10,854 matches
-
închirieze terenurile inițial populației de etnie lipoveană, dar aceștia au refuzat să se stabilească acolo deoarece terenul era acoperit de păduri și, prin urmare, nu era potrivit pentru realizarea culturilor agricole. Lipovenii s-au stabilit mai la sus, în satul Fântâna Albă și în zona Varnița. În martie 1785, administrația Bucovinei a oferit terenul la un număr de 18 familii de ruteni, care s-au mutat din satul Bălcăuți. În anul 1807 s-a construit în sat o biserică de lemn
Corcești, Adâncata () [Corola-website/Science/316126_a_317455]
-
regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 336 metri, în partea de sud a raionului Adâncata, pe malul drept al râului Siret, în apropierea frontierei cu România. De această comună depinde administrativ satul Fântână Albă. Localitatea Volcineț a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic
Volcineț, Adâncata () [Corola-website/Science/316168_a_317497]
-
Ferdinand cumpără, împreună cu soția sa Olga, moșia de aproximativ 1.100 hectare și conacul din satul Schinetea din comuna Dumești, aflate astăzi în județul Vaslui . La începutul secolului al XX-lea, s-a construit aici un parc, un beci, o fântână și o casă a administratorului, care avea grijă de conac în lipsa proprietarului. După sfârșitul primului război mondial în care îndeplinise funcția de șef al Marelui Cartier General al Armatei Române, generalul Prezan se retrage la moșia sa de la Schinetea. Printr-
Conacul Prezan de la Schinetea () [Corola-website/Science/316255_a_317584]
-
ermetice, fără să știrbească însă din candoare și din cadența ritmică, interioară. Iată o foarte subtilă declarație testamentară de dragoste: Tu să mă-nchizi/ În oglinzile sângelui./ Cine știe ce semne/ Sunt pentru dezlegare?/ Poate ochiilor rămân/ Stele de seară/ Și obrajii/ Fântâni/ Așteptându-le răsăritul. (Tu). Alteori găsim dorința încremenirii chipului iubit în retortele primei idile sau pledoaria lirică pentru împăcare, despărițirii opunundu-i-se o piatră (evident Simbolul casei) și, o biserică (simbolul trăiniciei). Ion Moise-Minerva nr. 48-49/1995. De fapt, melancolia accentuată
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
ultimului zbor/Și-al ultimului strigăt. Elementul de continuitate cu volumul anterior se întâlnește în prima poezie din Cenușa unui zeu: Că într-un cuvânt e o pândă grea, unde existența cosmică este văzută alături de cea terestră (Prin roirea de fântâni și stele) poetul pierzându-se prin cuvintele care îi dau viață și în care arde, se consumă; zeul este poetul care arde în cuvinte, o flacără transformă totul în cenușă, îi macină ființa dar nu și sensul existenței: Prin foșnete
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
invaziilor întreprinse de către cetele de cârjali, tâlhari turci din Vidin. De regulă, culele, care aveau o formă de turn cu 3-4 caturi, erau prevăzute cu metereze de unde se trăgea cu armele în orice parte a curții. În beci se afla fântâna. Scara către etajele superioare putea fi mobilă, ușile erau masive, beciul solid, pereții groși de 1 metru consolidați cu bârne și străpunși de metereze, ferestrele înguste. Un amănunt mai aparte la unele cule este prezența anexelor sanitare într-un corp
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
Conciliul de la Vannes: Galia interzice clerului creștin să participe la sărbătorile evreilor. Cruciada Germană din 1096 are drept consecință masacrarea evreilor din Speyer, Worms, Mainz și alte orașe germane. În perioada epidemiei de ciumă bubonică, evreii sunt acuzați că otrăvesc fântânile. Pe 24 august, în special la Mainz și Köln sunt uciși 6.000 de evrei, acuzați de răspândirea ciumei bubonice. Sunt aprobate Legile rasiale de la Nürnberg, care interzic căsătoriile și raporturile sexuale dintre evrei și germani. Se desfășoară Jocurile Olimpice de
