11,386 matches
-
parte, alte programe de dezvoltare lasă la îndemâna experților (locali sau externi) definirea oportunității și relevanței demersului de dezvoltare propus, în aceste cazuri, evaluarea raportându-se strict la analizele socioeconomice, expertizele de ordin tehnic sau strategiile locale ori naționale ce au fundamentat promovarea respectivului demers de dezvoltare. La rândul ei, fezabilitatea unei propuneri de proiect face referire, în esență, la modul în care aceasta a fost construită ca demers practic, la capacitatea sa de a furniza rezultate tangibile și de a aduce
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
se poate considera că procedurile de evaluare a Fondului favorizează tocmai acele comunități ce prezintă încă de la început un nivel ridicat al capitalului social și al capacității de a susține un demers de dezvoltare comunitară. Premisa pe care s-a fundamentat opțiunea FRDS a fost aceea că, în contextul unei intervenții limitate ca timp, respectiv în termeni de resurse umane implicate, efectele unui demers de dezvoltare comunitară derulat în acești parametri sunt cu atât mai importante cu cât este asigurată „baza
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
bidirecțională. Pe de o parte, evaluarea comunității, pe care facilitatorul o face pe parcursul procesului de facilitare comunitară, poate fi un punct relevant de plecare în procesul propriu-zis de evaluare. Pe de altă parte, rezultatele evaluării pot fi utilizate pentru a fundamenta nevoia de a interveni cu facilitare în acele comunități care nu au reușit să formuleze un proiect viabil (din perspectiva oportunității, relevanței și/sau fezabilității). Evaluarea ca input al activităților de supervizare Modelarea intervenției/suportului oferit de agenția de implementare
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
metode, instrumente utilizate etc., vorbim, de fapt, despre două procese diferite. Distingem, așadar, între evaluarea propunerii de proiect (appraisal), proces ce intervine după etapa de formulare a proiectului și al cărui rol principal este, așa cum am văzut, acela de a fundamenta decizia de aprobare, de îmbunătățire sau de respingere a respectivei propuneri, pe baza unei analize riguroase a gradului în care aceasta respectă atât criteriile de eligibilitate, cât și pe cele de calitate impuse de finanțator și, respectiv, evaluarea rezultatelor proiectului
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de evaluare a unei propuneri de proiect are rolul de a analiza, de a negocia, de a reconfigura și, ulterior, de a confirma sau „aproba” obiectivele, țintele, rezultatele, indicatorii de performanță etc. urmărite prin proiect, dimensiuni pe care se va fundamenta ulterior procesul de evaluare a rezultatelor proiectului. Pe de altă parte, în cazul proiectelor de dezvoltare comunitară, aspectele „tehnice” specifice oricărui demers de evaluare - ce recurge, adesea, la abordări, metode sau instrumente specifice științelor sociale - pot crea alte punți importante
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
explicit sub aria de incidență a ceea ce Stoecker , referindu-se la procesele și produsele dezvoltării comunitare, numește plastic: building buildings („un șantier total”). Programele de dezvoltare ale Băncii Mondiale, în special cele participative - CDD (Dezvoltare condusă de comunitate), CBD (Dezvoltare fundamentată pe comunitate) sau CDF (Cadru comprehensiv de dezvoltare) au creat cadrul în care supervizarea se poate defini ca proces de susținere a dezvoltării comunitare prin supravegherea și asistarea celor care conduc procesele de implementare a unor proiecte comunitare. Plecând de la
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Care este relația lor cu supervizorul? Cum percep funcțiile supervizării? Pentru a răsturna cumva perspectiva oferită în subcapitolul anterior, insistăm pe o altă grupare a atribuțiilor, în scop creativ, dar și de validare calitativă a demersurilor noastre. Designul investigației este fundamentat pe nevoia practică de a cunoaște mai bine percepțiile celor supervizați asupra supervizării și este o abordare calitativă fără valențe generalizatoare, ci doar indicative, eventual, cu caracter de recomandare. Etapele investigației și metodele sunt figurate în caseta următoare. Etapele și
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
anterioare. Facilitarea, evaluarea ex-ante și supervizarea au fost abordate descriptiv și comparativ, prin raportare la modele actuale și ideale. În continuare, mă voi raporta la practicile de facilitare și evaluare, în special din perspectiva instrumentelor și a principiilor care le fundamentează. Acesta este punctul de vedere al „logicii practicii”, al căutării unor ordonări relative, într-o mulțime de comportamente cu numeroase condiționări subiective și obiective. Instrumentele și principiile sunt principalul suport de standardizare a practicilor. Tot la nivelul lor se pot
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
greș. Coerența este un factor esențial. De asemenea, e foarte important ca poziția ta să aibă la bază standarde înalte, la care să adere și cei din jurul tău. Nu vei fi capabil să îți aperi punctul de vedere dacă îți fundamentezi deciziile pe valori personale, care nu concordă neapărat cu cele ale altora. îmi amintesc de o petrecere la care am fost invitat. Soțul și soția îi întîmpinau călduros pe musafiri la intrare, le luau hainele și le puneau în cuier
