16,963 matches
-
Europene. Evenimentul a avut drept obiective identificarea și analiza acelor aspecte și mecanisme psihosociale care influențează, în mod direct, procesul de integrare europeană fundamentat pe un raport „sensibil” care generează diverse opinii atât în cadrul societății civile, cât și în lumea academică: identitatea europeană versus identitatea națională. În acest context, au fost analizate o serie de contribuții ale cercetătorilor români cu privire la interpretarea proceselor sociale inerente integrării în Comunitatea Europeană, evidențiindu-se în acest fel noi strategii de cercetare raportate procesului de integrare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
2. Salomé, Jacques, 2002, Curajul de a fi tu însuți, Editura Curtea Veche, București, pp. 17-27. Idem, p. 135. Habermas, Jürgen, 1983, Cunoaștere și comunicare, p. 201. Apud Petre Andrei, 1997, Sociologie generală, ediția a 4-a, Polirom, Iași, - Fundația academică „Petre Andrei”, p. 105. Neculau, Adrian, (coord.), 1996, Psihologie socială, Aspecte contemporane, p. 237. Platon, 1975, „Apărarea lui Socrate”, în Platon, Opere I, Editura Științifică și Enciclopedică, București, p. 15. Zamfir, E., Zamfir, C. (coord.), 1995, Politici sociale. România în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
a găsit mobilizarea și jandarmii care m-au trimis la Iași, sub escortă, pentru a se cerceta ce treabă aveam eu pe lângă Prut. Toamna a început pribegia noastră împotriva curentului. Părăseam Iașul cu regret și cu presimțirea că studiile mele academice s-au terminat pentru totdeauna. Când am ajuns la Huși, orașul începuse să se populeze cu refugiați. Se plătea orice sumă pentru o cameră, cum să găsim amărâții de noi locuințe cu parale puține? Am fost primiți, provizoriu, de mătușa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
țeapă care poate Însemna și țeapă trasă de FSN poporului debusolat. După cum curiozitate În lumea politică și În mass-media se tot vorbește de tragerea la răspundere a lui Ion Iliescu pentru revoluția tâlhărita și Încropirea mineriadelor FSN, crează un institut academic al revoluției patronat de cel căruia i se flutură dosarele răspunderii penale, lui alăturându-i-se și Gelu Voican Voiculescu - alt controversat, investiți cu sarcina cercetării și certificării În versiune proprie a revoluției și așa cu ițele Încurcate. Și că
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de spiritualitate moldoveneasca În gusturi culinare și În vorbire, lucru foarte rar Întâlnit la o personalitate ce și-a petrecut jumătate din existența În caleidoscopica lume a Occidentului american. Se impunea că spirituș rector provocator de conștiințe, sugerând, sever onoarea academică, punctualitatea și decizia imbatabila. Savantul George Emil-Palade 277 Așa l-am cunoscut, așa m-a Învăluit În acribia și superioritatea omenească a geniului. Premiul Nobel i-a fost conferit În 1974 pentru merite Înalte În cercetare, descoperiri În biologie și
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
sau Quintilian. În marile orașe din Apus apar pentru prima oară, începând cu secolul XII, așa-numitele școli comunale, cu predare în limba națională. Tot în această perioadă apar și primele instituții superioare de învățământ în care se făcea pregătirea academică a tinerilor în specializări precum dreptul, teologia, științele naturii, astronomia, medicina etc. Prima universitate în spațiul european a fost Universitatea de Drept din Bologna (1158), urmată în ordine cronologică de Universitatea Oxford (1168), apoi Universitatea Cambridge (1209) și cea din
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și în răspândirea ideilor din Occident. Astfel, prima universitate catolică s-a înființat la Cluj, în 1561, de către Ștefan Bathory, iar la Alba-Iulia a fost fondată prima universitate protestantă, în anul 1622, de către Gabriel Bethlem. În asemenea entități de factură academică se susțineau cursuri de filozofie, teologie, filologie, retorică, astronomie și științele naturii, contribuind la ridicarea nivelului de cultură a tinerilor ardeleni. Ființarea unor școli și a unor gânditori umaniști, precum și realizările acestora de ordin cultural, le regăsim în timpul domnilor Eraclide
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Niwnice din Moravia, poate fi considerat un adevărat exemplu de magistru în domeniul activității pedagogice, teoretice și aplicative, promovând un adevărat devotament față de poporul său și față de comunitatea europeană. A studiat la universitățile din Herborn și Heidelberg, completându-și pregătirea academică cu studii de scurtă durată în Germania, Olanda și efemer în Anglia. Întors de la studii, în 1614, Comenius a fost numit profesor de retorică la Școala Latină din Prerau, unde făcuse gimnaziul, iar la puțină vreme a fost ales pastor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Bărnuțiu, Anton Velini, Gheorghe Costaforu, Vasile Alexandrescu-Urechia etc. Simion Bărnuțiu (1808-1864), revoluționar pașoptist, specialist în filosofia dreptului, a rămas în istoria spiritualității naționale și ca un ilustru pedagog român. Ajuns la Iași, va preda primul curs de pedagogie în cadrul instituției academice, un curs care se dovedește a fi neoriginal, deoarece s-a inspirat din lucrarea Principiile pedagogiei a lui Niemayer. Cu toate acestea, interpretarea bărnuțiană rămâne una de inspirație kantiană. În opinia ilustrului pașoptist, educația are drept scop ,,de a cultiva
