10,730 matches
-
11 eșaloane. Oprirea recrutării nu s-a asociat însă și cu stoparea activității de propagandă, deoarece aceasta a continuat să se desfășoare în limitele posibilului, voluntarii rămânând pe loc și nemaifiind trimiși la Kiev. Un ordin circular venit de la comandamentul voluntarilor, a îndemnat aceste comisii să-și continue activitatea sub paravanul Crucii Roșii Române, pentru a ajuta cu bani și medicamente prizonierii români bolnavi și incapabili de muncă. Raportat pe naționalități, românii ardeleni și bucovineni din Rusia au dat un procent
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
comisii să-și continue activitatea sub paravanul Crucii Roșii Române, pentru a ajuta cu bani și medicamente prizonierii români bolnavi și incapabili de muncă. Raportat pe naționalități, românii ardeleni și bucovineni din Rusia au dat un procent de 8,43 % voluntari, în timp ce cehii - organizați mai bine și cu mijloace superioare au dat 8 %, iar iugoslavii 7,5 %. Intenția inițială a Marelui Stat Major român a fost de a aduce voluntarii în țară numai după instruirea acestora conform regulamentelor și dotării Armatei
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
și bucovineni din Rusia au dat un procent de 8,43 % voluntari, în timp ce cehii - organizați mai bine și cu mijloace superioare au dat 8 %, iar iugoslavii 7,5 %. Intenția inițială a Marelui Stat Major român a fost de a aduce voluntarii în țară numai după instruirea acestora conform regulamentelor și dotării Armatei Române, pe terenuri de instrucție din Rusia. În contextul situației revoluționare de pe teritoriul rus și ca urmare a întârzierilor în procesul de recrutare și a faptului că trupele române
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
și a faptului că trupele române au avut nevoie urgentă de completări, Ministerul român de Război a hotărât ca instrucția și repartizarea pe unități să se facă pe teritoriul românesc, în Rusia rămânând să fie realizate numai recrutarea și echiparea voluntarilor. Printre refugiații ardeleni de la Iași au fost unii care au solicitat ca voluntarii să fie dispersați în cât mai multe unități și sub nume false, pentru a nu sfârși spânzurați, în cazul în care vor fi făcuți prizonieri. Împotriva acestei
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
român de Război a hotărât ca instrucția și repartizarea pe unități să se facă pe teritoriul românesc, în Rusia rămânând să fie realizate numai recrutarea și echiparea voluntarilor. Printre refugiații ardeleni de la Iași au fost unii care au solicitat ca voluntarii să fie dispersați în cât mai multe unități și sub nume false, pentru a nu sfârși spânzurați, în cazul în care vor fi făcuți prizonieri. Împotriva acestei soluții, care ar fi alterat mesajul voluntariatului, s-a ridicat, însă, însuși Victor
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
spre România. În 3 iunie acest detașament s-a urcat în tren pentru a merge spre România, ajungând la Iași pe 6 iunie, la ora 16. În trecere prin Chișinău, eșalonul a beneficiat de o primire emoționantă. La Iași, acestor voluntari li s-a făcut o primire dintre cele mai entuziaste, atât de autorități, cât și de populație. De față au fost regele Ferdinand, toți membrii guvernului, în frunte cu Ion I.C. Brătianu, generalii Constantin Prezan, Constantin Christescu, Nicolae Petala, Vlădescu
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
diplomatice, Octavian Goga și, alături de aceștia, toți cei care își asumaseră declanșarea ostilităților militare, precum și un numeros public. Un regiment de vânători a asigurat, cu această ocazie, serviciul de gardă de onoare. La 8 iunie (9 iunie după altă sursă), voluntarii au depus jurământul pe câmpul de instrucție al "Brigăzii a III-a a Corpului 1 armată" - numit „Moara de vânt”, aflat la periferia Iașului. Cu această ocazie, a avut loc o puternică manifestație în Piața Unirii din Iași, unde, în jurul
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
formată din Octavian Goga, Ion Nistor și Leonte Moldovan. La 14 iunie 1917 pe lângă Marele Stat Major al Armatei Române s-a înființat, la sugestia acestei comisii , "Biroul A. B. (ardeleni bucovineni)". În atribuțiile acestuia au intrat atât ținerea evidenței voluntari înrolați, cât și recrutarea și primirea altor voluntari din Rusia. Conducerea biroului a fost asigurată de către maiorul A. Romalo din Armata Română, iar membrii acestuia au fost sublocotenenții Victor Deleu, Leonte Simion și Vasile C. Osvadă - ajutați de către personalul din
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Moldovan. La 14 iunie 1917 pe lângă Marele Stat Major al Armatei Române s-a înființat, la sugestia acestei comisii , "Biroul A. B. (ardeleni bucovineni)". În atribuțiile acestuia au intrat atât ținerea evidenței voluntari înrolați, cât și recrutarea și primirea altor voluntari din Rusia. Conducerea biroului a fost asigurată de către maiorul A. Romalo din Armata Română, iar membrii acestuia au fost sublocotenenții Victor Deleu, Leonte Simion și Vasile C. Osvadă - ajutați de către personalul din subordine. Atribuțiile Biroului s-au extins, ulterior, cu
