11,415 matches
-
răspândite și în restul Uniunii Sovietice, inclusiv în partea europeană a Rusiei, în Belarus și Ucraina. Au mai fost câteva lagăre aflate sub controlul direct al Gulag-ului, localizate în afara Uniunii Sovietice în Cehoslovacia, Ungaria, Polonia și Mongolia. Nu toate lagărele erau fortificate. De fapt, unele lagăre din Siberia aveau limitele marcate doar prin stâlpi. Evadările erau descurajate de condițiile naturale grele dar și de patrulele dotate cu câini de urmărire care erau repartizate în fiecare lagăr. Până în anii ’40, triburile
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
inclusiv în partea europeană a Rusiei, în Belarus și Ucraina. Au mai fost câteva lagăre aflate sub controlul direct al Gulag-ului, localizate în afara Uniunii Sovietice în Cehoslovacia, Ungaria, Polonia și Mongolia. Nu toate lagărele erau fortificate. De fapt, unele lagăre din Siberia aveau limitele marcate doar prin stâlpi. Evadările erau descurajate de condițiile naturale grele dar și de patrulele dotate cu câini de urmărire care erau repartizate în fiecare lagăr. Până în anii ’40, triburile băștinașe ajutau deseori evadații, dar criminalii
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
și Mongolia. Nu toate lagărele erau fortificate. De fapt, unele lagăre din Siberia aveau limitele marcate doar prin stâlpi. Evadările erau descurajate de condițiile naturale grele dar și de patrulele dotate cu câini de urmărire care erau repartizate în fiecare lagăr. Până în anii ’40, triburile băștinașe ajutau deseori evadații, dar criminalii fugiți au făcut multe victime printre localnici. Aceste violențe, la care se adăugau recompensele mari, tentante, i-au făcut pe băștinași să ajute autoritățile la prinderea fugarilor. Paznicilor lagărelor li
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
fiecare lagăr. Până în anii ’40, triburile băștinașe ajutau deseori evadații, dar criminalii fugiți au făcut multe victime printre localnici. Aceste violențe, la care se adăugau recompensele mari, tentante, i-au făcut pe băștinași să ajute autoritățile la prinderea fugarilor. Paznicilor lagărelor li se dădeau ordine severe să-și țină prizonierii sub control prin orice mijloc. Dacă un condamnat evada de sub supravegherea unui gardian, acesta din urmă risca să fie dat afară din forțele de pază și să fie condamnat la rândul
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
să-și țină prizonierii sub control prin orice mijloc. Dacă un condamnat evada de sub supravegherea unui gardian, acesta din urmă risca să fie dat afară din forțele de pază și să fie condamnat la rândul său la muncă silnică în lagăr. În unele cazuri, echipe de condamnați era transportați în teritorii noi, cu resurse de supraviețuire limitate și erau părăsiți în pustietate. Câteodata, erau necesare câteva tentative până când un val de coloniști reușeau să supravietuiască în sălbăticie și să termine de
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
unele cazuri, echipe de condamnați era transportați în teritorii noi, cu resurse de supraviețuire limitate și erau părăsiți în pustietate. Câteodata, erau necesare câteva tentative până când un val de coloniști reușeau să supravietuiască în sălbăticie și să termine de construit lagărul. Zona de-a lungul râului Indigirka era cunoscută drept "Gulag-ul din interiorul Gulag-ului". În satul Oymyakon (Оймякон) s-a înregistrat recordul celei mai scăzute temperaturi : −71.2 °C . Gulag-ul care a influențat timp de patru decenii istoria
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