Cronologia antisemitismului () [Corola-website/Science/320013_a_321342]
-
mare hotel de 3 stele din Suceava, la 3 minute de mers pe jos de centrul vechi. Hotel Continental Drobeta Turnu Severin se află în centrul vechi al orașului, pe Bulevardul Carol, în vecinătatea Palatului Cultural Theodor Costescu și a fântânii cinetice. Vechea denumire a hotelui Continental Drobeta Turnu Severin a fost „Hotel Parc“. În vara anului 1967, a început construcția hotelului Parc - nume ce și-l va menține pană în 1997, când a fost preluat de lanțul hotelier Continental și
Continental Hotels () [Corola-website/Science/320024_a_321353]
-
intrarea în oraș, calitatea apei și a debitului său. Astfel, apa de calitate slabă putea fi trimisă pentru irigații sau grădini, în timp ce doar cea mai bună apă putea fi rezervată pentru utilizarea potabilă. Apa intermediară era folosită pentru băi și fântâni. Cu toate acestea, Frontinus a criticat practica de a amesteca apa din diferite surse, și una din deciziile lui a fost de a separa apele din fiecare sistem. El a fost foarte preocupat de scurgerile din sistem, în special cele
Frontinus () [Corola-website/Science/320148_a_321477]
-
așa ca la început. După aceste întâmplări, liniștea a revenit peste acele meleaguri, călătorii ce se mai opreau la acel izvor mulțumindu-i lui Dumnezeu pentru bunătatea de apă ce le-a scos-o în cale. Schitul "Foltea" sau de la "Fântâna Foltii" a fost construit în apropierea izvorului despre a cărui apă se spune că poate să vindece boli. Edificat la o dată necunoscută, se cunoaste că aici a poposit în anul 1744, pentru câteva zile, călugărul Visarion Sarai care a dat
Biserica de lemn de la Schitul Foltea () [Corola-website/Science/320304_a_321633]
-
Iordache, cel care a cumpărat terenul pentru biserică: „Ion Dafinescu (zis Grămadă) cumpără de la G.Monachu, Constantin cel Mare, Constantin cel Mic, Lazăr Titerlea, Gheorghe Titerlea și Vasile Ploscaru acest teren. Este vorba de o delniță de pământ, în locul numit „Fântâni”, lungime de 80 de stânjeni, în ogașul Bahahăului în sus, lățime 50 de stânjeni din drum spre răsărit și 60 spre apus, pentru a face biserica (zapis 1832, oct.2).” Pisania bisericii: „Cu ajutorul lui Dumnezeu s-au zidit această sfântă
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
ale mulțimii. Focul a continuat, fiind trase în total circa 1.650 de gloanțe, până când muniția aproape că s-a epuizat. Pe lângă cei care au murit împușcați, mai mulți oameni au murit în învălmășeala de la porțile înguste, sau sărind în fântâna din grădină în încercarea de a scăpa de gloanțe. Conform unei plăci de pe monumentul aflat pe acel loc, 120 de cadavre au fost scoase din fântână. Numărul celor morți împușcați este subiect de dispută. Cifra oficială dată de ancheta britanică
Masacrul de la Jallianwala Bagh () [Corola-website/Science/321178_a_322507]
-
împușcați, mai mulți oameni au murit în învălmășeala de la porțile înguste, sau sărind în fântâna din grădină în încercarea de a scăpa de gloanțe. Conform unei plăci de pe monumentul aflat pe acel loc, 120 de cadavre au fost scoase din fântână. Numărul celor morți împușcați este subiect de dispută. Cifra oficială dată de ancheta britanică este de 379 de morți, dar metodologia folosită în anchetă este deschisă criticilor. Oficialii au primit în iulie 1919 misiunea de a afla cine a fost
