10,956 matches
-
naturale și fizică) li s-au adăugat încă două școlară și economică. Secția școlară urmărea atragerea învățătorilor și profesorilor în scopul antrenării lor într-o activitate unitară pentru apărarea și dezvoltarea învățămîntului în limba română. În Basarabia, aflată sub stăpînire rusească din 1812, situația învățămîntului pentru populația românească era și mai rea. După 1870 limba română a fost scoasă nu numai din școală, ci și din biserică. Pentru că școala devenise o instituție de rusificare, românii refuzau să o frecventeze (9, pp.
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
îndată la Paris), mergeam în restaurantele democrate de lux, unde comandam sistematic felurile cele mai scumpe și ne îmbuibam cu vinuri bulgărești și șampanie de Crimeea. Cumpăram de-a valma din sinistrele magazine de stat cămăși sintetice, aparate foto, țigări rusești, haine de blană, însă nu reușeam să ne epuizăm averea. În veselia frenetică a escapadei noastre, ne simțeam cuprinși de tristețea surdă și profundă a democrației populare. Mai mult, eu nu mă puteam împiedica să mă gîndesc la prietenul meu
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ascunsă, prea multe uniforme în comparație cu ținutele civile, ca pentru a ține sub observație aspirația spre Occident pe care o exprimau jeanșii, gecile și pletele tinerilor. Am străbătut din nou dezolanta Alee Karl Marx pentru a lua masa într-un restaurant rusesc, unde mîncarea de "lux" era destul de proastă și scumpă. Cineva mi-a sugerat să fac o solicitare pentru a beneficia de un sejur de un an la Institutul de Studii Avansate al Freie Universität. Ideea m-a entuziasmat. Mă și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
lui Petru cel Mare, integrarea în concertul european, nu doar pătrunzînd în Occident datorită victoriei de la Poltava asupra suedezilor (1709), ci și readucînd Occidentul în Rusia prin reorganizarea armatei și a flotei, înăbușirea revoltei streliților (militari din prima armată permanentă rusească, înființată în 1550, care asigurau paza țarului), construirea orașului Sankt-Petersburg (1703). Noțiunea de Europă, care se impune în secolul al XVIII-lea, corespunde epocii ce înglobează deopotrivă suveranitățile naționale, războaiele, dreptul popoarelor, echilibrul puterilor. Ea poartă în sine atît conflictul
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
unui Imperiu pe care l-a revoluționat, dar nu emancipat. Stalin și-a reînsușit moștenirea țarismului Rusiei mari, iar vechiul imperialism a fost stimulat, nu inhibat, de ideologia universală a comunismului. Ba mai rău: la fel ca totalitarismul său, naționalismul rusesc și imperialismul URSS au fost stimulate de eșecurile umane, culturale și civilizaționale ale bolșevismului. Astfel, amenințarea pe care o reprezintă URSS pentru Europa occidentală este deopotrivă certă și incertă. Ea este imensă, difuză, imprecisă. Ea este literalmente incomensurabilă. Amenințarea hitleristă
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
s-ar putea încrucișa, suprapune, extinde, dezvolta în rețele meta-naționale continentale și poate deja planetare... Europa recompusă nu ar putea fi decît deschisă. Rusia asiatică va rezista, chiar și după eventuala secesiune a naționalităților islamice, și astfel, pe calea Estului rusesc, Europa va redeveni eurasiatică. Simultan, legăturile redefinite și înmulțite cu cele două Americi vor face să apară realitatea euramericană. Să nu uităm nici de faptul că Europa trebuie să se unifice cu sudul, pe calea Mediteranei care constituie și ea
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
e în fond istoria luptei pentru prezervarea unui echilibru de forțe, echilibru ce se vădește însă mereu instabil, precar, provizoriu. Problema pe care și-o puneau puterile europene la 1835, când a izbucnit războiul Crimeii, a fost să elimine dominația rusească la gurile Dunării și să garanteze astfel libertatea comerțului pe marele fluviu. Conferința (1856) și Convenția de la Paris (1858) au statuat de aceea crearea unui organism statal în această zonă, la interferența dintre cele trei imperii cointeresate cu precădere, organism
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
amputare teritorială a Moldovei, a fost rândul noilor generații să se rostească ferm pentru unitatea deplină a statului român. Istoricii de seamă, în frunte cu A.D. Xenopol și N. Iorga, au scris atunci despre raptul Basarabiei la 1812, regimul ocupației rusești în provincia de peste Prut, chestiuni curente legate de situația de acolo etc. Xenopol, care tocmai lucra la o nouă ediție a sintezei, făcea să apară în Viața românească și alte periodice studii asupra chestiunii basarabene, integrând-o în efortul general
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
