10,750 matches
-
care a însemnat mai întâi ideologie și numai după aceea economie". Autorul ne atrage atenția că totuși trebuie să ne ferim a privi capitalismul prin prisma marxismului care, după multele decenii de comunism, s-ar putea să ni se fi strecurat pe nesimțite în gândire. Capitalismul nu este opusul comunismului ci, cu totul și cu totul altceva, iar orice echivalență este de fapt greșită, ne avertizează el. "Capitalismul nu s-a născut din dorința de a îndrepta o lume pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
care pot apărea pe ficatul cirotic (colangio-carcinom, forme mixtehepatocolangiocarcinom) și care beneficiază de altă terapie [43]. Absența confirmării histologice în studiul Sharp și în altele similare ridică întrebarea dacă printre tumorile cu un diagnostic prezumtiv de CHC nu s-au strecurat și forma mixte de hepato-colangiocarcinom. Testarea moleculară este actualmente o certitudine în oncologie, selectarea tratamentului sistemic făcându-se în funcție de biologia moleculară tumorală aspecte verificate în cancerul de sân sau plămân. Conceptul diagnosticului noninvaziv al CHC (aceasta fiind singura tumoră ce
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92135_a_92630]
-
subsumare. Întotdeauna e "prea mult" sau "prea puțin" ; e o supradeterminare, o lipsă, niciodată o totalitate. Ca toate celelalte practici semnificante, e și ea supusă "jocului" differanței (amînării, n.a.)." (Hall, 2008) În aceste interstiții ale excesului și / sau ablației se strecoară, în opinia noastră, specificitățile libertății creatoare a autorilor care și-au făcut din limba franceză un nou cămin, din rațiuni diverse, care merg de la admirație sau recunoașterea unei căi de acces la universalitate pînă la o formă de invidie sau
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
sfera literară) se întreabă de ce citim romane, de ce continuăm să le plebiscităm cu neostoită sete? De ce mai citim Don Quijote sau Codul lui Da Vinci, Tolstoi sau Balzac, de unde această pasiune pentru po vești închipuite și personaje în pielea cărora ne strecurăm și plîngem sau alături de care ne bucurăm? Căci distincția aceea atît de subtil formulată de Julio Cortazar în al său Șotron, între cititorul femelă cel care, indiferent de sexul biologic, empatizează cu personajul, se lasă sedus, purtat, hipnotizat de narațiune
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
i-am întîlnit au și ei importanța lor, la fel ca peisajele, sau aerul pe care l-am respirat. Fără a mai vorbi de amintirile dureroase ale experiențelor mele trecute, sau de cele agreabile... Toate aceste elemente foarte personale se strecoară de la sine în povestirile pe care le scriu. Dar pentru că au rămas atîta vreme cufundate în obscuritate, aceste elemente, în ciuda caracterului lor luminos, se întunecă pînă la a deveni, uneori, viziuni de coșmar. Culmea e că nu sunt un pesimist
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de bănuială. Romanul Întoarcerea la Killybegs este o rescriere a celui dintîi dar, de această dată, din punctul de vedere al trădătorului. Ipostază infinit mai complexă și mai dificilă, pentru că, dincolo de empatia autorului pentru eroul-personaj care îl bîntuie, îndoielile se strecoară tot mai insidios în mintea cititorului. Într-o țară sfîșiată, precum Irlanda, care e locul unui combatant zdrobit de Istorie, obosit ființial, purtat de un război pe care nu și l-a dorit? Cu sobrietate și discreție, Chalandon (devenit Antoine
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
capătul nopții. În romanul precedent, cititorul era îndemnat să împărtășească durerea celui trădat. Acum, i se cere ceva mult mai grav, să împărtășească chinurile trădătorului. Nu să-i răscumpere vina. Nici s-o uite. Doar s-o asculte. Chalandon ne strecoară tainic un mesaj deloc reconfortant: în intimitatea aceasta pe care o resimțim, poate fără voia noastră, cu disperarea unui om care și-a mutilat sufletul, se exprimă acea parte întunecată din fiecare din noi, acea zonă opacă pe care reușim
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a pune mîna pe mecanismul nașterii cuvîntului. Maestru al suspansului, incomparabil povestitor, dar imprevizibil prin modul în care se reinventează în fiecare nou roman, derutant prin tabuurile pe care le încalcă (cum ar fi, în cazul de față, să se strecoare în sufletul și gîndurile unei femei de 50 de ani, care se joacă cu violatorul ei) și mai ales prin această capacitate rară, dar specifică unui mare scriitor, de a deschide cu un bisturiu extrem de fin suflete și minți, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
