13,637 matches
-
altfel, în acest caz, nu mai este relevantă simpla acceptare a instituțiilor existente sau obediența ("din lipsă de ceva mai bun"), ținând cont de experiențele negative ale "istoriilor" consolidării democrației din diverse țări. Devine importantă "difuziunea" (de la nivelul restrâns al elitelor la cel de masă) sprijinului acordat instituțiilor democratice, considerate a fi singurele capabile să garanteze libertatea și egalitatea. Răspândirea unor asemenea atitudini, favorabile instituțiilor democratice și comportamentelor corespunzătoare acestora, indică, indirect, o anumită percepție a receptivității (responsiveness) din partea societății civile
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
la nivel european, dar și în sistemul juridic din alte țări, atunci s-ar instaura condițiile pentru libertate și egalitate. Problema reală rezidă în implementarea efectuată în absența a două condiții de bază: legitimitatea acceptată pe scară largă la nivelul elitelor politice și al maselor și existența mijloacelor economice și administrative care să permită respectiva implementare. Sse reia astfel problema legitimității. Dacă în privința consolidării, legitimitatea privește acceptarea și sprijinirea normelor și a instituțiilor democratice (v. capitolul 5), iar, în privința receptivității, ea
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
diferite "modalități de tranziție". Prin modalități de tranziție se înțelege modul în care, prin tranziția de la un guvern autoritar, s-au acordat privilegii actorilor de la putere, s-au modificat sau nu reguli și proceduri instituționale autoritare, s-au influențat raporturile elitelor politice cu electoratul lor [Munck și Skalnik Leff, 1997, Linz și Stepan, 1996, Karl și Schmitter, 1991]. Există legături importante între "inovație" și modul de tranziție. Dacă tranziția este discontinuă, "inovația" instituțională este mai puțin relevantă, deoarece noua clasă politică
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
durata și modul de tranziție, cu calitatea democrației din post-tranziție. Figura 1 prezintă, din perspectiva calității noilor regimuri, câteva dintre "moștenirile" (principale) pe care regimurile autoritare le transmit democrațiilor. Am introdus o prima distincție între instituțiile și regulile regimului, actorii elitelor, grupurile sociale, cultura politică și nivelul de masă. Pentru fiecare dimensiune s-au identificat moșteniri care limitează realizarea unei democrații "bune". De exemplu, o tradiție autoritară "statalistă" este foarte prezentă în noile democrații din Europa de Sud [Morlino, 1998] și
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
1. Moștenirea autoritară și democrația "bună" Dimensiune Moștenire Instituții ale regimului și reguli Norme juridice autoritare Inexistența sau slaba afirmare a statului de drept Justiție independentă limitată Largă implicare a sectorului public în economie (mai puțin în Conul Sudic) Actorii elitelor Prerogative extinse pentru militari Eficiență redusă sau inexistentă a poliției Grupuri de extremă dreaptă și stangă Lipsa responsabilității (accountability) din partea elitelor politice Grupuri sociale/ Instituții Gleichschaltung Cultura la nivel de masă Statalism (mai puțin în Conul de Sud) Pasivitate /conformism
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
statului de drept Justiție independentă limitată Largă implicare a sectorului public în economie (mai puțin în Conul Sudic) Actorii elitelor Prerogative extinse pentru militari Eficiență redusă sau inexistentă a poliției Grupuri de extremă dreaptă și stangă Lipsa responsabilității (accountability) din partea elitelor politice Grupuri sociale/ Instituții Gleichschaltung Cultura la nivel de masă Statalism (mai puțin în Conul de Sud) Pasivitate /conformism/cinism Frică /înstrăinare față de politică Atitudini nedemocratice Partide (radicale, de stânga sau/și de dreapta) Până acum am încercat să identificăm
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Argentina Instituții și norme Norme legislative autoritare Inexistența sau slaba afirmare a statului de drept Puterea justiției (insuficient de independentă) Largă implicare a sectorului public în economie X X X X x X X X X X x x Actorii elitelor Prerogative extinse ale militarilor Eficiență redusă sau inexistentă a poliției Grupuri de extremă dreaptă și stangă Absența responsabilității (accountability) de partid X X X X X X X X X X X X X Cultură politică Statalism (mai puțin în
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
iar regimurile militare și civil-militare au confirmat acest aspect. În Argentina, așa-numitele carapintadas au fost foarte active în timpul tranziției, iar unii lideri au continuat aceste activități chiar și după această perioadă [Payne, 2000]. Dacă luăm în considerare responsabilitatea (accountability) elitelor doar în ceea ce privește posibilitatea de a guverna, atunci putem spune că, deși într-un mod diferit, în Italia, Spania și Portugalia s-a remarcat absența sau nivelul scăzut al acesteia. În Italia, nu a existat o posibilitate reală de alternanță până la