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
studiilor de caz, relevante sunt patru tipuri fundamentale, bazate pe o matrice 2×2. Prima pereche este constituită din designuri pentru cazuri individuale și multiple. A doua pereche, care poate apărea În combinație cu oricare dintre elementele primei perechi, este fundamentată pe unitatea sau unitățile de analiză ce trebuie abordate și distinge Între designuri holistice și Înglobate. Dintre acestea, majoritatea designurilor pe cazuri multiple sunt susceptibile a fi mai puternice decât cele pe un singur caz. Încercarea de a folosi chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de tratamentele cognitive care li se rezervă (2002); ultima sa lucrare este scrisă în colaborare cu Edelman, jurist specializat în probleme artistice; ei își analizează împreună demersurile respective și aporturile specifice ale dreptului și sociologiei; • Bessy și Chateauraynaud (1995) își fundamentează o mare parte din sociologia expertizei pe cunoașterea dreptului mărcilor și falsurilor; • Yvon Lamy pune accentul pe regimul juridic al patrimoniului, care încearcă întotdeauna să sprijine operațiunile de calificare pe rațiune. Legea din 31 decembrie 1913 se străduiește să definească
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
din sectorul cultural privat: • George Gallup (născut în 1901 în Middle-West) a introdus metoda sondajelor în analiza cititorilor marilor ziare. După o specializare în psihologie, el a propus, în teza de jurnalism (susținută în 1928), o metodă pe care se fundamentează astăzi anchetele privitoare la cititori; • Paul Lazarsfeld (1901-1976), devenit o figură impor-tantă a sociologiei americane după ce a emigrat din Austria în 1934, a fost un utilizator tenace al metodelor cantitative. El a analizat mai ales impactul campaniilor mediatice asupra indivizilor
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de cercetare care vizează patologia de tip varicos, printr-o abordare inițiată clinic și finalizată morfologic. 1.1.1. ELEMENTE DE ANATOMIE CLASICĂ Datele prezentate în cele ce urmează reprezintă informația anatomică cu caracter clasic, în conformitate cu literatura de specialitate care fundamentează formația unui chirurg (Brunicardi, 2010). Circulația de întoarcere a membrelor inferioare este formată din două rețele: cea venoasă și cea limfatică. Circulația venoasă preia sângele adus de sistemul arterial împreună cu substanțele toxice rezultate din metabolismul celular. Circulația limfatică preia restul
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
nu numai de oportunitățile investigațiilor paraclinice moderne, ci și de accesul la tehnici performante de cercetare microscopică, penetrarea în substratul morfologic al acestui grup particular de afecțiuni, la nivel tisular, celular, ultrastructural și molecular. Motivația acestui demers științific a fost fundamentată de posibilitatea identificării unor elemente noi, care să permită stabilirea unor asocieri obiective și, mai ales, graduale, între simptomatologia cu care se confruntă clinicianul în practică și secvența de instalare a leziunilor morfologice în peretele venos varicos, care susține acești
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
adeziune prezentă în matricea extracelulară amorfă a țesutului conjunctiv, este recent introdusă în sfera de interes a bolii varicoase (Kirsch et al., 2000, Aunapuu, Arend, 2005, Sansilvestri-Morel et al., 2007), evaluarea profilului său contribuind la înțelegerea modificărilor structurale care pot fundamenta patogenia apariției și progresiei varicelor. 7.3.2. PARTICULARITĂȚI ALE METODEI Pentru evaluarea expresiei colagenului I, II, III, IV și a lamininei am utilizat un scor semicantitativ bazat pe intensitatea reacției imunhistochimice, adaptat după un scor utilizat recent într-o
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
a două procese: (i) stimularea producției colagenice care se extinde din intimă spre medie, și (ii) modificarea celulelor musculare netede din medie care pierd aranjamentul tipic în strat continuu și, separându-se, penetrează în intimă. Totuși, discutarea semnificației modificărilor structurale, fundamentate de transformările ultrastructurale ale celulelor și fibrelor, în relație cu funcționalitatea alterată a venelor varicoase, impune o abordare distinctă a tunicilor intimă și, respectiv, medie. • Implicațiile patologice ale leziunilor intimei În venele varicoase, tunica intimă reacționează ca parte componentă a
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
cu rezultat în distorsionarea peretelui venei (Wali, Eid, 2002). • Implicațiile patologice ale leziunilor mediei Transformările morfologice ale tunicii medii sunt complexe, interrelația colagen - elastină - celule musculare netede fiind intens studiată, inclusiv prin microscopie electronică, cu rezultate neconcordante. Diferențele de opinie, fundamentate pe diferite metode de cuantificare, vizează în principal atât componenta colagenică, cât și cea musculară - date despre diminuarea (Svejcar et al., 1963, Andreotti et al., 1978, Andreotti et al., 1979, Psaila, Melhuish, 1989, Venturi et al., 1996, Travers et al
