13,290 matches
-
2 și de sub exemplul 3, omul politic își pune în valoare propria identitate, la nivelul contextului socio-politic, insistând pe valorile promovate, pe interese, dar mai ales pe acțiune. Mesajul persuasiv este focusat pe metafora "inima României", echivalență folosită ca marcator emoțional al voinței politice, prin care se subminează poziția deținută de "Celalalt". 4) Băieții deștepți"au început contraatacul la Hidroelectrica" (Capital, octombrie 2012). În limbajul jurnalistic, textul este orientat de două principii ale comunicării: referențialitatea și credibilitatea informațională. Primul principiu orientează
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și identificarea eventualelor riscuri asociate în funcție de starea (condiția) generală a pacientului. Alegerea anestezicelor este de asemenea importantă. În final, stabilirea medicației preanestezice și explicarea cu calm a managementului anestezic și a altor aspecte ale operației sunt importante pentru pregătirea psihologică (emoțională) a pacientului, pentru înlăturarea anxietății și prevenirea descărcării excesive de catecolamine în perioada perioperatorie. Rolul premedicației este vagolitic, de control al secrețiilor, anxioliză și scăderea răspunsului cardiovascular pe perioada inducției anestezice. Pot fi folosite multiple droguri, nefiind dovedită până în prezent
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
domeniul nostru, Înseamnă o identitate operatorie (reunind socializarea cu intervenția, În acțiunea de construire a unui sens), o participare În vederea dobândirii stimei de sine. Cine năzuiește la recunoaștere nu poate evita Însă regularizarea afectivă, orice operă reflexivă implicând participarea sensibilității emoționale, tensiunea nervoasă care produce sens. Contextul social În care s-a format, situațiile sociale În care a fost implicat, biografia proprie, schemele incorporate și filtrele identitare dobândite Îi conferă competență și autoritate. Este foarte important ca el să fie conștient
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
maselor”. Recent, un alt psihosociolog francez, M.L. Rouquette, scrie aplicat despre actualitatea aceluiași concept (trad. rom. Despre cunoașterea maselor, 2002, Polirom), atrăgând atenția asupra faptului că, odată cu nașterea democrației, masa a devenit o miză politică. Oamenii au nevoie de fuziune emoțională, scriu toți acești specialiști, oamenii sunt captivați de idee și de personajele care o transmit, de autoritatea unor lideri, și nu-i incomodează să se abandoneze discursului unificator. Nu cu mulți ani În urmă, mulțimile intonau „Când Iliescu apare, soarele
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
poate avea Încredere, creează un mediu dezumanizat, În care celălalt nu mai Înseamnă nimic. Nici o valoare nu-și mai găsește loc Într-o minte dezvoltată Într-un mediu viciat, ceilalți devin obiecte care pot fi desființate oricând, negarea afectează conținutul emoțional și empatic al indivizilor instituționali. Când nu există un mediu de acțiune constructivă, când puterea cooperării se usucă, umanitatea dispare. P.S. Un site al unei publicații, am uitat care, face sinteza săptămânală a celor mai citite articole. Urmăresc de mult
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
constată că nu le mai pot recupera pentru că s-au risipit, vândute de cine nu le avea sau dăruite de autorități unor apropiați, schimbate, pierdute definitiv. Nu atât valoarea economică a acestor terenuri Îi macină pe vechii proprietari, cât legătura emoțională cu locul lor care are un nume, le bântuie amintirile, iar pierderea Îi micșorează În ochii lor și ai comunității, le Împuținează statutul de oameni de vază ai satului, psihologic vorbind. Și-au pierdut parcă un braț, un atestat al
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
echipa de fotbal organizată de parohul bisericii dintr-un sat. Aici nimeni nu Înjura, nu se loveau și nu puteau juca decât dacă luau note bune. Echipa de fotbal i-a schimbat viața, a descoperit ce importante sunt socializarea, angajarea emoțională, cooperarea, munca În echipă. O altă relatare: un grup care s-a angajat să sărbătorească printr un spectacol ziua națională a unei minorități sub genericul „arta care ne unește”. Programe culturale, expoziții, căldura sufletească și disponibilitatea totală a echipierilor și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
să intervină Comisia pentru sănătate publică. Își amintesc de o dezbatere din Dagens Nyheter mai demult anul ăsta. O mică cantitate de penicilină amestecată în nutrețul porcilor a provocat o dezbatere aprinsă. Toate materialele radioactive au o extrem de mare "încărcătură emoțională". Îl sun pe Gård care se întreabă mai întâi dacă n-am înnebunit, cică nu contează opinia specialiștilor că n-ar fi niciun pericol. Dacă ne pomenim cu o dezbatere în presă chestiu-nea ajunge direct la nivelul cabinetului. E de
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