-ul care a influențat timp de patru decenii istoria sovietică si a afectat milioane de persoane a avut un impact enorm asupra culturii sovietice. Cartea lui Alexandr Soljenițîn "Arhipelagul Gulag" nu a fost prima operă literară care a tratat problema lagărelor. Dar a fost prima care a demonstrat ca Gulag-ul a fost un instrument al represiunii guvernamentale îndreptată impotriva propriilor cetățeni la o scară de masă. Gulag-ul a ajuns să aibă o influența majoră asupra gândirii contemporane și a
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
cetățeni la o scară de masă. Gulag-ul a ajuns să aibă o influența majoră asupra gândirii contemporane și a devenit o parte a folclorului modern din Rusia. Multe cântece ale cântăreților-compozitori (cunoscuți sub numele de "barzi") descriau viața din lagăre, cele mai cunoscute nume Alexander Galich și Vladimir Vîsoțki), nici unul dintre ei nu a fost întemnițat în lagăre. Memoriile lui unora ca Alexandr Soljenițîn, Varlam Șalamov, Evghenia Ghinzburg, au devenit au simbol al sfidării în societatea sovietică. Scrierile, în mod
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
și a devenit o parte a folclorului modern din Rusia. Multe cântece ale cântăreților-compozitori (cunoscuți sub numele de "barzi") descriau viața din lagăre, cele mai cunoscute nume Alexander Galich și Vladimir Vîsoțki), nici unul dintre ei nu a fost întemnițat în lagăre. Memoriile lui unora ca Alexandr Soljenițîn, Varlam Șalamov, Evghenia Ghinzburg, au devenit au simbol al sfidării în societatea sovietică. Scrierile, în mod special cele ale lui Soljenițîn, învinovățeau dur poporul sovietic pentru toleranța și apatia față de Gulag și în același
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
era și colonizarea zonelor îndepărtate slab populate. Așa a fost introdusă noțiunea de "colonizarea voluntară". Când își ispășea cea mai mare parte a condamnării, întemnițatul putea fi eliberat pentru bună purtate în "colonia voluntară" (вольное поселение, "volno poselenie") din afara limitelor lagărului. Ei deveneau "coloniști benevoli" (вольнопоселенцы, "volnoposelentsy", ceea ce nu era același lucru cu ссыльнопоселенцы, "sslylnoposelentsy", "coloniști exilați"). În plus, pentru persoanele care-si ispășiseră pedeapsele dar cărora li se impunea domiciliu obligatoriu, era recomandat să fie îndrumați către "coloniile voluntare" și
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
ispășiseră pedeapsele dar cărora li se impunea domiciliu obligatoriu, era recomandat să fie îndrumați către "coloniile voluntare" și să li se dea pământ în imediata apropiere. Această soluție a fost de asemenea, moștenită de la sistemul țarist katorga. Persoanelor eliberate din lagăr dupa ce-si terminaseră condamnarea le era interzisă practicarea unei game largi de meserii și acesul la numeroase slujbe. Ascunderea unui fost pușcăriaș era o infracțiune ce se pedepsea aspru. Persoanele care făcuseră pușcărie ca "politici" erau o problema pentru
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
în toate intreprinderile și instituțiile), deoarece foștii "politici" trebuiau monitorizați. Mulți liberați aveau restricții de stabilire în orașele mai mari. După ispășirea unor pedepse lungi, mulți oameni se descalificaseră profesional și își pierduseră contactele sociale. De aceea, la eliberarea din lagăre mulți dintre ei decideau de bunăvoie să se stabilească (sau să rămână) în "colonii voluntare". Această decizie era de asemenea influențată de existența resticțiilor oriunde altundeva. Când foarte mulți dintre prizonierii deja eliberați au fost reîncarcerați în valul de arestări
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
valul de arestări care a început în 1947, acest lucru s-a întâmplat mai des celor care aleseseră să se stabilească în apropierea vechiului domiciliu decât celor rămași prin prejma coloniei. Monografia lui Anne Applebaum descrie eliberarea prizonierilor politici din lagăre chiar și în anul 1987. În noiembrie 1991 noul parlament rus, "Duma de Stat", a adoptat "" Declarația Drepturilor și Libertăților Individuale"", care garanta, cel puțin din punct de vedere teoretic, printre alte drepturi și libertăți, și pe acela de a