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
culturală a României în ansamblul său, asemenea oportunități de modernizare producându-se și în structura de ansamblu a sistemului de învățământ și de educație, în didactica și metodologia procesului instructiv-educativ, în realizarea unei legislații educaționale unitare și în modernizarea învățământului academic. Reorganizarea unitară a școlii românești a fost una dintre principalele teme supuse dezbaterii opiniei publice și legislativului, odată cu începutul deceniului al treilea al secolului trecut. Funcționarea parlamentului României Mari, în special începând cu anul 1920, a pus în discuția celor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
valabil în multe țări sau, dacă se poate, în toate țările și toate limbile, așa cum se încerca până acum.” Iosif Gabrea (1898-1980), licențiat în drept și filozofie, cu doctoratul obținut în pedagogie sub conducerea lui G. G. Antonescu, urcă treptele academice la Catedra de pedagogie a Facultății de Științe din Universitatea București. În calitate de profesor, s-a remarcat de-a lungul vieții prin expuneri clare și de o rigoare logică impecabilă, iar în cercetare prin analize temeinice acordând o atenție exagerată pentru
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
iluștri înaintași. Lucrările sale științifice și pedagogice de referință, elaborate într-un stil ermetic dar de certă valoare euristică, pot fi redate cronologic astfel: Psihologia temperamentului (1922), Bazele psihologiei caracterului (1935), Psihologia reclamei. Studiu de psihologie economică (1935), Orientarea profesională academică (1936), Psihologia educației. Principiile psihologice ale formării educative (1942), Igiena universitară la Cluj (1942), Introducere în pedagogie (1946). Formația inițială a lui Todoran a fost una de factură psihologică, precumpănitor centrată pe investigarea temperamentului și caracterului. Peste timp, poate și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cercetări de pedagogia culturii, dovedindu-se un fidel continuator al pedagogiei culturologice a înaintașului său I. Găvănescul. Născut la Tecuci, fiu de ofițer, și-a continuat studiile secundare și doar un debut de studii superioare la Iași. Va continua studiile academice obținând doctoratul la Götteborg, de unde va reveni ca profesor titular la Catedra de pedagogie a Universității din Cernăuți, până în 1940, după care va profesa la instituția academică similară din București. Narly este părintele-fondator al unei prestigioase Reviste de pedagogie în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
secundare și doar un debut de studii superioare la Iași. Va continua studiile academice obținând doctoratul la Götteborg, de unde va reveni ca profesor titular la Catedra de pedagogie a Universității din Cernăuți, până în 1940, după care va profesa la instituția academică similară din București. Narly este părintele-fondator al unei prestigioase Reviste de pedagogie în care va publica numeroase studii și articole în întreaga perioadă interbelică și imediat postbelică. Lucrările de pedagogie de referință ale lui Narly pot fi redate cronologic astfel
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
după pensionarea lui I. Găvănescul, va ocupa postul de profesor de pedagogie al antecesorului său. Ilustrul pedagog poate fi considerat un reprezentant de marcă al pedagogiei culturii și al istoriei pedagogiei românești, deoarece a publicat foarte mult într-un spirit academic erudit și precis. Între lucrările sale reprezentative, amintim: F. W. Foerster. Sinteză doctrinară (1926), Clasa de elevi. Studiu de psihopedagogie (1929), Misionarism și concepția despre lume la elevul seminariilor și al școlilor normale (1930), Pedagogia (patru ediții: 1932, 1933, 1936
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
lungă perioadă, a ocupat funcția de ministru al Instrucțiunii, Cultelor și Artelor (1932-1933), de director al Fundației Culturale Române și de director al Serviciului Social Român (1938-1939), de membru timpuriu al Academiei Române (1918) și chiar președinte al acestei supreme instituții academice (1944), devenind chiar președinte al celui de-al XIV Congres Internațional de Sociologie (1939). Valorosul om de știință și pedagog a publicat numeroase lucrări de sociologie și sociologia educației, între care amintim: Egoism și altruism (1904-teza sa de doctorat), Sociologia
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
