10,921 matches
-
au colaborat, dar în 1939 la Londra nu a mai fost posibilă colaborarea, ruptura din 1921 s-a dovedit ireparabilă. Viitorul Palestinei depindea de problema imigrației evreiești, dar, revoltele arabilor din mai 1921 l-au făcut pe Samuel să suspende imigrarea evreilor. Totuși, H. Samuel s-a dovedit un bun administrator, a introdus servicii publice moderne, au fost impuse legea și ordinea, Palestina cunoștea prosperitatea. Mai periculoase erau opiniile diferite ale conducătorilor sioniști, în legătură cu organizarea Palestinei: Weizmann voia să facă instituții
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
fie socialistă, de aici rolul haluțimilor. Jabotinski era preocupat de aducerea a cât mai mulți evrei în Palestina pentru a fi organizați politic și militar și pentru a lua astfel conducerea în țară. În anul 1922, W. Churchill ridică interdicția imigrării evreilor dar, „Cartea Albă” insista pe ideea că imigrația putea să fie nelimitată dar, trebuia să reflecte capacitatea economică a țării la momentul respectiv de a absorbi noii sosiți. Jabotinski nu era de acord ca britanicii să administreze imigrația și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
încurajau pe evrei să ajungă în Palestina. În anul 1929 a avut loc un pogrom arab în timpul căruia au fost uciși 150 de evrei. Reacția britanicilor a fost să restrângă imigrația prin Cartea Albă din 1930. Cu fiecare val de imigrare evreiască, valul reacției arabe devenea tot mai violent. În aprilie 1936 a avut loc o revoltă arabă și mai mult, în conferința panarabă de la Cairo s-a adoptat o politică prin care, toate statele arabe se angajau să acționeze la
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
1999. Attias, Jean-Christophe, Benbassa, Sther, Israelul imaginar, traducere de Șerban Velescu, Univers Enciclopedic, București, 2005. Benjamin, Lya, Prigoană și rezistență în Istoria evreilor din România 19401944. Studii, cuvânt înainte acad.prof.dr.Nicolae Cajal, Editura Hasefer, București, 2001. Bines, Carol, Din istoria imigrărilor în Israel 1882-1995, Editura Hasefer, București, 1998. Călugăru, Ion, Copilăria unui netrebnic, Editura Hasefer, București, 1996. Dawidowicz, Lucys, Războiul împotriva evreilor 1933-1945, traducere carmen Pațac, Editura Hasefer, București, 1999. 330 Florian, Alexandru (coord.), Lya Benjamin, Anca Ciuciu, Cum a fost
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
România, le-am explicat că în România existau câteva zeci de persoane cu pașapoarte eliberate spre a pleca în S.U.A., dar nu au primit încă vize de intrare; că, deși există dreptul de a emigra, nu există un drept de imigrare (fiecare stat fiind liber să aibă propria sa politică); în plus, pentru România, care trebuia să asigure mijloacele financiare celor care vroiau să călătorească, era o problemă de posibilități financiare și limitele de a satisface asemenea dorințe. La explicațiile pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
trecut care este aproape exclusiv etnică: începând cu etnogeneza populațiilor geto-dace, colonizarea romană, crearea statelor medievale proto-românești, suzeranitatea otomană și eliberarea națională, și așa mai departe. În timp, aceste povestiri nu vor fi ușor de armonizat cu realitatea populației României. Imigrarea în România va crește, cu emigranți care vor veni din alte părți ale Balcanilor, Eurasia și Asia de Est. Cum își va mai înțelege România sensul identitar când va realiza că este casă pentru multe minorități noi? Va fi ea
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
el nu a generat o simpatie deosebită a spaniolilor față de aceste comunități. Românii, ce constituie unul din cele mai numeroase contingente de populație imigrantă, trăiesc cu spatele la spanioli, în ciuda capacității lor remarcabile de a se adapta și integra. De aceea, aceste imigrări încă nu au dat naștere unor colonii naționale înrădăcinate în Spania, ai căror copii să poate deveni în viitor experți în țările lor de origine după ce s-au format în universitățile spaniole. Aceasta lipsă de relații consistente cu Estul nu
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
forței de muncă și sărăcie. Conform estimărilor ONU, numărul persoanelor ce nu locuiesc În țările de origine fluctuiază În limita 50-80 milioane oameni. Problema În cauză este actuală și Repulicii Moldova, care În ultimii 8-10 ani este caracterizată de o imigrare activă a forței de muncă peste hotarele țării. Situația n-ar fi atît de gravă, dacă n-ar pleca, În cea mai mare parte, forța de muncă calificată și tineretul. Cetățenii Republicii Moldova fiind prost remunerați, cu posibilități ireale de procurare
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
