10,586 matches
-
poporul pentru necredință, pentru că se închina idolilor și l-a amenințat cu distrugerea: " Nimicit va fi regele Samariei; ca o așchie va fi pe deasupra apei. Pustiite vor fi înălțimile de la Aven, păcatul lui Israel; spini și ciulini să crească deasupra altarelor lor! Atunci vor grăi către munți: "Acoperiți-ne!", iar colinelor, "Cădeți peste noi!" Pentru aceasta prăpădul războiului să vină peste cetățile tale și toate întăriturile tale să fie dărâmate... Așa voi face cu voi, cei din casa lui Israel, căci
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
desfătat frumusețea ei? Pe mine unul m-a desfătat. S-a rugat mult episcopul pentru că nu a rezistat ispitei de a privi o femeie desfrânată. I-a spus diaconului Iacob că a visat o porumbiță ce s-a apropiat de altar; era murdară, s-a curățat în cristelniță și s-a înălțat la cer. Tânăra artistă, măgulită, a mers în Biserica în care a predicat episcopul, a fost impresionată de predică, s-a căit pentru că a fost o podoabă a diavolului
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Lunile cât i-a trebuit pentru a realiza cu soldații săi acest lung periplu sunt contractate în piesă la câteva secunde. Acțiunea din Eumenidele, care începe la Micene, unde Oreste este urmărit de Erinii, și se termină la Atena în fața altarului zeiței, nu se poate nici ea realiza în douăzeci și patru de ore. Singura limită fixată de Aristotel duratei, variabilă în funcție de subiecte, este cea care, permițând o îndeplinire coerentă a acțiunii, contribuie la unitatea ei. "Astfel, așa cum trupurile și ființele vii trebuie
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
spectatorul, furat de acțiune, nu este șocat de nimic, nici nu se gândește la timpul scurs. Spectatorul dumitale parizian îl vede la ora șapte fix pe Agamemnon trezindu-l pe Arcas; el este martorul sosirii Ifigeniei; o vede condusă la altar, unde o așteaptă iezuiticul Chalcas; el ar ști să răspundă, dacă i-am cere-o, că au trebuit mai multe ore pentru toate aceste evenimente. Totuși, dacă, în timpul disputei lui Ahile cu Agamemnon, își scoate ceasul, acesta îi spune: Ora
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
corului este cea care enunță cele mai multe sentințe. 14 Palatul Cardinalului va deveni, puțin după aceea, la moartea lui Richelieu, Palatul Regal (le Palais Royal). 15 Repetiția aparține autorului. (n.tr.) 16 "Alt sânge de-al Elenei, o altă Ifigenie Pe altarul sacrificiului este sortită să fie. Tezeu cu Elena în secret se uni Nunti cu ea ca soț după ce o răpi. Ieși de-aici o fiică, ce mama-i o ascunse; Numită Ifigenia de cel ce o seduse." (n.tr.) 17
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de mare; se mai păstrau încă și porțiuni însemnate din zidăria cu blocuri mari de calcar alb. Nicolae Densușianu 19 face legătura între mitul grecesc al Insulei Albe și baladele și colindele românești, care cântă o Mănăstire Albă cu nouă altare, din "prundul mării". Cităm câteva versuri din culegerea de poezii populare a lui G. Dem. Teodorescu 20: Într-al Mării Negre prund La dalbele mănăstirii, Ler, Doamne, Ler, Iacă Doamne-n prundul mărei, Hai Lerunda Lerului Doamne, La mănăstirea cu nouă
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
din "prundul mării". Cităm câteva versuri din culegerea de poezii populare a lui G. Dem. Teodorescu 20: Într-al Mării Negre prund La dalbele mănăstirii, Ler, Doamne, Ler, Iacă Doamne-n prundul mărei, Hai Lerunda Lerului Doamne, La mănăstirea cu nouă altare. Iată aici, în acest colind, insula marină - "prundul mărei" și templul său "dalbele mînăstirii". Pe ce căi se va fi făcut această confluență de mituri? IV Apele mari au curs către noi din negurile limbii traco-dace Cuvinte vechi în hidronimie
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
prin tradiție locală. Caracterul Dunării de "fluviu sacru" este consemnat încă de la expediția lui Alexandru cel Mare împotriva tribalilor de la Dunărea de Jos. După o incursiune reușită la nord de fluviu și cucerirea unei cetățui a geților, el ridică un altar de mulțumire zeului fluviului Istros. Un sacrificiu similar închină Împăratul Traian zeului fluviului la inaugurarea podului de la Drobeta. Îmblânzirea zeului-fluviu prin astfel de lucrări propice romanilor a fost consemnat pe Columna Traiană printr-o scenă în care este reprezentat, în
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
stil este surprinsă, complementar, grandoarea naturii. Titlurile reportajelor sunt edificatoare: Băieții din cartierul Progresul, Oamenii de piatră de la Mahmudia, Minerii, către ora două, la ieșirea din schimb, Un om al zilelor noastre, Soldați în marș, Pe insulă s-au aprins altare, Și lupta cu natura continuă etc. Romanul Ademenirea, scris între 1968 și 1982 și editat, după numeroase avataruri, în 1983, abordează dezvăluirile privind instaurarea noii ordini comuniste în Ardealul retrocedat. Prezența unui sanatoriu psihiatric, ca spațiu al „ademenirii”, fie ea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290685_a_292014]
