11,819 matches
-
economice, cum ar fi fabrici de încălțăminte. Din punct de vedere demografic, Vicovu de Sus a depășit orașe mult mai vechi din județ, precum Siret și Solca. Localitatea este așezată în nordul județului Suceava, în apropierea graniței cu Ucraina, pe șoseaua națională și calea ferata care leagă municipiul Rădăuți de Putna. De altfel, Vicovu de Sus se regăsește în aria de influență urbană a Rădăuțiului. Din structura orașului Vicovu de Sus mai face parte satul subordonat Bivolărie, despărțit de oraș prin
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
cele două războaie mondiale, străjuit de două tunuri. Calea ferata Suceava - Putna/Nisipitu trece prin Bivolărie și sunt două stații CFR: Vicovu de Sus, aflată la de Gară Suceava Nord și Bivolărie, la de stația Suceava Nord. Prin Bivolărie trece șoseaua națională Rădăuți - Putna (19 km de Rădăuți și 8 km până în Putna), iar prin Vicovu de Sus trece șoseaua națională Rădăuți - Cernăuți (22 km de Rădăuți și 55 km până la Cernăuți) și drumul județean Vicov - Ulma (30 km până în Ulma
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
stații CFR: Vicovu de Sus, aflată la de Gară Suceava Nord și Bivolărie, la de stația Suceava Nord. Prin Bivolărie trece șoseaua națională Rădăuți - Putna (19 km de Rădăuți și 8 km până în Putna), iar prin Vicovu de Sus trece șoseaua națională Rădăuți - Cernăuți (22 km de Rădăuți și 55 km până la Cernăuți) și drumul județean Vicov - Ulma (30 km până în Ulma). Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Vicovu de Sus se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
lui Guderian au fost capabile însă să mai continue înaintarea, cucerind Stalinogorskul pe 22 noiembrie și reușind să încercuiască divizia de infanterie cantonată aici. Pe 26 noiembrie, tancurile germane s-au apropiat de Kașira, un oraș care controla o importantă șosea spre Moscova. A fost lansat ca răspuns un contraatac violent sovietic în ziua următoare. Corpurile de cavalerie ale generalului Belov, cu sprijinul mai multor brigăzi de infanterie și de grupuri de tancuri, au oprit înaintarea germană lângă Kașira. Germanii au
Bătălia de la Moscova () [Corola-website/Science/299290_a_300619]
-
Comerciale Române (BCR), precum și una a Casei de Economii și Consemnațiuni (C.E.C.); sunt montate ATM-uri ale băncilor BCR, Raiffeisen Bank, C.E.C. În oraș există rețele de apă curentă, canalizare, gaz metan, rețele de telefonie fixă, de televiziune prin cablu, șosele, cale ferată, internet broadband. Pentru a ajunge la Victoria, se poate folosi DN1 (E68) dintre Făgăraș și Sibiu, iar de la Ucea de Jos, spre sud, 7 kilometri pe drumul județean. Legătura cu calea ferată este dată prin stația Ucea, aflată
Victoria, România () [Corola-website/Science/299325_a_300654]
-
fost desființată. După statistici, cele mai profitabile trenuri sunt cele care leagă vechiul Ținut Secuiesc cu Budapesta - "Ady Endre" (Budapesta-Târgu Mureș), "Corona", "Hargita" (Budapesta-Brașov) - și InterCity-ul pe ruta Târgu Mureș-București. Cele mai recente lucrări sunt menite să aducă principalele șosele ale regiunii la nivelul rețelei de coridoare europene. Au fost începute mai multe proiecte de modernizare a rețelei de coridoare europene, finanțate din fonduri ISPA și din împrumuturi garantate de stat de la instituțiile financiare internaționale. Guvernul urmărește finanțarea externă sau
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
1839, prevedea înființarea unei dicasterii menită să se ocupe nemijlocit de administrarea averilor ecleziastice și introducerea unei discipline rigide în viață monahala din Moldova. A inițiat un amplu program de lucrări publice, au fost construite aproximativ 400 de km de șosele moderne pentru acel timp, poduri, cu preponderenta, din piatră, care au rezistat în timp, aceasta facilitînd dezvoltarea comerțului și a relațiilor dintre diferite zone ale țării. Domnul moldovean a acordat o atenție deosebită instrucției pubilice. Prin acordarea unor burse, donații
Mihail Sturza () [Corola-website/Science/299360_a_300689]
-
Giurgiu, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află la marginea sudică a județului, pe malul stâng al Dunării, la granița cu regiunea Ruse din Bulgaria, la vest de municipiul Giurgiu. Este străbătută de șoseaua națională DN5C, care leagă Giurgiu de Zimnicea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Slobozia se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (80,52%), cu o
Slobozia, Giurgiu () [Corola-website/Science/299376_a_300705]
-
