționalism și statul-națiune, ne vom delimita gradual sfera de cuprindere pentru a ajunge, în cele din urmă, la examinarea aprofundată a situației autohtone. Problematica relației dintre memoriei și națiune își găsește un teoretician percutant în figura lui E. Renan. Adresând întrebarea stringentă pentru sfârșitului secolului al XIX-lea "Qu'est-ce qu'une nation?", Renan (1990) [1882] elucidează rolul decisiv jucat de memoria colectivă în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
identitar cu ideea de națiune, vine întotdeauna cu o întârziere substanțială față de impunerea ideii naționale în rândul intelectualilor. Prin memorie, spre națiune. Rolul memoriei în construirea națiunii a fost îndeajuns subliniat în vasta literatură din științele sociale și istorice dedicată problematicii naționalismului. A.D. Smith (1991), spre exemplu, definește națiunea ca fiind "o populație umană ce poartă un nume, sălășluiește pe un teritoriu istoric, împărtășește aceleași mituri și memorii istorice, deține o cultură publică de masă, o economie comună și ai cărei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
primei jumătăți a secolului al XIX-lea, urmând ca ulterior mișcărilor revoluționare de la 1848, tema unirii să devină o chestiune stringentă aflată în capul listei pe agenda politică a elitelor românești. Preocuparea supremă a membrilor Școlii Ardelene a constituit-o problematica originii romane a poporului român. Fără nicio exagerare se poate afirma "obsesia originară" a cărturarilor ardeleni, această preocupare pentru demonstrarea latinității românilor consumându-le aproape întreaga energie intelectuală. Preluând subiectul pe filiera Ureche-Costin-Cantemir-Klein, membrii Școlii au exhaustat subiectul în confruntarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
s-a produs în ultima parte a secolului al XIX-lea. Oricum, traseul naționalismului românesc de-a lungul ultimelor două secole este unul întortocheat, interpunctat cu numeroase momente de răscruce și reveniri. În lucrarea de referință în literatura centrată pe problematica naționalismului, Social Preconditions of National Revival in Europe, M. Hroch (1985) dezvoltă modelul în trei faze a dezvoltării mișcărilor naționale: Faza A momentul "descoperirii" de către cărturari a națiunii, fapt care inaugurează o agendă de cercetări filologice și istorice realizate cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Daciei, traversează întregul set de lucrări didactice din prima generație de manuale școlare. Având o puternică miză politică (în stabilirea priorității istorice pe teritoriul dacic între români și unguri) și fiind pe cale de consecință un foarte incandescent subiect de polemică, problematicii continuității i-a fost acordată o importanță monumentală. Aaron, de pildă, îi atribuie un subcapitol pe care îl numește "Lăcuitorii romani din Dacia lui Traian n-au trecut toți cu legioanele în Misia" (Aaron, 1839, p. 22). Acceptând că retragerea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
imigrațiunii, urmată de reacția tăioasă a românilor care au reafirmat teza permanenței neîntrerupte a românității, s-a strecurat și în ariergarda literaturii școlare. Xenopol, protagonismul contra-ofensivei românești, alocă în manualele sale de istorie destinate învățământului primar spații relativ ample dedicate problematicii spinoase a continuității. Teoria lui Roesler este atacată frontal și demantelată sistematic. În urma administrării probelor istorice cu care Xenopol își susține cazul continuității, concluzia cu privire la teoria lui Roesler survine cu necesitate: "Acéstă părere este falsă din rădacina, căcĭ Daco-Romaniĭ nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aureliană. Pe măsură ce discursul didactic dobândea accente tot mai naționaliste, creștea pe măsură și retorica epitetică secretată de o nouă poetică a istoriei ale cărei sentințe se succed în cadențele setate de ideologia național-comunismului. O mostră de poetică a istoriei cu privire la problematica continuității este adagiul prezentat sub forma unei concluzii istorice: "Poporul român, stîncă neclintită de peste două mii de ani. [...] În vremurile cele mai grele și mai tulburi, poporul român a stat neclintit pe acest pămînt al patriei, cum neclintită stă stînca în mijlocul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]