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
cel puțin din punct de vedere teoretic, printre alte drepturi și libertăți, și pe acela de a nu fi de acord cu propriul guvern. În zilele noastre, ultimele trei țări din lume care mai au o rețea carcerală și de lagăre pentru deținuții politici bazată pe modelul Gulag-ului, sunt Coreea de Nord, China comunistă și Cuba. Fiecare țară comunistă a avut „Gulagul” ei, cele mai vestite fiind „"Laogai"”-ul din Republica Populară Chineză, din cauza numărului record de deținuți, proporțional cu populația țării
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
că totalitatea populației orășenești a fost internată și că 25% dintre cambogieni (2 milioane din 8) i-au căzut victime. Atât Republica Populară Română, cât și Republica Socialistă România, au avut la rândul lor o rețea de închisori, penitenciare și lagăre de muncă silnică pentru deținuții politici: „"Gulagul românesc"”. Prin Decretul nr. 6 al Prezidiului Marii Adunări Naționale din 14 ianuarie 1950 se ordonează înființarea Unităților de Muncă (UM). Scopul acestora a fost acela de a reeduca prin muncă persoanele care
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
din Biroul Politic au hotărât în secret execuția sumară a familiei imperiale. Pretextată prin apropierea Albilor, aceasta a avut loc în noaptea de 17 spre 18 iulie 1918, la Ekaterinburg. Arestarea, execuțiile în masă, luarea de ostatici și închiderea în lagăre au devenit practici banale. Întrebarea dacă lagărele deschise de Ceka în timpul războiului civil prefigurează sau nu Gulagul stalinist rămâne o discuție deschisă. Conform istoricului britanic George Leggett, aproximativ de oameni au murit ca rezultat al terorii roșii. Menșevicii, anarhiștii, socialist-revoluționarii
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
execuția sumară a familiei imperiale. Pretextată prin apropierea Albilor, aceasta a avut loc în noaptea de 17 spre 18 iulie 1918, la Ekaterinburg. Arestarea, execuțiile în masă, luarea de ostatici și închiderea în lagăre au devenit practici banale. Întrebarea dacă lagărele deschise de Ceka în timpul războiului civil prefigurează sau nu Gulagul stalinist rămâne o discuție deschisă. Conform istoricului britanic George Leggett, aproximativ de oameni au murit ca rezultat al terorii roșii. Menșevicii, anarhiștii, socialist-revoluționarii, liberalii sau democrații au fost vânați și
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
distrugeri, cu scopul de a eradica în cele din urmă nu numai puterea ei anterioară, ci și convingerile sale religioase. Mai general, toate părțile implicate au folosit, în grade diferite, aceleași metode de represiune: încarcerarea adversarilor politici și militari, în lagăre, luarea de ostatici (primul decret al ostaticilor a fost adoptat nu de către bolșevici, ci de generalul Niessel, comandantul misiunii militare franceze în Rusia), execuții sumare. Potrivit lui , „tânărul stat al Sovietelor și adversarii săi au recurs la instrumente și metode dezvoltate
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
profesorul Cicerone Poghirc, un adevărat mentor al său. Fiind membru PCR, primește o bursă și reușește să plece, în iulie 1972, la cursurile de vară de la Perugia, Italia. După terminarea bursei solicită azil politic. Ca urmare, este internat într-un lagăr de refugiați din Latina unde suferă o depresie severă, având chiar o tentativă de sinucidere. Între 1973 - 1976 studiază istoria religiilor la Università Cattolica del Sacro Cuore din Milano unde, sub îndrumarea profesorului Ugo Bianchi, scrie o lucrare de licență
