104,745 matches
-
de sticlă două linguri de drojdie uscată bio, adăugați conținutul obținut în blender, completati cu apa și amestecati. Praful lunar conține în principal minerale și sare, ajutând procesul de fermentare a drojdiei. Dracii fug din calea lui și vin pe pământ, unde se ascund sub copaci sau chiar în trupurile unor animale. Evenimentele se desfășoară într-un ritm alert: ei fură o mașină cu un milion de mărci germane în portbagaj și fug din spital. Un meteorolog de la o televiziune din
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
Auzit de I.T.Popovici de la V.Lopătariu, de loc de peste Prut) Foilean-a bobului Pe apa Bârladului Toat-oștirea mi se lasă Și prin codru mi se-ndeasă! Pe cel drum, pe cea cărare, Se zărește pară mare: Vin turcii de prăpădesc Pământul moldovenesc! Ștefan Vodă Domn cel Mare Ca un zmeu șade călare Și mereu mi-i tot pândește Și pe noapte mi-i cosește! Și mi-i bate, și-i omoară De se duce vestea-n țară!
?tefan Vod? ?i turcii [Corola-other/Imaginative/83507_a_84832]
-
Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 280. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.189) Pe locul unde se sfârșește „VALEA LUI ȘTEFAN-VODĂ” în valea pârâului Moșna, este așezat în pământ un stâlp de piatră. Stâlpul este ieșit afară din pământ ca de un metru și-i scris pe dânsul ceva, dar nu se poate citi. Bătrânii spun că sub stâlpul acesta este îngropat un căpitan ROȘCA, care a căzut mort
St?lpul lui Ro?ca [Corola-other/Imaginative/83514_a_84839]
-
Neamț, 1924, pagina 280. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.189) Pe locul unde se sfârșește „VALEA LUI ȘTEFAN-VODĂ” în valea pârâului Moșna, este așezat în pământ un stâlp de piatră. Stâlpul este ieșit afară din pământ ca de un metru și-i scris pe dânsul ceva, dar nu se poate citi. Bătrânii spun că sub stâlpul acesta este îngropat un căpitan ROȘCA, care a căzut mort într-o bătălie de-a lui Ștefan cel Mare, pe
St?lpul lui Ro?ca [Corola-other/Imaginative/83514_a_84839]
-
județului Vaslui, f.122; o - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.171) m) Movila Roșă din comuna Șuleta, ținutul Fălciului, spun bătrânii, că e ridicată de Ștefan cel Mare. n) ța din comuna Șcheia, ținutul Vasluiului, care-i făcută din pământ și pietre sfărmate, de Ștefan cel Mare, cam odată cu biserica din Scânteia. Movila asta a fost făcută să slujească de pază, ca atunci când vor veni varvarii să se deie de știre din bună vreme. o) Aproape de satul Solești, comuna Solești
Movili [Corola-other/Imaginative/83526_a_84851]
-
LUI ȘTEFAN-VODĂ-CEL-MARE <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 197.footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.29) În pădurea din comuna Moșna, ținutul Fălciului se văd niște șanțuri de pământ și locului acestuia îi zic oamenii CETĂȚUIA LUI ȘTEFAN-VODĂ CEL MARE. Aici este un loc drept și larg, mai ca o falce, și-i înconjurat împrejur de un șanț adânc, cam de un stat de om, după cum se vede astăzi
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
un stat de om, după cum se vede astăzi, iar lărgimea vine cam de doi stânjeni. Șanțul se sfârșește în partea dinspre asfințit, unde se și cunoaște bine locul de poartă. Într-o parte a șanțului se află o ruptură de pământ, adâncă în chipul unei bolte, aici erau ușile unei tainițe, care se vedeau până mai anii trecuți. În partea de răsărit a locului închis cu șanț, este o movilă, anume făcută de tras sama în depărtări. Movila vine în partea
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
arăbești iuți ca săgeata; tunuri îndemânatice cărora cele mai mari cetăți nu le stătuse în cale, ieniceri plini de îngâmfare, obișnuiți cu războiul și cu biruința... Ștefan se încumetă să ducă în fața unei oștiri atât de puternice, mai mult muncitorii pământului strămoșesc: oameni de sapă și de plug, care aveau drept podoabă minteanul și sumanul zilelor de sărbătoare. -„Cu Dumnezeu înainte, dragii mei oșteni, căci de la Dânsul numai, va putea să ne vină mântuirea!” strigă Ștefan voinicilor săi. Și iute și
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
adâncă ca și când ar fi fost cuprins de o amarnică gândire. Coroana lui avea, deasupra, în mijloc, crucea toată de aur, împodobită cu cinci pietre nestemate. Sub crucea coroanei urmau Duhul Sfânt, apoi Dumnezeu Tatăl, cu dreapta binecuvântând, cu stânga ținând pământul; pe cercul de margine al coroanei un rând de pietre scumpe de jur împrejur. Îmbrăcat era Vodă într-un strai mohorât cu guler de aur, iar pe gât îi atârna un egolpion din pietre scumpe și mărgăritare. Câmpul portretului era