Masacrul de la Jallianwala Bagh () [Corola-website/Science/321178_a_322507]
-
Dimitrie Micescu", fost primar în Câmpulung Muscel (1903 - 1904 ), turnat în bronz în 1910 a colaborat cu Wladimir Hegel și Carol Storck la monumentul lui Dinicu Golescu din București, ridicat în 1908. O serie de lucrări sunt: “Păstor”, “Cosași”, “La fântână”, “Încărcător în port” (toate, statuete în bronz, 1913), “Mărășești - 6 august 1917”, “Bust de copil” și “Puțin repaus” (statuete din bronz, 1926), “Soldat în atac” (gips), “Ciobănaș călare”, “Ciobănaș în repaus”, “Ciobănaș”, “Bust de copil”(bronzuri) și “Bust - portret”al
Dimitrie D. Mirea () [Corola-website/Science/321200_a_322529]
-
lungul timpului în funcție de evoluția meșteșugurilor de la case din lemn la cele din piatră și terminând cu cele din cărămidă de tip urban, ridicate începând cu jumătatea secolului al XX-lea. În cadrul gospodăriei se disting elemente tradiționale ca poarta, portița, șura, fântâna, grădinuța și „tălchița”. Interiorul locuințelor se individualizează printr-o bogăție cromatică a modelelor florale prezente pe obiectele de podoabă reprezentative cum ar fi „chindeauă” (chindeie), căpătâie, ștergare, merindare și covoare. Meșteșugurile identificate în sat ca fiind elementele definitorii ale vieții
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
fiind așezate cu latura mică perpendicular pe ulița de acces. În linii mari, evoluția arhitecturii gospodăriei tradiționale racovicene a cunoscut următoarele perioade distincte: Indiferent de forma geometrică a proprietății, la o gospodărie elementele distinctive sunt: poarta, portița, grădina și împrejurimile, fântâna și clădirile, după cum urmează: Majoritatea obiectelor de interior erau confecționate de către de "măsarii" (tâmplarii) satului. Acestea erau: patul cu sau fără "hobârlău" , "lăghițele", scaunele și "scăonencele", "lădoiul", blidarul, armăoaia și "cornoraru". Nelipsit era cuptorul cu vatră, înlocuit mai târziu cu
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
Situat între Muntele Ebal și Muntele Garizim, noul oraș se află la 2 km spre vest de orașul biblic din Sihem, distrus de români în același an, în timpul Primului război iudaic. Locurile sfinte din oraș includ Mormântul lui Iosif și fântână lui Iacov. Datorită poziției geografice strategice, precum și abundentei de apă de la izvoarele din apropiere, Neapolis a prosperat în acea perioadă. În măsura în care topografia deluroasa a locului permite, orașul a fost construit pe un plan grila român stabilit și cu veteranii care
Nablus () [Corola-website/Science/320526_a_321855]
-
pământ. La intersecția a două drumuri din centrul satului, Gheorghe Eminovici a construit o casă nouă din vălătuci și cărămidă, în locul unei case mai vechi și dărăpănate. În jurul casei se afla o curte destul de mare, o livadă, bisericuța familiei, o fântână, grajduri pentru animale, hambare pentru cereale și alte anexe gospodărești. În anul 1847, soția căminarului, Raluca (Iurașcu) Eminovici (1816-1876) a cumpărat mica bisericuță de lemn din cătunul Ipotești, cu 250 de galbeni, de la boierul Theodor Murguleț. Acest lucru este menționat
Biserica de lemn din Ipotești () [Corola-website/Science/320540_a_321869]
-
din România (1990), unde îndeplinește funcția de Secretar literar. În anul 1992 i se conferă Premiul I la Concursul Național „Nichifor Crainic“ - secțiunea proză. A contribuit cu poezie și proză la redactarea Almanahului literar Clipa cea repede... și a revistei Fântâna din Kos, editate de S.M.S.P.R. Decorații: Ordinul „Meritul Sanitar“ în grad de Cavaler.
