11,188 matches
-
constrângere și poliție politică, în exterior aceste metode tipice se dovedesc total ineficiente. Cum să impui un... clasic al partidului, tradus în 30 de limbi (vezi, între altele, cazul lui Zaharia Stancu), unei prese literare libere și nedirijate? Toate eșecurile propagandei literare externe de aici provin. Studii și texte recente, între altele, despre rateurile literaturii române în Italia, ale unor observatori străini (Gheorghe Caragiani și Adrian Niculescu, 1995) demonstrează, încă o dată, această neplăcută, dar inevitabilă situație. De același succes s-au
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
doar expresia unei conștiințe culturale proprii, independente. Care gândește cu capul său. Sapere aude ! kantian (Beantwortung der Frage: Was ist Aufklärrung?, 1784) revine în felul său în actualitate: îndrăznește să te servești de inteligența ta proprie, neaservită niciunui sistem de propagandă. Este, în mod fundamental, expresia unei conștiințe critice, în forme latente sau declarate, totdeauna paralele, niciodată suprimate. Esența sa este spiritul critic imposibil de redus la tăcere. Din care cauză, o teză între multe altele de același gen ale epocii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
operații. Ceea ce dă încă o notă definitorie culturii alternative actuale: expresie a unei minorități active, radicale în principii, dar fără mare eficiență și forță de impact în opinia publică. Aceasta a rămas mult în urmă, la nivelul clișeelor și deprinderilor propagandei oficiale din deceniile anterioare. în plus, ea are și toate carențele lipsei de O nou cultură română 286 Adrian Marino tradiție, pe de o parte, ale crizei de creștere pe de alta: individualismul și vedetismul acerb, pulverizarea și lipsa evidentă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
propună cu aceeași eficacitate. Deci, încă o situație profund și inevitabil ambiguă: aceste reviste își realizau, în condiții extrem de dificile, doar vocația și programul inițial. Ele apăreau, totuși, în cadrul unui sistem contestabil și contestat. Deci, puteau fi considerate și ca propagandă. Cum, de altfel, au și fost uneori considerate în unele cercuri, deși nuanța oficială era, în esență, din punctul de vedere al revistelor amintite, radical exclusă. Nu intrăm însă în detalii. Ne interesează doar o tipologie culturală și descifrarea, deocamdată
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
exagerare, cu ideea de cultură pur și simplu. Și această situație particulară a fost evocată, anterior, la timpul său. Deci, în fața vechilor instituții culturale oficiale trebuie reamintit cu toată energia, de tip sovietic, gen: Academie, Uniunile de creație, media de propagandă etc. au început să apară și grupuri și instituții alternative. Evenimentul este efectiv de ordin istoric. Asistăm, într-adevăr, la (re)nașterea publică, manifestă, a culturii alternative române, după aproape jumătate de secol de obscurantism totalitar. Și mai mult decât
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
oferta colaboraționistă este evidentă. Dar exact același colaboraționism și încă în forme mult mai banale, benigne este refuzat cu indignare și cu mari exigențe rigoriste unor numeroși antipatici, anonimi și obscuri. La fel, gestul de a scrie articole de pură propagandă comunistă în care nici autorul lor nu credea un cuvânt (vorbim și în calitate de martor direct la evenimente), texte pe care nu ezităm să le numim abjecte, despre întreaga rezistență democratică, în frunte cu Iuliu Maniu etc. (cazul G. Călinescu), reprezintă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
despre graiul românesc sau cele ale lui Alexandru Voevidca despre muzica la români. Profesorul Romul Cândea conferențiază pe teme legate de trecutul patriei. Elevii participă și la vizionări de filme, iar în 1928 se constituie într-un grup școlar pentru propaganda aviației. Anul 1932 marchează înființarea unui muzeu arheologic-etnografic. Pentru cei dornici de lectură, biblioteca școlii punea la dispoziție peste 2700 de titluri adresate profesorilor și 600 volume pentru elevi 163. Atmosfera de la Lațcu-Vodă stimulează astfel pe viitorii absolvenți în desfășurarea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
evrei 200. Preocupări "politice" manifestau și elevii de cealaltă parte a baricadei. Notele autobiografice ale unui alt fost elev, avocatul Ion I. Ipăteanu, amintesc de eliminarea din liceu, de către același director N. Răutu, a viitorului poet evreu Barbu Lăzăreanu datorită propagandei sale comuniste 201. Antisemitismul s-a resimțit și în sălile de clasă ale școlilor moldovenești interbelice, culminând cu incidentul din vara anului 1926, de la bacalaureatul organizat la Cernăuți, unde elevul evreu, David Falik, este ucis de un coleg român. Relevante