de omogenizare culturală se producea la scară cel mult regională, pe când acum omogenizarea este mondializată. Iar supremația și dominanța în exportul de valori culturale actuale se numește "americanizarea lumii", în diferite grade prin: industria TIME, industria turismului, prin călătorii, e/imigrarea, moda, educația. Toate acestea, dar mai ales marile companii transnaționale și instituțiile internaționale au comprimat spațiul și timpul apropiind și/sau îndepărtând oamenii între ei și pe toți aceștia de natură. Capitolul 3 l-am dedicat Filozofiei afacerilor etice postmoderne
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
cu activități specifice nu în funcție de locația aleasă: vânătoare de trufe, cules de ciuperci, ateliere de producere a brânzei sau vizite ghidate ale regiunii în care se desfășoară evenimentul". http://mobile-cooking-romania.com/about-us/idea-concept, [accesat 15. 05. 2010]. Procesul de e/imigrare și de expatriere temporară Exodul forței de muncă dinspre țări mai puțin dezvoltate spre țări cu nivel de trai superior și fenomenul de atragere și absorbție a celor mai dotate minți, "brain drain", expatrierea specialiștilor din corporațiile-mamă în filiale din
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sau fără experiență de migrație, sărace sau dezvoltate, centrale sau periferice) pentru ca, în final, fie elaborate șase tipuri ideale de sate din România: satul tradițional, satul izolat, satul cu minorități religioase, satul cu minorități etnice, satul modern și satul de imigrare. Stilul cărții nu pare, la prima vedere, la îndemâna oricui. Practic, este un manual care necesită o însușire a instrucțiunilor de citire, înainte de a-l parcurge. Abrevierile care par încuietoare în faza inițială de lectură, încep să devină familiare și naturale
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
istoria populației maghiare, în constrângerile gândirii tradiționale, au fost încercările de identificare a rădăcinilor etnolingvistice ale acestei populații în antichitatea ugro-finică și turco tătară. Nu s-a putut explica prezența populației de limbă maghiară în centrul Europei altfel decât prin imigrare, existând în această privință două teorii. 1. Cea mai populară explicație îi aduce pe maghiari în Panonia la intersecția secolelor nouă și zece. Ea se bazează pe o relatare din cronica slavilor de răsărit, unde se spune că „în anul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
nu pot fi de acord cu Privirea Străină ce mi seatribuie în Germania. Căci Privirea Străină e veche, am adus-o aici cu mine, gata formată, din locuri și lucruri îndeaproape cunoscute. Privirea astanu are nimic de-a face cu imigrarea mea în Germania. Pentru mine, „străin“ nu e opusul lui „cunoscut“, ci opusul lui „familiar“. Lucrurile necunoscute nu-i obligatoriu să-ți fie străine, dar cele cunoscute îți pot deveni. În tot ce-am învățat despre viață, gândindu-mă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
să ocupe un teritoriu cât mai mare, iar apoi, cu ocazia fixării granițelor noii provincii, au fost nevoiți să redea turcilor, implicit Moldovei, un număr de sate, iar pe de altă parte, unei anumite instabilități a populației, cu emigrări și imigrări, într-o parte sau alta a noii granițe. Generalul Gabriel baron von Spleny consemna, în teritoriul ocupat de trupele imperiale, în extensia sa maximă, o populație de 17.047 familii, împărțită în cadrul a 289 de localități, din care trei orașe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mai dramatic și Îngrijorător sub raport demografic. Același proces emigraționist cu consecințe și mai grave are loc și În teritoriile tradițional românești de dincolo de Prut la care se mai adaogă mutațiile demografice cauzate pe deoparte de deportări dar și de imigrarea alogenilor În locul populației autohtone dislocate. Repartiția geografică a diasporei românești este bine cunoscută. Mărturiile, declarațiile, povestirile și reportajele care ajung În țară completează paginile istoriei contemporane ale românilor. Fără a face o prezentare a comunităților din fiecare țară de adopție
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și greci, pe care noi avem obicei de-i numim gelepi, au apucat în mână din pricina trândăviei (!) alor noștri, toată neguțetoria Moldovei”. Alte documente menționează stabilirea unor evrei în nordul Moldovei la începutul secolului al XVIII-lea, venind din Polonia. Imigrarea în mare număr a evreilor în Moldova a fost favorizată și de unele evenimente politice de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (războaiele ruso-austro-turce, împărțirea Poloniei și anexarea Bucovinei de austrieci în 1775), care au determinat creșterea fiscalității. Din secolul al
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu mare greutate la înfățișarea lui tradițională (cu caftan, straimel, barbă și perciuni, după portul evreilor galițieni - în Moldova). Stabilirea evreilor în Moldova a fost primită cu ostilitate de populația autohtonă, iar Mihail Sturdza, unul dintre domnitorii care au încurajat imigrarea lor, și-a atras porecla de „Jidan Roș”. Dacă „evreul imaginar” avea o percepție negativă, evreica, în schimb, era frumoasă, elegantă, rafinată, exercitând o permanentă atracție asupra creștinilor. Această percepție antagonică poate deriva și din interdicțiile drastice privind legăturile sentimentale