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
of law ar rămâne, în cazul realizării modelului democratic, important (ca fond al problemei). Astfel, "democrația deliberativă" converge cu modelul "consensual" al lui Lijphart. Nu există o conexiune strictă între cele două modele (modelul "consensual" presupune un rol important pentru elite; el se bazează, deseori, pe "schimb", pe încheierea de acorduri, și nu neapărat pe dezbatere. Dacă acceptăm consecințele teoretice subliniate mai sus, convergența se caracterizează prin fapte. Pentru confirmare, în sensul de a da "substanță" empirică concepției deliberative, Steiner (Steiner
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
un anumit teritoriu) de a controla evenimentele sau macro-fenomenele care au loc în afara acelui teritoriu și care pot să aibă un impact puternic asupra cetățenilor săi. Este foarte dificil să se stabilească responsabilitatea (accountability) liderilor cu privire la politica externă ("operă" a elitelor politice și profesionale, realizată în birouri "închise", mai mult sau mai puțin oficiale), dar este practic imposibil să se evalueze modul de aplicare a răspunderii dincolo de elitele conducătoare. Pe de altă parte, doar o organizație politică mai largă, care depășește
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
foarte dificil să se stabilească responsabilitatea (accountability) liderilor cu privire la politica externă ("operă" a elitelor politice și profesionale, realizată în birouri "închise", mai mult sau mai puțin oficiale), dar este practic imposibil să se evalueze modul de aplicare a răspunderii dincolo de elitele conducătoare. Pe de altă parte, doar o organizație politică mai largă, care depășește granițele restrânse ale majorității regimurilor democratice actuale speră că va putea înfrunta probleme importante ale lumii contemporane (cum ar fi foamea, bolile, protecția mediului). În acest sens
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
s. Budge, I., 1970, Agreement and the Stability of Democracy, Chicago, Markham Publishing Co. Bunce, V., 2000, "Comparative democratization: Big and bounded generalizations", în Comparative Political Studies, 33 (6-7), pp. 703-734. Burton, M., Gunther, R. și Higley, J., 1992, Introduction: Elite Transformations and Democratic Regimes, în Higley și Gunther [1992]. Cama, G., 2000, Istituzioni e democratizzazione: l' avvento della politica di massa in Gran Bretagna e Germania, Milano, Angeli. Campus, D., 2000, L' elettore pigro: informazione politica e scelte di voto
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
government", în European Journal of Political Research, VIII (2). Elster, J., 1998, Deliberative Democracy, Cambridge, Cambridge University Press. Ersson, S. și J.E. Lane, 1983, "Political stability in European democracies", în European Journal of Political Research, XI. Etzioni-Halevy, E., 1993, The Elite Connection. Problems and Potential of Western Democracy, Cambridge, Polity Press. Eulau, H. și P. Karps, 1977, "The puzzle of representation: Specifying components of responsiveness", în Legislative Studies Quarterly, 3, pp. 233-254. Eulau, H. și Prewitt, K., 1973, Labyrinths of Democracy
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
consolidării democratice și reprezentarea grupurilor sociale, a se vedea Schmitter (1992). 43 Am putea cita și alte scenarii: simbioza, în care partidul și grupul în cauză se susțin reciproc în domeniile lor de activitate; accesul direct, în care grupurile și elitele antreprenoriale evită partidele grație relațiilor personale cu parlamentari, miniștri și funcționari (Morlino, 1991: 22-25). 44 Aici, prin termenul de "societate civilă" se înțelege totalitatea cetățenilor (aflați într-un moment "pre-politic", cu preferințele individuale, cu interesele și cu opțiunile lor), precum și
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
la multe țări din afara Europei. 69 Legitimitate și ancorare. 70 Fac o observație similară celei lui Diamond [1992: 127] la condițiile și precondițiile democrației. 71 Przeworski et al. [2000]. 72 O atentă revenire asupra rolului culturii politice la nivel de elită și de masă poate fi găsită în introducerea și concluziile lui Diamond [1993]. 73 Este necesar a aminti (v. par. I, cap. 4) faptul că democrațiile reale sunt numite de către Dahl "poliarhii". Noi am făcut o alegere diferită. Am folosit
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
în neființă la 1 iunie 1987, fiind înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. HAREA, VASILE (1895-1987) PEDAGOG ȘI FILOLOG Format spiritual în cercul revistei Viața românească, prof.univ.dr. Vasile Harea a fost un intelectual de marcă al Iașului, un cărturar de elită care a ilustrat atât filosofia, critica literară și pedagogia, cât și sociologia, etnografia, etica etc. Născut la 13 iulie 1895, în comuna Susleni din fostul județ Orhei, a urmat la Chișinău, între 1909-1919 cele două cursuri (inferior și superioră al
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