trebuie să le cunoască membrii grupului/ teamului/ organizației. "Să știe stânga ce face dreapta". 3. Stabilitatea (S), adică capacitatea (incapacitatea) sistemului de a se adapta și flexibilitatea acestuia. 4. Dezumanizarea (D), procesul psihologic care face posibilă convertirea factorilor cu încărcătură emoțională în simboluri neutre. De exemplu în cazul unei catastrofe, mai ales în cazul unor relatări individuale, se indică mai întâi cifra victimelor. Mai simplu spus, dezumanizarea reprezintă capacitatea de a nu "îngroșa lucrurile". Pornind de la cele patru variabilele de bază
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
eficientizate (altfel spus, profitul poate fi și mai mare?) sau este cazul să deplaseze halele fabricii peste graniță? (ii) are declarația de misiune de pe site-ul în limba română un meniu de principii responsabile moral suficient de variat, cu impact emoțional? 2.2.1. Mimetismul corporațiilor transnaționale Eram o companie americană cu afaceri internaționale pe scară largă. Acum suntem o mare companie internațională cu o impresionantă afacere americană 14. Cucerirea lumii de către "conchistadorii" secolului XX, corporațiile transnaționale, a fost în bună
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
pentru formarea ființei umane. Specificitatea "comunității"derivă din valorile rețelelor sociale și din normele de reciprocitate. Sensul comunității, spun psihologii, este perceput individual prin acceptarea rolului de membru, capacitatea de influență, integrare și împlinire a nevoilor, după cum și prin conectare emoțională împărtășită. Realizarea capitalului social sau a valorii comune a rețelei este urmarea unor investiții sistematice a membrilor în vederea dezvoltării comunitare. Cercetările programelor de dezvoltare comunitară, inclusiv cele ale Băncii Mondiale, au identificat două modele de abordări ale proceselor de dezvoltare
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
relationships with the public institutions. Rezumat Pe lângă implicarea serviciilor medicale în asistarea persoanelor cu boli cronice și SIDA, este absolut necesară și implicarea serviciilor de asistență socială, întrucât consecințele bolilor cronice nu sunt doar de ordin medical, ci și social, emoțional și chiar economic. Asistența socială vine atât în sprijinul persoanelor suferinde, cât și în sprijinul supraviețuitorilor, prin consiliere, terapie, dezvoltarea rețelei sociale, mediere în relația cu instituțiile publice. Asistența socială a persoanelor cu boli cronice și SIDA reprezintă un domeniu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
calitatea pierderilor suferite, efectele cumulative ale bolilor cronice, circumstanțele și magnitudinea pierderilor, vârsta la care apare boala cronică, experiența schimbărilor suferite, lipsa sau prezența sprijinului exterior. În cazul acestei categorii de persoane întâlnim nu doar durerea fizică, ci și „durerea emoțională, psihologică” legată de pierderile suferite: sănătate, loc de muncă și, implicit, venituri, statut socioprofesional. Unele definiții consideră că durerea reprezintă un răspuns la factorii declanșatori (Kastenbaum, 1977), o reacție (Crow, 1991), un proces de adaptare la irevocabilitatea pierderilor suferite (Rando
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
este adesea marcată de durere cronică. Pentru mulți, începe printr-un sentiment de totală neajutorare și nefericire. Acceptarea: presupune descoperirea necesității cooperării și dialogării cu noua realitate. Include acceptarea realității multiplelor pierderi. Acest proces are loc la nivel mental și emoțional și este observat în conduite comportamentale specifice (implicarea ca voluntar în diverse organizații, participarea la diverse grupuri de suport, participare la consiliere, implicarea socială și stabilirea de noi relații interpersonale). Tipuri de pierderi suferite Asociația Americană de Psihiatrie (1994) definește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
pierderea istoriei personale: consecințele bolilor cronice, precum degradarea stării de sănătate, hospitalismul și chiar decesul persoanelor apropiate, reprezintă în fond o pierdere a istoriei personale; pierderea securității psihosociale: insatisfacție, nesiguranță, dezamăgire; pierderea rolurilor sociale și a statuturilor comunitare; pierderea bunăstării emoționale: apar anxietatea, depresia, ideația suicidară, supărarea cronică, culpabilizările, iritabilitatea, mâhnirile sufletești, nervozitatea, abuzul de drog și alcool, insomnia, izolarea și chiar comportamentele distructive; pierderea interesului pentru viață: se observă mai ales în primele stadii ale răspunsului la pierderile multiple; dezinteresul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
al educației pentru sănătate în general, împotriva HIV/SIDA în mod particular. Numai sfatul nu poate însă convinge un tânăr să se comporte neapărat benefic pentru sănătatea sa și a celorlalți. Dar împreună cu instruirea, informarea, ascultarea, dialogul și suportul moral, emoțional și chiar material, toate aceste imperative reunite pot constitui premise solide pentru un demers eficient al educației pentru sănătate. Sfatul însă, cu deosebire în domeniul foarte delicat al prevenirii infectării cu HIV, s-a dovedit a fi cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