că "lucruri de mirare" aveau a se produce pe seama ei. Istoricul era ispitit atunci să tragă cortina ca să nu mai vadă, parcă așteptând să se consume, în afara lui, o tragică paranteză a istoriei. Examinând acum împrejurările din 1789 în spațiul rusesc, Nathan Eidelman pare a ne spune că acea paranteză nu s-a închis încă de tot. Ce ne mai așteaptă? Și e permis a nutri, împreună cu Karamyin, iluzia abstragerii? Putem oare trage perdeaua fără a ne descalifica moralmente? Sunt întrebări
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
spectacolul, amestecă politica și divertismentul de televiziune, pregătind o dezangajare a opiniei despre mizele politice, tendință de fond care se menține în ciuda recentelor mobilizări. A vota pe baza a ceea ce ne arată mass-media seamănă astfel cu un exercițiu de ruletă rusească. Fără să ne dăm seama, atitudinea noastră față de un candidat poate fi perturbată de o înclinare a capului sau de o încruntare a jurnalistului care îi pune întrebările sau de prezența unei personalități populare în aceeași emisiune cu el. Conform
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Țepeș (1418 1456) Viața lui Vlad Țepeș, faptele sale eroice, dar și cele pline de cruzime sunt documentate într-o serie de mărturii ale epocii (scrisorile sale și ale contemporanilor și relatările martorilor), în cronicile germane (saxone), în cele slave (rusești) și în legendele românești. Comparând toate aceste izvoare, reies o serie de discrepanțe. Cronicile saxone înfățișează cruzimea lui Vlad, descriindu-l ca pe un psihopat. Citindu-le, impresia generală este că Vlad era un cinic care nu făcea deosebire între
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de oameni, ceea ce l-ar plasa în rândul celor mai sângeroși criminali ai istoriei. Nu avea milă, tratându-i la fel pe tineri și pe bătrâni, pe femei și pe copii, și nu cruța pe nimeni decât după toane. Cronicile rusești par a fi mai îngăduitoare, ele prezentându-l pe Vlad ca un conducător plin de cruzime, dar drept și corect în încercările sale de a opri invazia otomană în Europa centrală. Mărturiile românești seamănă cu cele rusești, justificându-i comportamentul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
după toane. Cronicile rusești par a fi mai îngăduitoare, ele prezentându-l pe Vlad ca un conducător plin de cruzime, dar drept și corect în încercările sale de a opri invazia otomană în Europa centrală. Mărturiile românești seamănă cu cele rusești, justificându-i comportamentul și accentuându-i spiritul patriotic. Pentru români, Vlad Țepeș a fost un bun patriot, chiar un fel de haiduc (proscrisul de tipul lui Robin Hood), care lua de la bogați și dădea la săraci și care îi pedepsea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
scop al faptelor lor, punându-se problema dacă nu cumva acestea au fost doar de circumstanță, și nu o regulă a domniei celor doi77. Există însă fapte ale domnitorului Vlad Țepeș descrise atât în cronicile saxone, cât și în cele rusești, cu variante în povestirile populare românești. Vom vedea în continuare diferența dintre perspectiva saxonă și cea rusească, perspectivă care creează o aură de mister în jurul lui Vlad Țepeș și demonstrează teoria lui Lyotard, conform căreia istoria este un ansamblu de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
nu o regulă a domniei celor doi77. Există însă fapte ale domnitorului Vlad Țepeș descrise atât în cronicile saxone, cât și în cele rusești, cu variante în povestirile populare românești. Vom vedea în continuare diferența dintre perspectiva saxonă și cea rusească, perspectivă care creează o aură de mister în jurul lui Vlad Țepeș și demonstrează teoria lui Lyotard, conform căreia istoria este un ansamblu de istori(siri). Una dintre cele mai celebre povești este întâlnirea dintre Vlad și solii care vin să
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
mari și a pus să li se bată cuiele în cap, pe marginea scufiilor, astfel încât să nu și le mai poată scoate. Astfel, prințul le-a fixat și mai bine obiceiul 78". Cea de-a doua variantă provine din cronicile rusești, iar relatarea este asemănătoare, numai că ambasadorii sunt de data asta turci, ceea ce ar explica prezența beretelor sau a scufiilor de sub pălării. Naratorul din cronicile saxone ne relatează fapte pe care probabil le-a auzit și el de la alții, ceea ce
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pe care Vlad a câștigat-o, folosind diferite șiretlicuri, deși avea o armată inferioară numeric. I-a atacat pe turci noaptea cu numai câțiva oameni, pe care i-a condus el însuși. După ce s-au întors din luptă, potrivit cronicilor rusești, ,,pe aceia care fuseseră răniți în față i-a făcut cavaleri. Dar pe cei cu răni în spate a ordonat să fie trași în țeapă de jos în sus, spunând: Nu sunteți bărbați, ci femei". Și când porni din nou
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