Alexandru I. Trifan () [Corola-website/Science/320591_a_321920]
-
depășind linia Gaza-Beersheba. Momentul critic al luptelor a fost capturarea orașului Beersheba în prima zi, după ce Brigada a 4-a de Cavalerie Ușoară Australiană a atacat mai mult de 4 km. Tranșeele turcilor au fost depășite iar australienii au capturat fântânile de la Beersheeba securizând importantele resurse de apă și luând 700 de prizonieri cu prețul a 31 de morți și 36 de răniți. Mai târziu, trupele australiene vor ajuta la împingerea trupelor turcești din Palestina și vor lua parte la bătăliile
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
Aporisticon", Editura Albatros, colecția „Fantastic Club”, 1981; Gheorge Săsărman - "2000". În almanah sunt și o serie de povestiri SF scrise de autori români, cum ar fi "Arapabad", "Isopolis" de Gheorghe Săsărman, "Norocosul" de Alexandru Ungureanu, "Zece secunde" de Dorin Davideanu, "Fântânile - piesă științifico-fantastică într-un act de" Romulus Bărbulescu și George Anania, "Transhumanța", "Zborul", "Ucigașul de fluturi" de Mihail Grămescu, "Transferul" de Romilă Florin ș.a Lucrări străine: "Vitraliul și geamul" și "Bila de biliard" de Isaac Asimov, "Pe planeta Adnaxas
Almanahul Anticipația () [Corola-website/Science/321555_a_322884]
-
V. Stalin, (fostul "Parc Național Regele Carol al II-lea" și actualul parc Herăstrău), cu vedere spre "Piața Generalissim I. V. Stalin" (fostă „Adolf Hitler“), în prezent Piața Charles de Gaulle. Pentru amplasarea statuii, a fost necesară distrugerea ansamblului sculptural Fântâna Modura, realizat în 1939 de sculptorul Constantin Baraschi. Dimitrie Demu a cerut pentru lucrare o sumă imensă, 50 de milioane de lei, sperând să primească măcar o treime din ei. A foast uimit că i s-a acceptat cererea, primind
Statuia lui Stalin din București () [Corola-website/Science/321544_a_322873]
-
Iraclie Porumbescu a fost unul dintre primii scriitori români din Bucovina. El a colaborat la periodicele "Albina Românească" (editată de Gheorghe Asachi la Iași), "Bucovina" (Cernăuți), “Foaie pentru minte, inimă și literatură" (Brașov), “Gazeta Transilvaniei" (Brașov), “Românul" (București), “Zimbrul" (Iași), "Fântâna Blanduziei" (București) ș.a. Se remarcă în calitate de autor de versuri (balade, poezii patriotice), proză, schițe, prelucrare a unor legende istorice sau amintiri. Pe lângă culegerea de folclor, el scrie balade după model folcloric ("Anița"), prelucrează legende din popor ("Ieremie Movilă și sihastrul
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
pământ. La intersecția a două drumuri din centrul satului, Gheorghe Eminovici a construit o casă nouă din vălătuci și cărămidă, în locul unei case mai vechi și dărăpănate. În jurul casei se afla o curte destul de mare, o livadă, bisericuța familiei, o fântână, grajduri pentru animale, hambare pentru cereale și alte anexe gospodărești. În anul 1847, soția căminarului, Raluca (Iurașcu) Eminovici (1816-1876) a cumpărat mica bisericuță de lemn din cătunul Ipotești, cu 250 de galbeni, de la boierul Theodor Murguleț. Acest lucru este menționat
Biserica Sfinții Voievozi din Ipotești () [Corola-website/Science/320902_a_322231]
-
din 1900, în oraș locuiau 56 lipoveni. a fost construită în anul 1900, lângă piața agroalimentară a orașului. Aici a slujit preotul Feodor Mihailov, actualmente pensionar. În anii ’80 ai secolului al XX-lea, ponomarul (psalmierul) Ivan Timofeiov, originar din Fântâna Albă, a făcut eforturi și a dotat biserica cu clopote. În anul 1930, la Rădăuți locuiau doar 15 credincioși lipoveni, care reprezentau o pondere de 0,08% din populația de 16.788 locuitori a orașului. La 1/14 ianuarie 2008
Biserica lipovenească din Rădăuți () [Corola-website/Science/320926_a_322255]