în Basarabia anilor 1917-1918 care au culminat cu Unirea acestei provincii românești cu Țara. O parte din aceste evocări au văzut lumina tiparului prin volumul Basarabia pe drumul unirii (1995). I- au rămas în manuscris numeroase lucrări științifice. Cărturar de elită, unul dintre cei mai stimați profesori din Universitatea Al.I.Cuza, Vasile Harea s-a stins din viață la 30 ianuarie 1987. A fost înmormântat la cimitirul Sf. Vasile din Iași. INCULEȚ, C. ION (1884-1940) OM POLITIC Includerea printre personalitățile
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și nepoata istoricului și arheologului Justin Fratiman, membru în Sfatul Țării în 1918, la Marea Unire. La Iași, Olimpiada Fratiman, căsătorită Trofin, a beneficiat de o educație deosebită, absolvind, în 1940, Liceul Oltea Doamna. Liceu cu un corp profesoral de elită, ce și-a pus amprenta asupra ei. În 1948, după cel de-al doilea război mondial, a absolvit Facultatea de FizicoChimie a Universității Al.I.Cuza, cu mențiunea „cum laudae”, prezentând o lucrare de licență privind structura mineralelor. În facultate
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
fost rodnică, contribuind la pregătirea multor generații de elevi care au devenit cadre de nădejde în știința și învățământul românesc. Mulți dintre foștii săi elevi au devenit medici, chimiști, biologi, farmaciști și geologi, care îi datorează recunoștință. Făcând parte din elita cadrelor didactice ale Iașului, Olimpiada Trofin a fost solicitată în acțiunea de realizare a unor manuale școlare, fiind coautoare la o serie de cărți și probleme de chimie. De-a lungul anilor, a făcut parte din comisii de examinare, bacalaureat
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Al. Moruzi, Jules Nițulescu, Ioan Enescu, D. Brănișteanu, Al. Țupa, I. Nubert, Gh. Năstase, V. Buțureanu, C. Dimitriu, Zoe Caraman, Maria Briese, Leon Balif, Maria Franche, Gh. Tudoranu, N. Balan, A. Rudeanu, I. Nicolau și alții. Modele umane, personalități de elită, profesorii Facultății de Medicină din Iași au reprezentat strălucite repere de erudiție, deontologie medicală și spiritualitate, iar influența lor a fost considerabilă, prestanța medicinii ieșene atingând culmea gloriei. În timpul refugiului, studenta Elena Zubatăi ajunge cu spitalul de campanie la Târgoviște
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
moral, religios, fizic ?i estetic. Programele pedagogice decurg�nd din acest model s�nt aplicate �n ?coli noi, �ncep�nd din secolul al XV-lea �n Italia, precum Casă Giocosa a lui V. Da Feltre, la Mantua, menit? s? formeze elită cet??enilor. Totu?i, idealul umanist al ecumenismului, dac? nu chiar al cosmopolitismului, al dragostei pentru oameni, al armoniei ?i echilibrului puterilor nu face loc ?i reali-z?rilor ?tiin?ifice ale vremii: cercet?rile geometrilor ?i ale arti?tilor asupra
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
fă?ad? articuleaz? cu o rar? elegan?? un ordin colosal de pila?tri de-abia sublinia?i ?i accente rococo foarte temperate. Anumite configura?îi baroce, de-abia sugerate de Wren la catedrala Saint Paul, anun?? o rapid? aderare a elitei arhitecturale la mi?carea baroc?, c?tre 1700-1730, �ntr-o ?ar? opus? Contrareformei. �ntr-adev?r, doi arhitec?i, distan-? ndu-se de palladianism, se afirm? �n opere care, de?i baroce, se disting f?r? complexe de curentele baroce active �n Europa
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ajunge la stil �n modul cel mai des?v�r?it prin utilizarea metalului ?i a ceramicii pentru a face s? între aerul ?i lumină. Ra?ionalitatea spa?iilor ?i a figurilor arhitecturale ia, �n aceste locuri de formare a elitelor, o for?? simbolic? deosebit?. Efectiv, �n �secolul industriei� (F. Loyer), dezvoltarea ?i diversificarea serviciilor publice reflect? o nou? concep?ie despre via?a social?, �n special urban?, modelat? at�ț prin analize ?tiin?ifice ?i politice, c�ț ?i morale
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
lovituri ofensive ea, va fi ușor depășită, lovitura de grație pe care au primit-o acești jucători fiind dată prin introducerea „regulii activizării". Dat fiind faptul că în contextul actual un jucător pur defensiv nu se poate menține în rândul elitei, noi nu vom mai aminti despre acest profil de joc, despre care se poate vorbi doar „teoretizând" lucrurile.(Angelescu, N- 1977) 2.1.2. Condiția fizică specifică Pentru a realiza cu eficiență comportamentul motric prezentat anterior, condiția fizică a sportivilor
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
cot, ca aceștia să fie nevoiți să alerge și să poată să-și joace din această mișcare cel mai tare topspin al lor. 2. Rotația: jucătorul defensiv lucrează cu schimburi de lovituri ca nici un alt tip de jucător. Apărătorul de elită poate juca practic din fiecare situație, cu orice minge adversă cu sau fără rotație. Aceasta se obține prin suprafețele de acoperire diferite ale paletei, dar și printr-o tehnică diferită-unghi de lovire și întâlnire tangențială cu mingea. 3. Tempo: Variațiile
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]