răpit. Mozaicul colorat și iute de probleme actuale ne poartă din cazarme transformate în cămine culturale prin benzi desenate Manga, prin întreprinderi moderne, storytelling, Faulkner și Pirinei, burse Erasmus și alte isprăvi și situații din "real life", unduind amețitor și strecurînd cîte un bob de nisip într-un angrenaj aparent banal și cuminte, ce răstoarnă deodată perspective și judecăți de valoare. Iată, de exemplu, primul episod, în care, într-o curte de școală primară, copiii fac schimb de informații despre cursul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
adîncesc, aflăm tot mai puține despre ce i s-a întîmplat tînărului matelot în acei ani. Pînă la tăcerea deplină. Odată întors la "civilizație" (și aici, fără a cădea în capcana maniheistă a mitului "bunului sălbatic" vs. "ticălosul occidental", Garde strecoară cîteva scene subtile în urma cărora ajungi să reflec tezi asupra noțiunii de civilizație și a atribuirii ei unei anumite părți a lumii...), Narcisse refuză cu obstinație orice dezvăluire despre traiul său în cei șaptesprezece ani de absență. Și asta nu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
propune să dea o lecție de istorie, iar sintagma care definește acum acea neagră și dramatică aventură dezumanizantă nici nu apare în text, pentru că e irelevantă pentru protagoniști. Autoarea încearcă să surprindă clipa basculării unei lumi, privirea ei iscoditoare se strecoară în acest interstițiu în care universul familiar e cu brutalitate înlocuit de unul nou, despre care nimeni nu știe încă nimic. Narațiunea se focalizează pe viziunea personajelor, ilustrative pentru epoca amintită, anume un grup de subsaharieni ce trăiesc într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
poate contribui la reunificarea disciplinei pe baze metodologice. Totuși, ceea ce s-a petrecut a fost fragmentarea realismului în diferite programe de cercetare. Ca o categorie coerentă, folosită încă, fie și atît de tîrziu ca în disputa paradigmelor, realismul s-a strecurat afară din scenă în timpul dezbaterilor metateoretice din ultimii ani. Nu că n-ar mai exista realiști. Sînt destui, dar sub forma unor curioase figuri unidimensionale: ca puri materialiști în relațiile internaționale waltziene și economia politică internațională antiwaltziană; ca teoreticieni ai
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
se prelungesc, Ș-ale valurilor mândre generații spumegate Zidul vechi al mânăstirii în cadență îl izbesc. Dintr-o peșteră, din râpă, noaptea iese, mă-mpresoară: De pe muche, de pe stâncă, chipuri negre se cobor; Mușchiul zidului se mișcă... printre iarbă se strecoară O suflare, care trece ca prin vine un fior. Apare sepulcrala umbră ("Ascultați...! marea fantomă face semn... dă o poruncă..."), poetul o întreabă, în cel mai potrivit spirit romantic, dacă are în fața sa pe Mircea, și printr-o noroasă intuiție
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
el locuiește un măreț palat de vară Plin de monștri albi de fildeș și de jaduri prețioși. Mari lanterne transparente de o formă mult bizară Respînd noaptea raze blânde pe balauri fioroși. O deschisă galerie, unde-a soarelui lumină Se strecoară-n arabescuri prin păreții fini de lac, Prelungește colonada-i pe-o fantastică grădină Ce mirează flori de lotus în oglinda unui lac. Ochiul vesel întîlnește, pe colnice-nverzitoare, Turnuri nalte și pagode unde cântă vechiul bonz, Și auzul se resimte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
idealism. Când cunoști cauzele răului, poți să-l eviți, și a arăta omenirii buna cauză finală este a o determina spre bine în marginile științei. În Viața la țară ne este înfățișată clasa boierească prin câteva familii "care s-au strecurat prin negura fanariotă"; în Tănase Scatiu constatăm strecurarea în mijlocul ei a arendașului mojic, brutal, rău; în În război boierimea e slăbită din cauza împerecherii cu elemente impure, frivolă, dezaxată, deși încă în posesia virtuților strămoșești. Îndreptări e un roman finalist. Urmașul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Magistratura, avocatura sunt profesiuni care cer un suflet tare, capabil de tranzacțiune, fiindcă dealtfel nici un ideal moral nu se înfăptuiește în viață numaidecât și fară compromis. Rizescu nu trebuia să și le aleagă. Absolutismul lui etic este demențial. Autorul, care strecoară în eroi moralitățile sale, ar voi să sugereze că marile aspirații de bine și frumos nu dau răgaz eroului să-și îndeplinească pentru scopuri curat practice profesiunea juridică. Însă Rizescu nu-i un artist, nici un om mare, ci un mediocru
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