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
sigur le-a fost mai bine, din moment ce analistul polonez Samicki notează că, în vremea lui, unul dintre cele trei drumuri principale care duceau de la Nistru la Nipru se numea “drumul moldovenesc”. Mai târziu, o altă cauză avea să provoace noi imigrări: către sfârșitul secolului al XVI-lea și în cursul secolului al XVII-lea, numeroase familii nobile sau princiare din Moldova s-au unit prin căsătorie cu familii nobile poloneze, dobândind astfel domenii în Polonia, și mai ales în Podolia, unde
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Așadar, orice lucrare ce abordează această temă va suscita, fără îndoială, atât luarea-aminte a specialiștilor, cât și curiozitatea stârnită de sondarea trecutului, în general. Am văzut că despre cei numiți îndeobște români americani - și nu din momentul primului val de imigrare - au fost publicate, peste ani, volume, studii, articole, note etc., lăsându-se impresia că „subiectul” este destul de cunoscut. încă din 1929, Aureliu Ion Popa nota că „asupra Românilor din America s-a scris destul de mult comparativ cu alte subiecte. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ne referim scria în 1928, întru totul îndreptățit, că „on a dit à bon droit que «la théorie de la migration est le point fondamental de l’histoire universelle»”. Altcineva apela, nu demult, la Oscar Handlin, un specialist american în evoluția imigrărilor, care afirma că „istoria imigranților în America este istoria Americii înseși”. Să ne amintim apoi de cunoscuta declarație avansată la 4 noiembrie 1944 de către Franklin D. Roosevelt, potrivit căreia „all of our people all over the country - except the pureblooded
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
izolată și circumscrisă unui orizont închis, deci singular. Păgubit de mișcarea continuă a omului, de marile migrații care au traversat secolele, pământul și omul ar fi arătat astăzi altfel. René Gonnard considera, referindu-se la emigrare, că acest proces precedă imigrarea, „car, en réalité, ce sont les deux faces du phénomène, le creux et le relief de la même figure. Tout émigrant est forcément un immigrant [...]. Le même fait, vu du point de départ et vu du point d’arrivée, voilà l
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
scria că „Marele transatlantic se apropie de Statuia Libertății, simbol atât de caracteristic pentru Lumea Nouă, a cărui vedere atâtea inimi de emigranți a umplut de bucurie și de noi speranțe”. în 1912, Ioan Podea, discutând despre începuturile și cauzele imigrării românilor în America, evidenția că la acea dată se ajunsese ca, după „descoperirea” Lumii Noi, „să se descopere toate unghiurile unui colț de lume necunoscut, dimpreună cu toate comorile lui; ca să se impopuleze, să se formeze orașe industriale și comerciale
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
celălalt imigrant. Cei născuți pe pământul Lumii Noi erau americani adevărați, incontestabili, iar ipostaza de români americani reprezenta, în cazul lor, o opțiune personală. Nu la fel erau tratați și nici nu se comportau ca atare cei deveniți americani prin imigrare. Problema lor fundamentală, după ce optaseră pentru o nouă patrie, deci o altă identitate, era americanizarea, sinonimă întru câtva cu altoirea sau răsadul. Spunem întru câtva, deoarece americanizarea presupune mai întâi o asimilare și o aculturație, dificile, dacă nu imposibile, din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
contradictorie, care a dat naștere la fel de fel de interpretări și concluzii. Să ne amintim că Ioan Podea se arăta foarte descurajat de nereușita încercării de a se constitui o comunitate a românilor americani, ca urmare a refuzului americanizării. După o imigrare care avea o oarecare vechime, el nu putea accepta decât că, probabil, „câteva colonii românești s-ar afla în Canada (bucovineni și moldoveni), dar nici acestea nu dau semne de trăinicie. Risipiți prin diferite state și orașe, nu avem mai
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lipsi țăranii români. Radu Toma, în schimb, plecând de la faptul că „după anul 1850 locuiau în SUA circa 100 de emigranți din ținuturile României” și „plasând această concluzie într-un context de epocă, se poate afirma că prima etapă a imigrării românilor în Statele Unite, redusă la câteva zeci de persoane, [...] se înscrie într-un fenomen general european, anume refugierea unor revoluționari români în America după înăbușirea Revoluției din 1848 din cele trei țări române, alături de alți imigranți ajunși din alte motive
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]