referă la faptul că apariția primului roman obiectiv direcționează literatura română către valoare europeană și stinge polemica pe care criticul o avea cu sămănătoriștii epocii. Glasul pământului Romanul începe cu descrierea drumului către satul Pripas, la care se ajunge prin „șoseaua ce vine de la Cârlibaba, întovărășind Someșul“ până la Cluj, din care se desprinde „un drum alb mai sus de Armadia“ și după ce lasă Jidovița în urmă, „drumul urcă întâi anevoie până ce-și face loc printre dealurile strâmtorate (...), apoi cotește brusc pe sub
Ion (roman) () [Corola-website/Science/299444_a_300773]
-
răcoros. (...) Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu s-ar fi schimbat. Câțiva oameni s-au stins, alții le-au luat locul. (...) Drumul trece prin Jidovița, pe podul de lemn, acoperit, de peste Someș, și pe urmă se pierde în șoseaua cea mare și fără început ...“. Liviu Rebreanu mărturisește că în lunga sa trudă de creație, în cei 7 ani în care a lucrat la roman, un rol important l-a avut, pe de o parte „impresia afectivă“, emoția, iar pe
Ion (roman) () [Corola-website/Science/299444_a_300773]
-
Grozăvești, Hangu (reședința) și Ruginești. Comuna se află la baza Munților Stânișoarei (în sud-vestul acestora), pe malul râului Bistrița, acolo unde aceasta formează lacul Izvorul Muntelui și unde în acel lac se varsă afluenții Hangu și Brădățel. Este traversată de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Hangu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,96%). Pentru 2,02% din
Comuna Hangu, Neamț () [Corola-website/Science/298743_a_300072]
-
în Dobrogea, pe malul Mării Negre, la mai puțin de un kilometru de granița cu Bulgaria. La recensământul din 2002 avea o populație de 178 locuitori, din care 173 români și 5 găgăuzi. Majoritatea turiștilor care frecventau Vama Veche înainte de modernizarea șoselei și de deschiderea frontierei, erau studenți, elevi, sau persoane care doreau să se rupă de agitația de la oraș. Ulterior, turismul a evoluat, frecventarea a crescut, mulți dintre vizitatori nu mai caută linște, ci distracție și petreceri ; strada principală este de
Vama Veche, Constanța () [Corola-website/Science/298925_a_300254]
-
cofetărie). Din Lyon emit 16 posturi de radio FM și 5 posturi de televiziune, printre care și vestitul EuroNews. Există 5 cotidiene lyoneze precum și numeroase săptămânale, ghiduri pentru timpul liber, publicații ocazionale. Infrastructura rutieră este extrem de bine dezvoltată. Există o șosea de centură de tip autostradă, denumită 'bulevardul periferic'. O altă autostradă leagă nordul de sudul orașului. Rețeaua extraurbană de autostrăzi leagă Lyonul de : Chambéry și Grenoble la sud-est (A43 / A41), Genèva și Bourg-en-Bresse la nord-est(A42 / A40), Marsilia la sud
Lyon () [Corola-website/Science/297716_a_299045]
-
circa de drumuri în administrare, dintre care sunt asfaltate. Multe drumuri rămân neasfaltate, mai ales drumurile rurale mai nefolosite. Limitele de viteză sunt de în localități, pe drumurile de pământ și pe cele asfaltate. În Islanda nu există căi ferate. Șoseaua 1, sau „Drumul Inelar” (în islandeză, "Țjóðvegur 1" sau "Hringvegur"), a fost terminată în 1974, și este un drum principal ce face turul Islandei, legând toate zonele locuite ale insulei, interiorul fiind nelocuit. Acest drum asfaltat are cu o bandă
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
într-un efort de a stimula economiile regiunilor, altele decât Parisul, prin dezvoltarea industriilor noi, în timpul amenajării teritoriului. Rennes are o rețea bine dezvoltată de drumuri naționale iar transportul rutier este foarte bine sistematizat. Întreg orașul este înconjurat de o șosea de centură la nivel de autostradă. De remarcat faptul că în întreaga Bretanie, nu se plătește nici o taxă, nici măcar pentru autostrăzi, spre deosebire de restul Franței, unde acestea sunt cu plată. Legăturile feroviare sunt foarte bune: călătoria cu TGV-ul până la Paris
Rennes () [Corola-website/Science/297745_a_299074]
-
pentru cheltuieli. Rata deținerii de autovehicule în Islanda este una dintre cele mai mari din lume, cu aproximativ 522 de vehicule la mia de locuitori, deși Reykjavík nu este afectat prea grav de problemele de trafic. Orașul este brăzdat de șosele largi cu multe benzi ce leagă diversele cartiere și suburbii, iar locurile de parcare sunt abundente. Transportul public constă într-un sistem de autobuze (numite Strætó bs). Centura orașului îl ocolește pe la margini și îl leagă de restul Islandei. Aeroportul
Reykjavík () [Corola-website/Science/297771_a_299100]
-
a născut în Iași și a copilărit atât la Perieni (Tutova), unde părinții săi aveau o moșie, cât și la Iași. A urmat liceul ,Sf. Gheorghe“ din București și, la dorința părinților, s-a înscris la Școala de Poduri și Șosele, pe care a părăsit-o, mutându-se la Politehnica din Dresda. Theodor Pallady a studiat mai întâi ingineria la Politehnica din Dresda (1887-1889), luând în același timp lecții de desen și pictură cu Erwin Oehme, care, recunoscându-i înzestrarea artistică