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cu ocazia întrunirii județene a LANC, unde liceenii înflăcărați au jurat credință steagului svasticii 203. Câțiva ani mai târziu, în 1931, un alt eveniment petrecut la Suceava reține atenția ziarelor. Profesori cuziști de la Liceul Ștefan cel Mare recrutează elevi pentru propagandă extremistă, sub amenințarea scăderii notelor, iar unii dintre aceștia, în febra acțiunilor, distrug placatele cu chipul lui Iorga din instituție 204. La articolul acid din presă reacționează profesorul Victor Morariu care face apel la negeneralizarea unor evenimente cu caracter de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
absolut originale în domeniul sociologiei (școala sociologică monografică și metoda monografică, pe baza cărora a organizat, între anii 1925 - 1948, cercetarea monografică a satelor din România), cunoașterea obiceiurilor și patrimoniului cultural al satelor, legiferarea, ca prioritate mondială, a cercetării sociologice, propaganda culturală în mediul rural și bogata activitate publicistică, Dimitrie Gusti a înființat în capitală, împreună cu Victor Ion Popa și H. H. Stahl, Muzeul satului și al țăranului român. Această realizare de excepție este consemnată medalistic, după șase decenii de la înfăptuire
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
C. Tudor amintiri de pe front. Există și un fragment dramatic (Cântec de Vicleim). Articolele sunt rareori semnate. Se întâlnesc, totuși, numele profesorilor universitari Emil Brancovici și Ion Simionescu. Un material îl vizează pe René Descartes, iar altele se ocupă de propaganda în străinătate pentru ridicarea prestigiului țării noastre, de ideea națională a lui N. Iorga sau de „obârșia limbii și a neamului românesc”. Alți colaboratori: M. Negru, M. Mora, Gh. Vrabie. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285204_a_286533]
-
Italia de mâine, Alina Harja și Guido Melis • Rusia după imperiu: între putere regională și custode global, Stanislav Secrieru • Socialismul. Ce a fost și ce urmează, Katherine Verdery • Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială, Emil E. Suciu • Statul și propaganda, Călin Hentea • Transilvania reîntoarsă (1940-1944), Ablonczy Balázs • Violența în școală: o provocare mondială?, Éric Debarbieux • Viclenia globalizării, Paul Dobrescu CAPITALISMUL Bibliografie 494 493 Postfață
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
societății civile, și, simultan, operarea unei "deschideri" democratice, care va fi una aparentă, doar de fațadă. De exemplu, ca reacție la demonstrațiile pașnice, la greve, la acte de terorism, la apariția sindicatelor, a partidelor clandestine și a tuturor activităților de propagandă (adică la mobilizărea politică a societății civile și, mai ales, a studenților și muncitorilor), sistemul reacționează prin concedierea de la locurile de muncă, prin arestări, creare de instanțe speciale (specializate în organizarea proceselor politice) și de legi speciale antiterorism, prin proclamarea
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
sistemul de partide) care se formează. Alegerile instituționale făcute la începutul noii instaurări pot fi explicate, în parte, ca o reafirmare a vechilor instituții, sau, dimpotrivă, ca reacție la amintirea defectelor și eșecurilor instituțiilor democratice anterioare, inclusiv în ceea ce privește miturile și propaganda ultimului regim autoritar, rămas în mintea noilor lideri. În ce privește partidele și sistemul politic, o parte din noua elită democratică este formată din foști lideri din perioada precedentă, rămași, ani de zile, în închisoare, exil, opoziție. În plus, va rămâne amintirea
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și tipul de experiență autoritară) sunt, de asemenea, importante. Experiența autoritară nu trece fără a lăsa urme adânci; cel mai adesea, eventuala intervenție militară, sau, în general, o "soluție" autoritară, se manifestă împotriva unor partide "cheie", fiind însoțită de o propagandă continuă în acest sens. Aceeași lecție, învățată până la prăbușirea regimului democratic anterior, contribuie la moderarea forțelor politice reînnoite. În sfârșit, alți factori (cum ar fi profundele transformări socio-economice fac ca sistemul de partide și raportul de putere între diferitele partide
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
reprezentare (electorală și funcțională). 1) Așa cum sugerează cercetările clasice ale organizării partidelor și alegerilor 39, prima "ancoră" se referă la partide și la organizațiile lor. Dacă vorbim în termeni ideologici, competiția obligă partidele să dezvolte organizații funcționale, să promoveze o propagandă electorală mai eficientă, să fie active chiar și în perioada dintre alegeri, să creeze și să proiecteze o imagine clar definită pentru alegători, inclusiv prin activitățile parlamentare. După o serie de alegeri, o consecință indirectă a concurenței poate fi faptul
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
a grupurilor catolice organizate, a asociațiilor democrat-creștine și a unui anumit grad de polarizare partizană stimulată de Războiul Rece. În Spania, la originea consolidării prin intermediul elitelor se află: tradiția de demobilizare și neparticipare a regimului Franco (patruzeci de ani de propagandă antipartinică); declinul imediat al participării politice din faza inițială a instaurării democrației (în a doua jumătate a anilor șaptezeci; declinul ideologiilor și modernizarea unei societăți complexe în unele regiuni; rolul mass-media într-o societate modernă sau cvasi-modernă; detașarea maselor; moderația