-
printre altele, cu o dificultate analoagă, deși de semn contrar: o contextualizare istorică riguroasă și coerentă, dacă permite, de exemplu, plasarea pe terenul istorico-religios cel mai adecvat al unei religii Întemeiate, constrânge Însă la sacrificarea unității și continuității sale pe altarul periodizării cronologice. Cât despre criteriile istorico-religioase mai specifice, acestea comportă adesea riscul de a plăti un preț prea mare. De exemplu, alegerea criteriului, de altfel fundamental, „religii ale mântuirii” ca principiu clasificator și distinctiv se poate transforma Într-un pat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lungă de 6 metri, prevăzută cu o rampă, iar În lungul pereților fuseseră zidite pietre. În interior fuseseră săpate alte trei cavități, acoperite apoi cu grămăjoare de pământ colorat ce conțineau obiecte exotice. În vârful uneia dintre movile (pentru săpători, „altar”) fusese pusă o mască naturală de piatră, parțial sculptată și pictată de om, jumătate, În formă de om, jumătate de felină. Religia și celelalte manifestări culturale pe care le-am descris au durat până la sfârșitul vieții paleolitice, atunci când ultima glaciațiune
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unele aspecte ale acestei tradiții vor trece aproape neschimbate În neolitic. O importantă descoperire aruncă lumină asupra unei societăți Învecinate cu India nordică (Kenoyer et al., 1983). Un „vestigiu arheologic ezoteric” din tabăra de la Baghor-1, pe care Îl putem considera altar, demonstrează că oamenii din epipaleolitic din jurul anului 9 000 Î.Hr. venerau deja principiul feminin al universului, așa cum triburile locale au continuat să o facă până În zilele noastre, numindu-l șakti. Tocmai confruntarea etnografică este cea care permite să recunoaștem
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cel indo-european. Despre religia Europei arhaice nu vorbesc numai treizeci de mii de statuete, modelate sau sculptate În cele mai diferite materiale (printre care pentru prima dată aurul și arama), ci și o mare cantitate de vase ornate, obiecte liturgice, altare, modele de sanctuare, situri cu sanctuare autentice, figurate pe ceramică sau pe pereți și semne grafice convenționale simbolizând idei abstracte (ideograme). În patru milenii de viață, imaginile mitice și cultuale evoluează spre reprezentări mai naturaliste și descriptive, mai puțin Închise
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
asociată, scene de cult, veșmintele și caracteristicile celor consacrați. Religiozitatea privată și publică, sărbătorile religioase periodice, Însuflețite de emoțiile „dramei rituale”, par să fi avut un centru de greutate tangibil În folosirea idolilor și a unor instrumente: statui și statuete, altare și miresme arse, ofrande votive, costumații și măști. S-au descoperit reprezentări ale unor dansatori și nu este dificil să ne imaginăm invocațiile și rugăciunile. După cum o indică edificiile de cult descoperite În unele situri, cel puțin o parte a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Este de ajuns un semn. În România și Moldova se cunosc mari construcții rectangulare, chiar cu două etaje, care pot fi identificate ca temple. Pe acoperiș sunt reprezentate cranii de bou și alte embleme animaliere. În interior sunt adăpostite un altar sub formă de bancă, un „tron” din teracotă de mărimea unei persoane, un cuptor, pietre de moară, stâlpi pictați și pereți colorați. Pe bancă, pe mese sau pe podea erau Împrăștiate statuete, ex voto, vase pentru arderi și vase rituale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
răpitoare și necrofage are origini paleolitice locale (vezi subcapitolul 9). O zeiță cu o personalitate vizibilă apare În repetate rânduri În sculpturi, ca procreatoare, stăpână pe tron, stăpână a leoparzilor. Studii foarte recente au scos la iveală faptul că pe altare se desfășurau sacrificii sângeroase și că uneori se vărsa chiar sânge omenesc. Mai la est, Asia Centrală este puțin cunoscută, dar În Kashmir, În neolitic, se Întâlnesc Înhumări rituale ale unor câini, lupi și berbeci Împreună cu stele sculptate, Încrustate pe suprafețe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Qasr el Sagha 2 și de la Madinet Madi În Fayyûm, care și-au menținut Înălțimea, dar au o structura destul de puțin articulată, este templul din Medamûd3, care apare ca o Înlănțuire de spații tot mai mici pe măsură ce ne apropiem de altar. O structură complexă de magazii plasate În serie și Încăperile pentru preoți completează ansamblul cuprins În interiorul unui zid Împrejmuitor care separă spațiul templului de restul lumii. Temelia indică faptul că există un grup de persoane care trăiesc În intimitatea zeului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Redgedet de cei trei copii care sunt În pântecele ei și care vor exercita această demnitate benefică șdomniaț În toată această țară, care vă vor construi temple, vor jertfi din belșug pe mesele voastre pentru ofrande, vor face să prospere altarele voastre...”. Astfel, aceste divinități merseră acolo, după ce se transformaseră În dansatoare, iar Khnum era cu ele și le purta bagajul. Sosiră la casa lui Rauser și Îl găsiră În picioare, cu hainele răvășite. Îi arătară colierele și sistrele șîn semn