Theodor Pallady () [Corola-website/Science/297777_a_299106]
-
În 2011, avea o populație de locuitori. Orașul se află în sud-estul extrem al județului, pe malul stâng al brațului Borcea al Dunării. Este străbătut de autostrada București-Constanța, pe care este deservit de o ieșire; de asemenea, de la această ieșire, șoseaua națională DN3A duce spre vest până la Lehliu-Gară (județul Călărași), iar șoseaua națională DN3B duce spre nord la Giurgeni (unde se termină în DN2A) și spre sud la Călărași. Din DN3B, la Fetești pornește și șoseaua județeană DJ212, care duce spre
Fetești () [Corola-website/Science/297800_a_299129]
-
sud-estul extrem al județului, pe malul stâng al brațului Borcea al Dunării. Este străbătut de autostrada București-Constanța, pe care este deservit de o ieșire; de asemenea, de la această ieșire, șoseaua națională DN3A duce spre vest până la Lehliu-Gară (județul Călărași), iar șoseaua națională DN3B duce spre nord la Giurgeni (unde se termină în DN2A) și spre sud la Călărași. Din DN3B, la Fetești pornește și șoseaua județeană DJ212, care duce spre nord la Platonești, Țăndărei (unde se intersectează cu DN2A), Mihail Kogălniceanu
Fetești () [Corola-website/Science/297800_a_299129]
-
de asemenea, de la această ieșire, șoseaua națională DN3A duce spre vest până la Lehliu-Gară (județul Călărași), iar șoseaua națională DN3B duce spre nord la Giurgeni (unde se termină în DN2A) și spre sud la Călărași. Din DN3B, la Fetești pornește și șoseaua județeană DJ212, care duce spre nord la Platonești, Țăndărei (unde se intersectează cu DN2A), Mihail Kogălniceanu și mai departe în județul Brăila la Berteștii de Jos, Stăncuța, și Chiscani (unde se termină în DN21). Prin Fetești trece și calea ferată
Fetești () [Corola-website/Science/297800_a_299129]
-
baza următoarelor tehnici: Transportul realizat cu ajutorul tehnologiilor neconvenționale nu este încă organizat și integrat în rețelele obișnuite de transport existente. Tehnologiile neconvenționale au apărut în transportul terestru ca o necesitate de reducere a poluării produse de automobile și a supraaglomerării șoselelor și orașelor (datorită creșterii numărului și diversificării tipurilor de mijloace de transport). În partea de transport rutier pot fi identificate următoarele tipuri de mijloace de transport neconvenționale: În transportul feroviar există: În transportul neconvențional naval, singurul mijloc de transport utilizat
TranSport () [Corola-website/Science/297831_a_299160]
-
și 213 leagă orașele din voievodatul Pomerania cum ar fi Ustka, Bytów, Puck, Hel sau Chojnice. Drumurile locale, care nu au număr, fac legătura dintre municipiu cu satele din împrejurimi. În martie 2008 s-au început lucrările de construire a șoselei de centură, care va avea rolul de a reduce transportul de tranzit prin centrul civic al municipiului. Șoseaua va avea clasa de drumul expres. Aeroportul din Redzikowo, un sat în apropiere de Słupsk, nu operează în prezent zboruri comerciale, dar
Słupsk () [Corola-website/Science/297841_a_299170]
-
care nu au număr, fac legătura dintre municipiu cu satele din împrejurimi. În martie 2008 s-au început lucrările de construire a șoselei de centură, care va avea rolul de a reduce transportul de tranzit prin centrul civic al municipiului. Șoseaua va avea clasa de drumul expres. Aeroportul din Redzikowo, un sat în apropiere de Słupsk, nu operează în prezent zboruri comerciale, dar a operat în trecut. Primăria orașului depune eforturi pentru reintroducerea aeroportului în circuitul comercial. De asemenea s-a
Słupsk () [Corola-website/Science/297841_a_299170]
-
Germania, Polonia, Ucraina, Rusia și Kazakstan. În Polonia, ruta E40 este reprezentată de Autostrada A4 și de Drumul Național DK4. În orice caz, nu este la standardul de autostradă în zona Rzeszów - astfel, ea este, conform standardelor occidentale, doar o șosea principală cu o bandă pe sens. Alte orașe poloneze situate pe ruta E40 sunt: Wrocław, Opole, Katowice, Kraków, Tarnów și Przemyśl. În ultimii ani, prin modernizarea drumurilor din oraș, precum și prin implementarea unui sistem de trafic inteligent, accesul prin oraș
Rzeszów () [Corola-website/Science/297851_a_299180]
-
i-au revenit ca parte după lichidarea casei materne de pe Popa Soare, a plecat din nou la Paris în 1892. În ultimii ani ai secolului XIX a făcut nenumărate împrumuturi, ceea ce nu l-a împiedicat să cumpere o casă „la Șosea” (pe Kiseleff), unde s-a și mutat (casa i-a fost vândută ulterior în 1899). În 1912 Luchian a achiziționat o casă în Primăverii (azi, str. Mendeleev 29).
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]