R?pirea Bucovinei si chipul lui ?tefan-Vod? by M. Eminescu [Corola-other/Imaginative/83535_a_84860]
-
lui Bogdan, fiul și urmașul lui Ștefan cel Mare; apoi al lui Ștefan cel tânăr și multe altele până ce, în sfârșit, ajunseră la însuși mormântul lui Ștefan cel mare, săpat frumos și bine în marmură sură. Șase picioare sub fața pământului, lovi întâiași dată hârlețul în lespedea de granit lustruit a lui Ștefan-Vodă-cel-Mare și Sfânt! Patru călugări și patru mireni coborâră în sunetul tuturor clopotelor mânăstirii - dar în tăcerea a toată suflarea omenească - în mormânt, răsturnând greaua și marea lespede de pe
Aista-i Tat?l nostru [Corola-other/Imaginative/83533_a_84858]
-
FLORII SOARELUI <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 331. footnote> (După Trib. „Albina”, an V, f. 1094) Ștefan-Vodă avea o fată mută, dar frumoasă de nu i-ai fi găsit pereche pe pământul acesta. Domnului nu-i mergea mâncarea la inimă și odihna în oase, de amărât ce era. A întrebat el de lume, s-a sfătuit cu vrăjitorii și cărturarii timpului, dar n-a dat de leacul muțeniei. Într-o vreme așa
Povestea florii soarelui [Corola-other/Imaginative/83528_a_84853]
-
Soarta rea prinde la nădejde și cu întorsături meșteșugite de vorbă, îngână către lună: - Până acum tot se cheamă că ai avut bărbat, dar de-acum încolo te lasă de tot, că el se-nsoară cu fata lui Ștefan-Vodă, stăpânitorul pământului, chiar diseară li-i nunta. Doamna nopții, numaidecât să turbeze, își aprinde argintul din față și, fulgerând de răzbunare, se jură pe strălucirea ei că are să nimicească vlăstarul îndrăznețului Vodă. Gelu Andone 59 În noaptea ospățului, luna s-a dosit
Povestea florii soarelui [Corola-other/Imaginative/83528_a_84853]
-
chisăliță pe dușmani, care voiau să-i închinăm țara cu voie, ori fără voie. Cu șiretlic i-a băgat pe turci într-o vale, înconjurată numai de codri mari și locuri fioroase, așa că te uitai numai în cer și-n pământ, încolo nu vedeai decât codru sălbatic, văi mocirloase, râpi prăpăstioase și locuri întunecoase. Turcii, care se bizuiau pe ostașii lor cei mulți, tot îl urmăreau mereu pe Ștefan, gândind, că și în borta șoarecelui dacă s-ar băga, tot ar
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
a ucis un pașă arap și de aceia se cheamă și podul Podu-Harapului. Podul acesta a fost făcut de Ștefan-Vodă. Și câți dușmani au pierit și câți au rămas ciolnavi pe câmpii, tot nu se lăsau, că parcă răsăreau din pământ, așa de mulți turci erau. Ștefan dacă a văzut nevoia, a prins a se trage din calea lor, că-l urmăreau să-l prindă. Fiind strâmtorat de turci, s-a suit într-un stejar, care venea pe locul unde se
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
turcii, i-a îngropat înspre miază-zi și răsărit de Pungești, în locul unde-i zic oamenii Țintirimul lui Vodă, iar celor care-au trăit și s-au purtat vitejește în cumpăna asta așa de mare, Ștefan i-a răsplătit dăruindu-le pământ, ca să aibă cu îndestulare neam de neamul lor. Unora din căpitani le-a dăruit chiar locurile unde și-au arătat ei faptele lor vitejești. Așa a fost la bătălia din satul Fundătura. Răzeșii din Bucătăria, Cănțălărești, Chetrești, Ciofeni, Gârceni, Mircești
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
Ioan O. Zugravu, rev. „Albina”, an XIII, f.577) După bătălia de la Podul Înalt (Racova), cea atât de mult vestită a lui Ștefan cel Mare și Sfânt, el răsplăti, ca după obiceiul lui vechi, vitejia oștenilor din gloată, dându-le pământ de hrană și făcându-i pentru totdeauna răzeși. Printre acești ostași era și un viteaz, FRÂNCU, cu cinci feciori: ȚUȚCU, HÂRIE, SIPU, GEMBET și MIHU. Frâncu a fost oștean viteaz în oștirea lui Ștefan-Vodă. De locul lui era din satul
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
nu altceva, îl chema Sergan și cu ajutorul și acestui cal, Ștefan a biruit și-a alungat pe turci. Mântuindu-se și lupta aceasta, Ștefan- Vodă s-a bucurat iar câtva timp de liniște și odihnă și atunci, a dăruit pământuri la toți vitejii săi ca să-i facă stăpâni vrednici, pe câte o moșie. Și i-a dat lui Frâncu, ca unul ce fusese bun viteaz în grea cumpănă, moșia Țuțcanilor de azi, care se-ntindea atunci din apa Horincei până-n