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Atribuțiile Biroului s-au extins, ulterior, cu sarcini atât civile, cât și cu noi sarcini militare, ținând de activitatea de integrare, de intendență și de serviciile poștale. La 4/17 noiembrie, atribuțiile Biroului au fost preluate de către "Serviciul Central al Voluntarilor Ardeleni Bucovineni". La o lună după sosirea în țară a primului eșalon, din Kiev a plecat spre Iași al doilea detașament - format din 100 de ofițeri și 544 soldați, iar între 27 iunie și 20 august, comisiile de recrutare aflate
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
a plecat spre Iași al doilea detașament - format din 100 de ofițeri și 544 soldați, iar între 27 iunie și 20 august, comisiile de recrutare aflate în circumscripția militară a Moscovei au mai trimis în România încă 1.500 de voluntari. În contextul tulburărilor politice și sociale care au avut acolo loc pe teritoriul rus, constituirea unei unități militare operative până în luna octombrie a fost imposibil de realizat. Din punct de vedere militar-operativ al înțelesului sintagmei de „corp de armată", în
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
teritoriul rus, constituirea unei unități militare operative până în luna octombrie a fost imposibil de realizat. Din punct de vedere militar-operativ al înțelesului sintagmei de „corp de armată", în cursul anului 1917 nu s-a putut înființa, așadar, preconizatul „Corp al Voluntarilor Români”, existând și funcționând ca atare la Kiev doar structura de comandă destinată, inițial, formării unei asemenea mari unități. Aceasta sub presiunea evenimentelor și-a redus activitatea la primirea, echiparea, organizarea în subunități și expedierea în România a voluntarilor înrolați
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
al Voluntarilor Români”, existând și funcționând ca atare la Kiev doar structura de comandă destinată, inițial, formării unei asemenea mari unități. Aceasta sub presiunea evenimentelor și-a redus activitatea la primirea, echiparea, organizarea în subunități și expedierea în România a voluntarilor înrolați și și-a adaptat structura pentru a asigura, în același timp, atât activitatea de înrolare a voluntarilor, cât și ajutorarea sub multiple forme a prizonierilor de origine română. Noile structuri de comandă înființate de către Ministerul de Război, condus de către
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
asemenea mari unități. Aceasta sub presiunea evenimentelor și-a redus activitatea la primirea, echiparea, organizarea în subunități și expedierea în România a voluntarilor înrolați și și-a adaptat structura pentru a asigura, în același timp, atât activitatea de înrolare a voluntarilor, cât și ajutorarea sub multiple forme a prizonierilor de origine română. Noile structuri de comandă înființate de către Ministerul de Război, condus de către Vintilă Brătianu, au fost divizate fiecare în parte în câte două servicii specifice identice, denumite: central (la Kiev
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
parte în câte două servicii specifice identice, denumite: central (la Kiev) și exterior (cu acțiune în teritoriul rus, prin intermediul comisiilor de recrutare și a celor care conferențiau cu scop de propagandă). La 13 octombrie 1917, totuși, cu scopul grupării tuturor voluntarilor, atât a celor veniți din prizonierat, cât și a celor din România, Marele Cartier General Român a luat decizia de a înființa, la 28 noiembrie, un "Corp al Voluntarilor" cu baza la Hârlău, sub comanda colonelului Marcel Olteanu (strănepot al
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
de propagandă). La 13 octombrie 1917, totuși, cu scopul grupării tuturor voluntarilor, atât a celor veniți din prizonierat, cât și a celor din România, Marele Cartier General Român a luat decizia de a înființa, la 28 noiembrie, un "Corp al Voluntarilor" cu baza la Hârlău, sub comanda colonelului Marcel Olteanu (strănepot al lui Petru Maior). Acest Corp, la 7 ianuarie 1918, a fost transformat într-o brigadă formată din regimentele "I „Turda”" - comandant locotenent-colonelul Dragu Burescu (cu baza la Scobinți) și
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
câte 3 batalioane de instrucție și din câte un batalion de marș. La 16/29 noiembrie 1917 s-au deschis la Kiev lucrările "Adunării naționalităților din Austro-Ungaria", dar locotenent-colonelul Pietraru, ca urmare a unui ordin venit de la Iași, a interzis voluntarilor încă aflați în Kiev să participe la acestea, motivul fiind acela de a nu exista acțiuni fățișe antiaustro-ungare într-un moment în care România era presată să încheie un armistițiu. Cu toate acestea, 3 delegați au participat la lucrări: ardelenii