Ioan Petru Culianu () [Corola-website/Science/298281_a_299610]
-
Securității au arătat că monitorizarea informativă a lui Culianu a continuat și în anii ´70-´80, după emigrarea sa în Occident, în dosarul CNSAS existând rapoarte despre el datate din 1973 sau 1984 - 1985, perioade în care se afla în lagărul de refugiați de la Latina și, respectiv, în Olanda, la Groningen. Ioan Petru Culianu a scris numeroase articole de tentă politică pe care le-a publicat în săptămânalul "Lumea liberă românească" din New York (adunate postum în volumul "Păcatul împotriva spiritului"), articole
Ioan Petru Culianu () [Corola-website/Science/298281_a_299610]
-
Alexandr Isaievici Soljenițîn () (n. 11 decembrie 1918, Kislovodsk, URSS, d. 3 august 2008, Moscova) a fost un romancier rus, activist și dizident anticomunist, care a făcut cunoscută lumii întregi problema gulagurilor și a lagărelor de muncă forțată din Uniunea Sovietică. Deși, de cele mai multe ori, scrierile sale erau interzise, a reușit să publice o serie de cărți, dintre care cele mai cunoscute sunt: "Arhipelagul Gulag", "O zi din viața lui Ivan Denisovici" sau "Pavilionul canceroșilor
Aleksandr Soljenițîn () [Corola-website/Science/298334_a_299663]
-
timp urma cursuri prin corespondență la Institutul de Filozofie, Literatură și Istorie din Moscova, care la vremea respectivă era puternic ideologizat. Cum el însuși declara, nu a pus la îndoială ideologia statului sau superioritatea Uniunii Sovietice până să ajungă în lagăre. În timpul războiului, Soljenițîn a fost comandant al unei baterii de artilerie în Armata Roșie și a fost implicat în acțiuni majore pe front, pentru care a fost de două ori decorat. O serie de scrieri publicate mult mai târziu, în timpul
Aleksandr Soljenițîn () [Corola-website/Science/298334_a_299663]
-
din timpul războiului și îndoielile crescânde asupra fundațiilor morale ale regimului sovietic. 9 februarie 1945 - În Prusia Orientală căpitanul de artilerie Soljenițîn este arestat, interceptându-i-se corespondența cu un prieten. Anchetat la Lubianka și Butîrki, primește opt ani de lagăr de muncă (potrivit art. 58). Vremelnic, reușește să rămână lângă Moscova într-o "șarașka", închisoare specială în care savanții arestați erau puși să facă cercetare în folosul Uniunii Sovietice. Din 1950, muncește în lagăre de reeducare din Karaganda. Soția (Natalia
Aleksandr Soljenițîn () [Corola-website/Science/298334_a_299663]
-
și Butîrki, primește opt ani de lagăr de muncă (potrivit art. 58). Vremelnic, reușește să rămână lângă Moscova într-o "șarașka", închisoare specială în care savanții arestați erau puși să facă cercetare în folosul Uniunii Sovietice. Din 1950, muncește în lagăre de reeducare din Karaganda. Soția (Natalia Reșetovskaia) divorțează. Este chinuit de o tumoare malignă. Februarie 1953 - Fixare în exil pe viață, în aulul Kok-Terek, regiunea Djambul, Kazahstan. 1959 - Scrie povestirea "O zi din viața lui Ivan Denisovici", publicată abia în
Aleksandr Soljenițîn () [Corola-website/Science/298334_a_299663]
-
sau "Roata Roșie". 1970 - Premiul Nobel (Literatură) pentru "Pavilionul canceroșilor". 1973 - Publică "Arhipelagul Gulag", grăbit și de sinuciderea/lichidarea Elizavetei Voronianskaia, dactilografa textului, care, anchetată, a divulgat KGB-ului ascunzătoarea unui exemplar. Cele trei volume despre viață și moarte în lagărele sovietice consternează intelectualitatea occidentală, care nu cunoștea decât sistemul concentraționar nazist, și năruiesc imaginea orbitoare despre paradisul bolșevic, construită cu atâta trudă de agenții de influență ai Cominternului, ai PCUS și ai KGB-ului. 1974 - În februarie este expulzat din
Aleksandr Soljenițîn () [Corola-website/Science/298334_a_299663]