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
ce-a avut-o Frâncu și pe care a măritat-o cu un grec, Polihronie, i-a dat partea dinspre Plopul-Corbului. Fiindcă n-au avut copii, au ridicat un schit de maici, dăruindu-i moșia. Hârie a fost nemulțumit cu pământul care i l-a dat și, băgându-se peste Țuțcu, acesta l-a luat pe fugă și l-a ucis. Unde l-a îngropat a așezat o piatră, care-i și azi, și se cheamă PIATRA LUI HÂRIE. Acolo s-
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
în zarea dealului de către munți și când acolo ce să vadă? Ungurii veneau cât puteau în goana cailor asupra secerătorilor. Ostașii noștri, fără zăbavă, iau puștile și fuga înaintea ungurilor, dar când să deie foc ... pace! iar ungurii pătuleau la pământ oastea moldovenească de te lua groaza. Nu multă vreme au trecut la mijloc și ungurii au împrăștiat pe moldoveni și s-au dat la prădat și jefuit până când s-au săturat și pe urmă s-au dat cu toții de petrecut
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
ia hârtia și iese afară, ca să învețe rugăciunea. Dar cum s-a înserat, se ia frumușel, pe furiș, și se duce la țigani; strânge toată țigănimea, prinde pe jupân Pârcălab și-l bate înaintea țiganilor de-l lasă lat pe pământ, arătându-i porunca lui Vodă: „Fie în voia ta”. A doua zi dimineață, pe vremea rugăciunii, Vodă îl pune pe Șolcan să spună „Tatăl nostru” ca să vadă dacă l-a învățat. Și țiganul, de frică, a zis bine rugăciunea. După ce-
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
sale, Mihaela Agachi, dar nu am bănuit că situația este chiar atât de gravă. Poate că nici el nu știa că zilele îi sunt numărate. Ar trebui să ne fie cât se poate de clar că șederea noastră pe acest pământ este teribil de precară și scurtă. În primul rând, Dan Voiculescu a fost un mare domn. Avea (vai! trebuie să evoc la modul trecut calitățile acestui om) o ținută vestimentară și comportamentală de o fină eleganță, care astăzi, din păcate
In memoriam Dan Voiculescu by Octavian Nemescu () [Corola-other/Journalistic/83600_a_84925]
-
60 a secolului și mileniului trecut este acum, aproape în totalitate, răpusă de “Zeul” morții, iată că veni rândul “secerișului” și pentru generația noastră, a anilor ’70. Ne-am născut pentru ca să suferim și, apoi, să pierim de pe suprafața acestui pământ. Nu mă atrage, deloc, ideea convențională de a evoca urmele pe care le lăsăm și durabilitatea lor. Iertați-mi scepticismul! Valul uitării le șterge, în cele din urmă, și pe acestea. Nu există garanție pentru nimeni, oricât de genial l-
In memoriam Dan Voiculescu by Octavian Nemescu () [Corola-other/Journalistic/83600_a_84925]
-
deloc, ideea convențională de a evoca urmele pe care le lăsăm și durabilitatea lor. Iertați-mi scepticismul! Valul uitării le șterge, în cele din urmă, și pe acestea. Nu există garanție pentru nimeni, oricât de genial l-am putea considera. Pământul însuși va pieri într-o zi, fără a lăsa vreo urmă, decât poate, într-un plan ascuns simțurilor noastre. Cel care pleacă, însă, din această lume, se avântă într-o altă călătorie, de data asta nu pe orizontala timpului (timp
In memoriam Dan Voiculescu by Octavian Nemescu () [Corola-other/Journalistic/83600_a_84925]
-
Responsorial III de Cornel Taranu... Creații spectaculoase, captivante? Am în vedere Ielele Doinei Rotaru, apoi Hosanna semnată de regretatul Costin Cazaban, Athanor de Ana Maria Avram. Am audiat lucrări ce oferă o judicioasă proporționare a timpului, cum este Din sunetul pământului de Ulpiu Vlad sau Trileme semnată de regretatul Dan Voiculescu, lucrare prezentată de ansamblul « Archaeus », de asemenea Concertul pentru saxofon și orchestră de Călin Ioachimescu prezentat de artistul-spectacol care este Daniel Kientzy, de asemenea Trio-ul Violetei Dinescu. Cuceritoare solo
Concerte revelatoare by Dumitru Avakian () [Corola-other/Journalistic/83553_a_84878]
-
Vocea umană - instrumentul zeilor Când am ales această temă (justificată prin vocația și preocupările mele didactice și științifice), nu am știut că deschid infinit posibilitatea unor dezbateri și aprofundări, ce țin în mod evident de existența omului pe acest pământ, de formele expresiilor sale în creațiile și stările sale diurne și de perspectivă. Poate că este incorect spus „nu am știut”; mă refer la cât de vastă, cât de sublimă și inovatoare poate fi forma de exprimare prin vocea umană
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]