reia mai confuz ideile lui Slavici de la Vatra, adăugând de la sine onoarea pe care o avea atunci de "spoiala străină franțuzească". Prin asta continua germanismul "Junimii", în vreme ce poezia nouă se dezvolta tocmai prin rodnica înrîurire a simbolismului francez, care se strecura chiar în paginile Semănătorului. ST. O. IOSIF Ardeleanul St. O. Iosif (1875-1913) a părut cel mai în spiritul noului mesianism, ținîndu-se seamă și de producția lui patriotică, totuși figura lui e complexă. Întâi el e un neoromantic de ton minor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ei Țărână s-a făcut! Marile disperări sunt absente și poetul, departe de a ocoli lumea, gustă melancolia la hora duminicală: M-am dus și eu. La vesela serbare Priveam așa pierdut, și-ntîia oară În sufletu-mi simții cum se strecoară Fiorul tău de dulce întristare. Într-un fel, Iosif contribuia astfel, pe urmele lui N. Beldiceanu, la poezia plictisului, plăcută simboliștilor. El cânta iarmaroacele, caterinca și lăsa să i se surprindă accente din Verlaine (din care tradusese): Când mă gândesc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
semănătoristă, întrucît se cerea scriitorului să-și caute inspirația în "însăși ființa sufletească a poporului romînesc", evitând "florile răului" decadent din străinătate. MIHAIL DRAGOMIRESCU Clasicismul lui Mihail Dragomirescu (1868-1942) se întemeiază pe noțiunea de capodoperă, nu fără un preconcept etic strecurat în vestminte strict estetice, deoarece comandamentul unui echilibru interior al capodoperei îl îndeamnă pe critic să detesteze arta nouă, "eczema literară". Mihail Dragomirescu a fost un foarte bun profesor, care a învățat pe elevi să disece și să analizeze. Sistemul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de noapte, în care o aversă nocturnă e privită cu religiozitate ca un fenomen de început al Creației, Scafandrierii, pentru originala imagine a translucidității lumii, și În ceasul din urmă, pentru delicateța mâhnirii unui om modest: O! de m-aș strecura Alunecând în veșnicul abis Încet și nevăzut printre mulțime... Nici pașii mei să nu-i audă nime, Nici ușa după mine când s-a-nchis! CORNELIU MOLDOVANU Trecând peste palidul anacreontic rural G. Tutoveanu, se cade să ne oprim la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la civilizație e citabil cazul lipovenilor din Deltă care emigrează în Siberia de răul legilor: Nu mai putem trăi aci, sunt prea multe legi. Nu mai e chip de stat din pricina legilor." Ironia față de inutila complicație a vieții civile o strecoară autorul în istorii al căror agent epic este formalismul excesiv. Vameșul unui port măsoară riguros locul ocupat de o cireadă de vite ce urmează a se îmbarca și nu admite nici un fel de murdărie. Un vițel născut pe chei și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vadă, cuvioși ca niște arhangheli prerafaeliți: Asară mi-a murit vecinul de pat, acum odihnește în capelă, în straie albe stângaci îmbrăcat. Bolnavii care au venit să-l vadă l-au compătimit cu ochi tăcuți - și-apoi smerit s-au strecurat pe ușa capelei. În această ceremonie a cucerniciei jălalnice, mișcarea, expunerea, impozițiunea mâinilor sunt esențiale. Acustica e fină, asociată cu fenomene fulgurante, într-o ritmică moale, încetinită, elementele fiind ninsoarea, ploaia măruntă, cristalul, sideful, violinele, poleiala, zăpada, scama, borangicul, chihlimbarul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
bacul. Și ni-i așa de bine c-aici ne-am face vacul Și-n ostrovul de tihnă, ne-am veșnici hodina De n-ar grăbi podarul și n-ar scădea lumina. Într-o parafrazare foarte izbutită din Horațiu, se strecoară un ușor spleen modern: Vai! Postume, Postume, cum mai trec anii! Ce sarbezi și iute mai trec, și sărmanii De noi, cât trudim și ne zbatem în viață Și toate sfârșesc tot la malul de gheață. AL. RALLY Introducătorul în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aluzii. În contribuțiile documentare, criticul merită o încredere desăvârșită prin atenția fricoasă pe care o dă examenului. În paginile biografice despre Caragiale, Șerban Cioculescu dovedește chiar talent, de o anume speță. Metoda e insinuația, revenirea în desen la aceeași idee, strecurată în toate formele, printre lungi digresiuni, între ceremonii de politeță ("În acest scop, după cum ne-a încredințat, verbal, d. M. Dragomirescu..."). Cartea se organizează topografic pe marginea documentelor și toate caracterele esențiale ale omului Caragiale sunt atinse ușor, fixate în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ajută la sporirea respectului de sine al vorbitorului, dar și la adoptarea deciziilor care aduc succesul, asigurându-i managerului fluxul continuu de informații și idei necesare. Ajută la cimentarea relației dintre vorbitor și ascultător și la evitarea erorilor care se strecoară deseori atunci când comunicarea nu se mai desfășoară cum trebuie. Pentru a fi un ascultător eficient, sunt necesare anumite deprinderi și cunoștințe. Principalul factor care determină succesul ca ascultător este dorința dumneavoastră Ă atitudinea față de oameni și față de procesul În sine
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]