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
mari de fibre de colagen fibrilar, de tip I sau III, la nivelul mediei. Rezultatele personale obținute, corelate cu datele raportate în literatură, conduc în opinia noastră la interpretarea modificărilor componentei colagenice ca etapă secundară în succesiunea evenimentelor patogenice care fundamentează substratul morfologic al bolii varicoase, etapă consecutivă leziunilor corespondente celulelor musculare netede. Elementele de noutate, care trebuie subliniate, sunt reprezentate însă de apariția altor tipuri celulare la nivel lezional - în mod concret, prezența fibroblastelor și a mio fibroblastelor - care nu
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
sens, Roland Barthes, Analiza structurală a povestirii, T. Todorov, Gramatica Decameronului, U. Eco, F. Rastier, Essais de sémiotique narrative etc.); * retorica este identificată de U. Eco și J.M. Klinkenberg drept "semiotică avant la lettre a discursului"; * teatrul și științele spectacolului fundamentează seria semioticilor sincretice axate pe complementaritatea codurilor: Tadeusz Kowzan în Littérature et spectacle decelează nu mai puțin de 13 coduri interconectate în reprezentația teatrală; Marco de Marinis și Alessandro Serpieri pe linia lui Umberto Eco accentuează rolul receptorului în spectacolul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
din viața însăși o țesătură de istorii povestite. Altfel spus, individul sau comunitatea se identifică cu ceea ce se povestește despre el. De aici centralitatea semioticii narațiunii în epistema actuală. Dacă libertatea anticilor se baza pe egalitatea cetățenilor, libertatea modernilor este fundamentată de diversitatea socială și culturală a membrilor societății. "Democrația este astăzi instrumentul politic de salvgardare a acestei diversități, de asociere a indivizilor și grupurilor tot mai diferite unele de celelalte într-o societate care trebuie să funcționeze ca un întreg
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sus sunt incontestabile. Este de neevitat, în aceste repere, să se producă o schimbare, chiar una radicală, în constituția ipotezei fondatoare pentru a restabili consistența cu enunțurile legate de consecințe. Cumva revoluționarea ideilor are statutul de novum organum care să fundamenteze algoritmul baconian al unei instantia crucis aplicat reconstrucției științei economice. Chintesența acestei operații de reconstrucție ține nu atât de repoziționarea pieței în sistemul conceptual al Economiei, cât mai ales de redefinirea conținutului său. Necesitatea reconstrucției are legătură cu mișcarea subtilă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sau o poruncă divină"106. Profetul nu este însă numai un propovăduitor al cuvântului lui Dumnezeu, ci și un model exemplar pentru comunitate, susține sociologul religiei. Mai toate marile religii conțin exemple ilustrative în acest sens, unele dintre ele fiind fundamentate pe tradiții profetice. Argumentele exprimate mai sus sunt tot atâtea motive să includem profeția în categoria divinației intuitive. Totuși, ea este un tip special de divinație, realizată prin revelație directă. De altfel, dicționarele de etnologie și antropologie ne oferă o
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
interesează aproape deloc dacă scriitorul a pornit de la un prototip sau la inventat pur și simplu. Importantă, cu adevărat, este doar veridicitatea lui literară.“ (E. Simion) Pe de altă parte, există scriitori care, optând pentru o literatură a autenticității, își fundamentează opere majore pe jurnale intime, iar în aceste cazuri citirea romanului este rareori dublată de citirea notațiilor din jurnalulsursă. Astfel, Romanul adolescentului miop sau Maitreyi de Mircea Eliade ori Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război presupun un pact
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
natura sa pur animală" (Barrico, 2009, p. 110) și care se dobândește printr-un efort de forare, de excavare în interiorul capodoperelor care dau măsura umanului și care constituie substanța sufletului. Așadar, modernitatea își asumă acest binom conceptual, unul care a fundamentat teoretic ideologia luminilor, proiectul de eliberare a omului prin educație și cultură; eliberarea vizează înlăturarea prejudecăților și a ignoranței pe de o parte, iar pe de altă parte, distrugerea constrângerilor impuse de tradiția religioasă, de cadrele sociale și de clasă
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
viața cotidiană), corelată cu anumite transformări structurale ale acesteia (orar, zi de școală, semestru, an școlar, grupare în funcție de vârstă, evaluare în funcție de timpul scurs etc.) vor genera motivație în mod spontan; ideea nu este nouă, dar optimismul pedagogic pe care se fundamentează, deși nobil, este lipsit de fundament. În acest sens, Salman Khan notează: "Foarte mulți copii și adulți simt că curiozitatea le-a fost anihilată de plicitiseala din școală sau de la locul de muncă și de zgomotul de fond unei culturi
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]