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ridicate pe o terasă), bine atestate În etapa culturală următoare de la Uruk. Un alt templu pe terasă se află În stratul 7 de la Eridu (etapa culturală Uruk); acesta este dreptunghiular, de mari dimensiuni (24m × 12,5m) și are În centru altarul și masa pentru ofrande. Se poate observa că statuetele de teracotă provin atât de la ‘Ubaid, cât și de la Eridu sau Ur și sunt caracterizate de o formă alungită. Sunt masculine și feminine și se consideră că au un caracter magico-votiv
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
NaÌr: de exemplu, templul Abuxe "Abu" de la Tell Asmar (= Eșnunna), la nord-est de Bagdad, pe râul Diyala, sau templul celor „O Mie de Ochi” de la Tell Brak (astăzi În Siria nord-estică), În Valea ¸ab¿r, numită astfel pentru că avea pe altar un ornament (idol) cu doi ochi și pentru că sub templu, În straturile corespunzătoare etapelor de construcție precedente, s-au găsit multe obiecte votive, și acestea În formă de amulete sau idoli cu ochi mari (eye-idols). Acest templu are, esențialmente, forma
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sub templu, În straturile corespunzătoare etapelor de construcție precedente, s-au găsit multe obiecte votive, și acestea În formă de amulete sau idoli cu ochi mari (eye-idols). Acest templu are, esențialmente, forma templelor sumeriene, dar este tripartit cu nava cruciformă, altarul pe peretele dinspre sud, cu o intrare dublă pe latura opusă și cu un perete cu decorațiuni florale. O altă mărturie importantă din perioada Uruk este constituită de idoli (amulete) cu ochi mari, găsiți În mii de exemplare În straturile
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ideogramei DLAMMA pentru care cunoaștem cel puțin două lecturi: Inaraxe "Inara", o zeiță și Kuruntaxe "Kurunta", un zeu). Uneori la numele divine se adaugă o expresie care precizează o anumită funcție: avem astfel „zeul furtuniixe "zeul furtunii" armatei”, „zeul furtunii altarului”, „Iștarxe "Iștar" a câmpului”, „Iștar a bătăliei”, „zeul-Soarexe "Soare" al bolii”, „zeul-Soare la sângelui” etc. Într-un mod analog se indică localitatea, fie pentru a diferenția, În funcție de locul de cult, divinități care aparțin aceleiași tipologii („zeul furtuniixe "zeul furtunii" de la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
chiar zeu1) este legată de problema zoomorfismului În religia anatoliană. Diferiți cercetători 2 au vorbit despre elementele zoomorfe, În legătură cu basorelieful de la Alaca Hüyük (secolul al XIII-lea Î.Hr.), În care regele și regina adoră un taur așezat pe un altar. O reprezentare analoagă a unui taur pe un piedestal se află pe al doilea ornament de pe vasul hitit antic descoperit la Inandik (Özgük, 1988); În acest caz, scena cuprinde și jertfirea unui taur. Aceste trăsături zoomorfe Își au originea În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
tributurile datorate statului de unele cetăți și sate. Ritualul festiv prevedea de obicei ceremonii atât Înăuntru, cât și În afara templelor divinităților sărbătorite. Momentele principale ale sărbătorilor erau ofrandele de pâine și băutură pentru zei, libațiile În locurile sacre din templu (altar, tron, vatră, fereastră, Încuietoare), jertfirea animalelor (de cele mai multe ori oi, uneori boi), banchetul ritual, la care participau oficianții, diferite ceremonii de purificare. Ritul central este cel indicat de expresia „regele șsau reginaț bea stând În picioare șsau josț divinitatea XY
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
faptul că Tanit apare de obicei pe primul loc atât ca zeiță În mod explicit tutelară a cetății, cât și ca mijlocitoare Între umanitate și partenerul său divin extrem de autoritar. În ceea ce Îl privește pe Baal Hammon (lit.: „stăpân al altarului șdomesticț”), personalitatea lui Îmbrățișează o sferă foarte amplă de prerogative, arătându-se ca un soi de stăpân universal cu puteri enorme și atribuții largi. Tanit este identificată cu Iunonaxe "Iunona" (Caelestis sau Regina) a autorilor clasici, care, În schimb, Îl
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]