didactic și științific în această perioadă amintim: Ion Nisipeanu, Ilie Popescu Teiușan, Dumitru Theodosiu, Radu Petre, N. C. Enescu, Nicolae Apostolescu, cărora li se adaugă Gh. Comicescu și Grigore Tibăcaru, ultimii funcționând atât în învățământul normal, cât și în cel academic. Nu vom zăbovi în continuare asupra tuturor acestor iluștri pedagogi, ne vom opri doar asupra celor care au inițiat o altă perspectivă de abordare în cadrul didacticii și pedagogiei. Ion Nisipeanu (1885-1945), profesor la Școala Normală din Râmnicu-Vâlcea, apoi tot restul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
primele cuvinte În cele două limbi, care-i vor fi atât de necesare În cariera sa de biolog. În toamna anului 1878, după terminarea claselor primare În Botoșani, Moșu Panaite l-a trimis pe Grigore Antipa să Învețe la Institutul Academic din Iași, socotit cel mai bun liceu din Moldova. Timp de șapte ani, până ce a terminat clasele gimnaziale și liceale, a fost locuitorul acestui oraș. Întemeiat În 1865 ca școală particulară de un grup de profesori de liceu și universitari
Caleidoscop by Maria-Cristina Doroftei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93358]
-
șapte ani, până ce a terminat clasele gimnaziale și liceale, a fost locuitorul acestui oraș. Întemeiat În 1865 ca școală particulară de un grup de profesori de liceu și universitari asociați, unii dintre ei junimiști (În frunte cu Titu Maiorescu), Institutul Academic se va numi, din 1879, Institutele Unite (după contopirea cu o altă școală particulară, Liceul nou), mai Încoace Școala de fete Oltea Doamna, iar În prezent Colegiul Național Mihai Eminescu. În acest institut particular - cel mai vechi și Însemnat din
Caleidoscop by Maria-Cristina Doroftei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93358]
-
educației, Editura Institutul European, Iași, 2004, Opuscule filosofice (2009), cursuri universitare și peste 70 de studii în reviste de prestigiu din țară și străinătate. Dumitru Popovici, Deschideri spre o istorie a sociologiei (c) 2010 Institutul European, Iași INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, O.P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României POPOVICI, DUMITRU Deschideri spre o
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
subiecte asupra cărora autorii de istorii ale sociologiei nu au căzut de acord, gâlceava lor continuând și astăzi cu și mai mare înverșunare decât altădată. 3. Poziții contradictorii cu privire la importanța istoriei sociologiei Este cert că istoria sociologiei există ca disciplină academică sau ca material de analiză în numeroase cărți și studii savante, că face parte din patrimoniul sociologiei și al culturii universale. Evidența nu a împiedicat însă manifestarea a două poziții contradictorii cu privire la necesitatea acesteia, mai ales în contextul accelerării dinamicii
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
această viață a cuceririi adevărului sociologic. Istoria sociologiei dezvăluie totodată preocuparea pentru autocunoașterea de către sociologie a propriei esențe, eliberarea acesteia din hățișurile descoperirilor contradictorii și ordonarea evoluției sale după criterii pertinente. Înseamnă că sarcina principală a istoriei sociologiei, ca disciplină academică, este cea educativă, de modificare a capacității de procesare a studentului, astfel încât, la absolvire, acesta să poată face un bilanț pozitiv al formării conștiinței sale sociologice, configurație mai complexă a conștiinței care permite posesorului ei o necesară stare de luciditate
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
oferă sociologului o anumită siguranță, reprezintă punct de sprijin, reper de care are absolută nevoie pentru a nu se pierde într-un nesfârșit balet pe gheață. De la student la student, aceste direcții în care poate acționa istoria sociologiei ca disciplină academică, au un rol mai însemnat sau mai puțin însemnat; este cert însă că niciunul dintre cei ce parcurg această disciplină nu vor putea să afirme că a fost de prisos, adică nu a avut niciun rol în modelarea personalității sale
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
sociologiei, despre vocația sa social-transformatoare sau despre practicabilitate ca promisiune a sociologiei și se transferă acest rol și asupra istoriei sociologiei. Cred că se pune pe umerii sociologiei ca știință, și cu atât mai mult pe umerii sociologiei ca disciplină academică, o sarcină care nu-i este pe măsură. Istoria sociologiei oferă informații necesare și îndrumătoare în pregătirea teoretică a studenților, nefiind nici pe departe un ghid de acțiune socială, un îndreptar al comportamentului decizional sau civic al studentului. Oferta de
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Deosebirea dintre filosofia naturii la Democrit și filosofia naturii la Epicur. Marx speră că mentorul său, Bruno Bauer, îl va ajuta să obțină un post de predare în Universitate. Poliția guvernului l-a determinat însă să abandoneze ideea unei cariere academice, îndeosebi după ce Guvernul îi interzice tânărului profesor Bruno Bauer să profeseze la Bonn astfel că această posibilă evoluție a lui Marx este blocată. Marx intră în jurnalism înarmat deja cu opinii politice radicale. Se mută la Koln și, în 1842
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]