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
se adresează persoanelor fizice, grupurilor, partidelor, instituțiilor și actorilor instituționali. Aceste activități sunt ilustrate de: acțiunile militare conduse (de obicei) de Statele Unite, asistența electorală și de promovare a unor asociații din interiorul țărilor în cauză, finanțările pentru forțele politice interne, propaganda prin intermediul radioului, instruirea personalului etc.64. Desigur, eficiența acestor factori se traduce în caracteristicile eventualei tranziții. Instaurarea, consolidarea sau menținerea democrației sunt legate de alți factori (care vor fi prezentați în secțiunea următoare). Obstacolele din calea tranziției democratice sunt, în
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
masele căutătoare de cultură”, chiar dacă aria acoperită va fi limitată: „vom fi fericiți dacă - fără vreun gând de regionalism [...] - vom putea produce roade în această parte a Dunărei de Jos, în Dobrogea nordică și în înstrăinata Bucovină”. Ca publicație de propagandă, cuprinde rezumate ale cursurilor și conferințelor ținute în cadrul Universității Populare, abordând diferite discipline. În afară de aceste texte, se publică poezie de Cornelia Buzdugan, Gr. Vêja, C. Z. Buzdugan, C.I. Caranfil, Al. Crăciun Fostini, M. Stelescu și proză semnată de I. Gherincea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288213_a_289542]
-
nu oferă chei de lectură unice, lasă poveștile să se împletească în voia întîlnirilor, dramelor, speranțelor, geloziilor personale, pentru ca cititorul să reconstituie după plac motivațiile și desfășurările lor, destine de hîrtie pe fondul Istoriei reale, în care mizeria și luxul, propaganda deșănțată și cenzura omniprezentă, poluarea, prostituția și munca dură alcătuiesc un tablou delirant al unei modernități sălbatice. Și rafinată, în același timp, și discretă și subtilă, căci milenii de civilizație nu se șterg din sîngele unei nații într-o clipă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și ceea ce nu se vede. Acest lucru s-a întâmplat mai ales în 1847 cu ocazia foametei, când școlile socialiste au căutat și au reușit să popularizeze funesta lor teorie. Acestea știau foarte bine că până și cea mai absurdă propagandă are câteva șanse pe lângă oamenii care suferă; malesuada fames. Deci, cu ajutorul marilor cuvinte: Exploatare a omului de către om, speculație asupra foamei, dorința de acaparare, ele au urmărit denigrarea comerțului și aruncarea unui văl asupra binefacerilor sale. De ce spuneau acestea să
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
faceți ca Legea să reintre în atribuțiile sale; reînchideți Legislatorul în rolul său. Ne-ați neglijat, ne-ați atacat, pentru că nu ne înțelegeați, fără îndoială. Așa cum ați deschis prăpastia cu propriile voastre mâini, grăbiți-vă să vă alăturați nouă, în propaganda noastră în favoarea dreptului de proprietate, dând acestui cuvânt, repet, semnificația sa cea mai largă, incluzând aici și facultățile omului și tot ceea ce reușesc ele să producă, fie că e vorba de muncă sau de schimb. Doctrina pe care o apărăm
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a produs marile reforme din '89, dar căruia excesele Terorii și reacțiunile ce i-au urmat acesteia i-au micșorat și mutilat opera mai târziu, acest spirit renăștea tânăr, vivace și arzător. Guvernul s-a emoționat un pic; dar cum propaganda liber-schimbiștilor era cu totul pașnică, cum era de altfel destul de ușor de a opune ca o contra-pondere exigențelor intratabile ale protecționiștilor, i-a lăsat în pace. Ministrul de interne, domnul Duchâtel, a mers chiar până acolo încât a adresat unui
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
1922 savantul Emil Racoviță întemeiază asociația Frăția munteană al cărei statut, la articolul 3, prevedea înființarea unei Secții a frumuseților naturii, a parcurilor și rezervațiilor naturale. Între anii 1922 și 1928 numeroși biologi, geografi, geologi și silvicultori au făcut o propagandă intensă pentru ocrotirea naturii: E. Racoviță, I. Borcea, Al. Borza, A. Popovici Bâznoșanu, George Vîlsan, C.G. Georgescu, V. Pașcariu, E. Pop, N. Sălăgeanu, Gr. Antipa, I. Romer, M. Gușuleac ș.a. Prin munca lor intensă de popularizare și prin lupta lor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
la denaturarea sau chiar pierderea realității. Limba de lemn presupune, așadar, două modalități: “limba de lemn de aparat și falsa limbă reală, limba de lemn polemică, a fost pusă în evidență, nu mai este posibil să o asimilăm limbilor de propagandă, cum se face de obicei: modalitatea polemică servește la a bara trecerea spre adevăr, la a scoate realitatea din sfera de acțiune a spiritului; modalitatea de aparat servește la impunerea unui cod.” (Thom, 1993:125). În Limba de lemn, Fr.
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]