în țeapă în mod arbitrar, așa cum se pare, potrivit tot cronicilor germane, că ar fi făcut cu populația Sibiului și a altor orașe transilvănene, pe care le-a exterminat, deși acestea îl primiseră și îl adăpostiseră la nevoie. Documentele istorice rusești și românești motivează actele de cruzime ale domnitorului, afirmând că, de exemplu, atrocitățile sale în Transilvania fuseseră cauzate de comportamentul lipsit de onestitate al negustorilor saxoni, care doreau supremație comercială și îi înșelau pe valahi. Tragerea în țeapă și măcelărirea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Unitățile narative profunde ale acestui model "de competență" se referă la acțiuni tipice precum: "Plecare", "Pedeapsă", "Recompensă" etc. O înlănțuire a acestor unități funcționale (atomi narativi) generează secvențe elementare, în care pot fi introduse alte secvențe elementare (după sistemul păpușilor rusești cf. basmele Șeherezadei). De fapt, în orice proces narativ trei funcții sînt absolut obligatorii: intoducerea, realizarea și concluzia, aceasta din urmă însemnînd neapărat un deznodămînt fericit (fără acest happy-ending basmul și-ar pierde "eticheta", dar și rațiunea de a fi
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ca producere, ca sistem de opțiuni, ca mecanism generativ. "Va trebui să construim succesiunile funcțiilor plecînd de la terminus ab quo care deschide în limba generală a povestirilor rețeaua posibilelor și nu de la terminus ad quem sau vorbirea specifică a basmului rusesc ca selectare dintre posibile" (C. Bremond, 1981: 52). Situația inițială prevăzînd o posibilitate poate evolua spre actualizarea acestei posibilități sau spre non actualizare, după cum actualizarea poate constitui un succes sau un eșec. Succes Actualizarea posibilității Eșec Situație deschizînd o posibilitate
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de nu m-ai prinde la cumnata mare și la cea mijlocie nu mă mai vezi." Fata cea frumoasă de la bal devine din nou broască și flăcăul reușește "să-și prindă" nevasta la cumnata cea mare. Prințesa Roasca-Broasca, o poveste rusească prezintă aceeași situație. Părintele, care-și îndeamnă fiii să tragă cu arcul și să meargă în pețit "unde îi va cădea săgeata", are surpriza ca cea mai mică dintre nurori să fie extrasă dintr-o baltă mocirloasă. Le supune pe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
postmodernismului, Zmeura de câmpie recurge la o „inginerie textuală“ complicată, reunind formule, tehnici narative și limbaje eterogene: de la scenariul de film la cronică și amintiri de război, de la romanul epistolar la melodrama parodiată, de la povestiri încastrate (uneori, după modelul păpușilor rusești) la jurnal comentat, de la anchetă și raport la colaje și dialoguri polemice, la inserții metatextuale și adnotări teoretice etc. Întregul roman, structurat în patru părți (Presupuneri, Inves tigații, Alte păreri, Alte investigații) ce însumează 24 de capitole (ordonate alfabetic, de la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
haosul a fost în sfârșit abandonat. Astfel în perioada premergătoare Războiului Rece, Statele Unite sunt mai degrabă axate spre a rezolva problemele interne neuitând însă funcția de arbitru pe care și-au atribuit-o pe scena internațională. Starea dezolantă a economiei rusești după prăbușirea comunismului face ca aceasta să se apropie mai mult de statele din lumea a treia. „Experimentul comunist a lăsat moștenire poporului rus o agricultură ruinată, o infrastructură socială înapoiată care se confruntă tot mai mult cu riscul dezindustrializării
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
realitățile prezentului. „Sfârșitul U.R.S.S.-ului și a comunismului în Europa de Est, a dus la formarea mai multor grupuri politice, fiecare străduindu-se să devină nucleul unui mare partid. Democrația în Rusia era împărțită în două grupe..." Situația ; ; de pe scena politică rusească era de asemeni un factor de dezechilibru, lupta pentru putere fiind acerbă. La 8 decembrie 1991 conducătorii Rusiei, Ucrainei și Bielorusiei constată că U.R.S.S.-ul nu mai există ca subiect de drept internațional și realitate geopolitică. Pentru ca pe 21
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
Rusia reprezintă 140 miliarde de euro, U.E. atrăgând 47% din comerțul exterior al Rusiei Ă50%, după 2004), în timp ce comerțul cu țările C.S.I. reprezintă doar 18%, cu China 6%, iar cu Statele Unite doar 3,7%. Materiile prime reprezintă 70% din exporturile rusești în UE, însă, la nivelul UE exporturile rusești reprezintă doar 3,7% din total, mai puțin decât ; exporturile din Elveția." Beneficiile oferite de stabilirea unor relații de cooperare economică între Est și Vest nu pot fi ignorate, piețele de desfacere
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]