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
lucrări: ardelenii Sever Bocu și Ghiță Popp, precum și bucovineanul Filaret Doboș. Pe fondul greutăților cu aprovizionarea, cu tifosul exantematic și cu urmărirea stării trupelor ruse și a mișcării acestora, autoritățile române nu prea au avut timp să se ocupe de voluntarii sosiți. Doar pentru cercetarea ofițerilor și clasarea lor s-a instituit o comisie formată din colonelul Mărăscu, maiorii Aldescu, Cristescu și Romalo. Aceasta a supus aprobării rezultatele obținute, generalilor Petala și Vasilescu. Sub amprenta rapidității cu care s-a desfășurat
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
fiind, de altfel, și unul dintre motivele care au stat la baza amânării formării unei unități de sine stătătoare de ardeleni și bucovineni). Toate cele 3 detașamente trimise din Rusia până în august au participat la luptele de pe frontul din Moldova, voluntarii acționând încă din prima zi a confruntării, mai ales în sectoarele Zăbrăuți și Fitionești. Soldații primelor două batalioane sosite, după instrucție au fost integrați în regimentele 2 Infanterie, 3 Infanterie Olt, 19 Infanterie Caracal, 26 Infanterie Rovine, și 5 Vânători
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Infanterie Rovine, și 5 Vânători și au participat la Bătălia de la Mărășești din vara anului 1917, intrarea în foc făcându-se în luptele de la Muncelu, în cadrul Diviziei 2 Infanterie. Participarea lor la luptă a fost simbolică - datorită numărului restrâns de voluntari care au ajuns pe front până la întreruperea operațiunilor. Din rândul lor au căzut pe frontul 31 de militari și 433 dintre aceștia au fost răniți, iar 129 dintre voluntari au fost distinși cu ordine și medalii. Celelalte grupuri recrutate după
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Participarea lor la luptă a fost simbolică - datorită numărului restrâns de voluntari care au ajuns pe front până la întreruperea operațiunilor. Din rândul lor au căzut pe frontul 31 de militari și 433 dintre aceștia au fost răniți, iar 129 dintre voluntari au fost distinși cu ordine și medalii. Celelalte grupuri recrutate după 20 august și sosite până la începutul anului 1918, deși încadrate în armată, nu au mai avut ocazia să participe la operațiuni până la a doua mobilizare din anul 1919. Voluntarii
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
voluntari au fost distinși cu ordine și medalii. Celelalte grupuri recrutate după 20 august și sosite până la începutul anului 1918, deși încadrate în armată, nu au mai avut ocazia să participe la operațiuni până la a doua mobilizare din anul 1919. Voluntarii "Corpului" de la Hârlău au primit, printre altele, misiunea de a păzi și de a menține în zonă ordinea periclitată de trupele Armatei Ruse, aflate în debandadă. La începutul lunii ianuarie 1918, 3 batalioane de voluntari (câte unul din fiecare regiment
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
doua mobilizare din anul 1919. Voluntarii "Corpului" de la Hârlău au primit, printre altele, misiunea de a păzi și de a menține în zonă ordinea periclitată de trupele Armatei Ruse, aflate în debandadă. La începutul lunii ianuarie 1918, 3 batalioane de voluntari (câte unul din fiecare regiment de voluntari din jurul Hârlăului), alături de efective de grăniceri, constituind, în total, o forță de 4 batalioane, au primit ordin de a pătrunde pe căi pașnice în Basarabia, evitând lupta cu unitățile bolșevice. Motivul ales a
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
de la Hârlău au primit, printre altele, misiunea de a păzi și de a menține în zonă ordinea periclitată de trupele Armatei Ruse, aflate în debandadă. La începutul lunii ianuarie 1918, 3 batalioane de voluntari (câte unul din fiecare regiment de voluntari din jurul Hârlăului), alături de efective de grăniceri, constituind, în total, o forță de 4 batalioane, au primit ordin de a pătrunde pe căi pașnice în Basarabia, evitând lupta cu unitățile bolșevice. Motivul ales a fost acela că unitățile sunt dislocate pentru
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
în Basarabia, evitând lupta cu unitățile bolșevice. Motivul ales a fost acela că unitățile sunt dislocate pentru a prelua de la Armata Rusă și a păzi diferite depozite de alimente și armament, scopul lor fiind, însă, acela de a întări forța voluntarilor ardeleni veniți de le Kiev pentru a fi puși la dispoziția guvernului basarabean și de a le aduce armamentul și muniția necesare. Cu o zi înainte de incidentul de la Chișinău trupele au pornit organizate pe 3 eșaloane, 2 dintre acestea fiind
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]