arhicunoscut, conform căruia este mai eficient și mai ieftin (financiar, dar mai ales din punct de vedere psihologic în cazul de față) să previi decât să intervii, mai ales că anumite „costuri” (din nou vorbim despre cele de tip psihologic, emoțional) nu vor putea fi niciodată acoperite în totalitate. Un alt punct nevralgic al actualului sistem este - surprinzător ! - nivelul scăzut de profesionalizare al celor angrenați în structurile de specialitate. Paradoxal, deși există azi nu mai puțin de 14 centre universitare care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
sunt departe de a susține intenția pozitivă inițială. Literatura de specialitate descrie, prin prisma unor teorii de referință (cum este, de exemplu, cea cu privire la atașament) efectele negative pe care le generează această stare de deprivare afectivă în planul dezvoltării fizice, emoționale, sociale și cognitive a copilului. Astfel, necesitatea dezinstituționalizării a devenit una stringentă. Inițiativa „spargerii” instituțiilor așa-numite „mamut” aparține țărilor cu nivel economic ridicat, care și-au permis costurile legate de dezvoltarea unor alternative la instituționalizare, cum au fost dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
ceea ce, evident, pune clar sub semnul îndoielii calitatea activității, în condiții de suprasolicitare evidentă, și, mai ales, în contextul îngrijirii a 2 copii simultan. În replică, deși nu cu același impact, se încearcă organizarea unor activități care să asigure suport emoțional, informațional pentru asistenții maternali. În acest sens, un exemplu de bună practică, dacă îl putem numi așa, este grupul de suport și informare destinat asistenților maternali organizat în cadrul Fundației Agapedia, unde lunar sunt dezbătute teme care se înscriu în procesul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
și au făcut casele lor. Nu lipsea însă propaganda care să ți spună ce este pădurea și care îi era importanț a: „ „Dintotdeauna, a reprezentat pentru neamul nostru un prieten de nădejde, un spațiu de reculegere spirituală și de reverberație emoțională, un loc de refugiu în calea urgiilor istorice și nu în ultimul rând, un important suport economic și social”, sună una dintre ziceri. Și alta: Nu este un bun român cel care nu rămâne fermecat de nostalgia Poetului, atunci când își
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
o dovadă că Malin Tăcu se pregătea să refuze modelele, impunându-și propriul model. Nu știu dacă ar fi căzut prea de timpuriu În manierism, Însă dacă ar fi fost un poet manierist, ar fi fost unul de calitate. Încărcătură emoțională a fiecărui poem nu e una căutată sau elaborată, ea vine dintr-o stare poetica perpetua, stare care i-a dat posibilitatea unei ușoare exprimări. Alexsandru Malin Tăcu intra astfel În categoria tinerilor poeți sacrificați de istorie, de istoria unor
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
români de dincolo de Styx”. Iată ce spune autorul acestei cărți, Gellu Dorian, despre viața și moartea lui Malin: Poetul avea deja o știință a metaforelor, o știință a scrierii poeziilor cum rar poate fi Întâlnită la o asemenea, vârsta. Încărcătură emoțională a fiecărui poem nu e una căutată sau elaborată - ea vine dintr-o stare poetica perpetua. (...) Alexandru Malin Tăcu intra astfel În categoria tinerilor poeți sacrificați de istorie, de istoria unor mâini murdare, istorie care a Îngăduit nedreptăți de tot
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de educație a tinerilor, o educație aferentă schimbărilor petrecute în viața economică, politică și culturală din comunitățile italiene. Iluștrii corifei renascentiști au exprimat sentimentul încrederii constante în menirea și funcțiile educației, dar și în posibilitățile nelimitate de dezvoltare psihorațională și emoțională a copilului/ tânărului. Apărea din nou, după mai mult de zece secole, ideea asigurării unei educații variate a copiilor, care să alterneze în mod echilibrat efortul fizic cu cel intelectual în demersul paideutic. Toate mutațiile petrecute în viața și în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
metodă și în domeniul scris-cititului. Noua metodă a fost denumită metoda ideovizuală (metoda globală) care se fundamentează pe faptul că o anumită propoziție trebuie să exprime o anumită idee, strâns legată de activitatea care l-a interesat, l-a afectat emoțional pe copil. În această manieră nu se mai pornea, ca în tradiția pedagogică, de la învățarea literelor sau silabelor unite în cuvinte, ci direct de la propozițiile ce exprimau ceva interesant pentru copil, în directă concordanță cu interesele și trebuințele sale. Fără
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
un factor de modelare și formare umană, în schimb plăcerea, exprimată și prin interes, poate fi evaluată drept cea mai influentă tendință de formare, afirmare și perfecționare pedagogică. Nisipeanu nu avea în vedere plăcerile mărunte și efemere, ci acele stări emoționale și sentimentale superioare și durabile, între care cel mai formativ ar fi cel al credinței: Sentimentul încercat de mistici și martirii tuturor religiilor (...) sentimentul plăcerii imense de a complace divinității.” Radu Petre (1892-1972) prin întreaga sa contribuție pedagogică și didactică
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]