15,723 matches
-
proverbelor române, București, 1877; Literatura populară. Noțiuni despre colindele române, București, 1879; Tractat de versificare latină, I-II, București, 1879-1880; Viața și operile lui Eufrosin Poteca, București, 1883; Petrea Crețul Șolcanu, lăutarul Brăilei, București, 1884; ed. Brăila, 2000; Istoria literaturii latine, București, 1891; Operele lui Anton Pann, București, 1891; Cronica din Nürnberg: 1493, București, 1893; Istoria filosofiei antice, București, 1893; Viața și activitatea lui Anton Pann, București, 1893; Biografia lui Em. Protopopescu-Pake, București, 1899; Istoria limbii și literaturii române de la începuturi
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
studenților al cenaclului din jurul acesteia. Împreună cu Ioan Groșan, Ioan Buduca, Emil Hurezeanu, George Țâra, Lucian Perța, Horia Pop, Alexandru Țion întemeiază în 1974 grupul literar-artistic Ars Amatoria, care va da spectacole în mai multe orașe din țară. Profesor de română, latină și franceză la Școala Generală din Mârșa, județul Giurgiu (1978-1983), ulterior intră în presă, ca redactor la „Flacăra” (1983-1987), șef de secție la „Viața studențească” și „Amfiteatru” (1987-1990), iar din 1990 director-fondator al revistei „Cuvântul” și al câtorva publicații satelite
ŢEPOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290153_a_291482]
-
adecvată scopului urmărit, acela de informare și promovare. Deosebită - prin informația utilizată și metodă - este teza de doctorat, Cântecele de cruciată ale lui Walther von der Vogelweide, o cercetare de literatură comparată aplicată producțiilor similare din „mittelhochdeutsch, provensală, flamandă și latină medievală”. Autorul pleacă de la infrastructura ideologică proprie spiritului religios-cavaleresc, pentru a stabili „ideile care alcătuiesc fondul comun” ce a determinat cruciadele, percepția generală a fenomenului, precum și literatura din epocă. Face o clasificare a acestor cântece, evidențiază legăturile dintre predicile preoților
TEMPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
martie 1928. Primul număr se editează la Balta, ca supliment al gazetei „Plugarul roșu”; redactori: N. Gruman și I. Vainberg. Din 31 decembrie 1929 se tipărește la Tiraspol, sub titlul „Comsomolistul Moldovei”. În 1932, 1935-1936 s-a imprimat cu caractere latine; redactori: A. Voloș, A. Șenberg, F. Cârlig, din 1936 N. Baranețki, iar din 1937 I. Șamis. Devine publicație independentă începând cu 1931. Între 28 iunie 1941 și 21 august 1944 nu apare. Este reluat la 22 august 1944, la Chișinău
TINERETUL MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290189_a_291518]
-
sau Tu-Velia, publică în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și „Gazeta Transilvaniei” articole pe teme de morală, propuneri în materie de ortografie ori privind cultivarea limbii naționale (pe care o vedea unitară prin înlăturarea slavonismelor, prin latinizare și alfabet latin), precum și câteva încercări, stângace (unele par chiar prelucrări din H. Zschokke), de poezie filosofică și patriotică, alături de traduceri din Schiller. După exemplul lui George Barițiu și al lui Vuk Karadzić, a avut și preocupări de folclorist. Culege balade populare cu
TINCU-VELIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290185_a_291514]
-
origine socială neclară, iar filogermanii se întrunesc vinerea la nu mai puțin distinsa doamnă Angèle Mischianu, născută prințesa Baroni, nepoată a lui Talleyrand. În obiectiv e ținut mai mult primul salon, frecventat de fruntașii unor societăți parodiate chiar onomastic: Viitorul Latin, Protecția Maternală, Azilul Bătrânilor, Energia Femeii, Mângâierea Orfelinelor, Scutecul, Foaie Verde ș.a.m.d. Pretins patrioticele întruniri sunt, în realitate, reuniuni mondene, prilejuri de taifas, șuete frivole, bârfă și un paravan pentru idile deșucheate. Doamna Mihailidis își logodește nepoata, iubită
THEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
circulație în epocă, ce au contribuit la unificarea și cursivitatea limbii literare. Sunt luate în discuție, alături de primele tentative de simplificare a ortografiei chirilice și de momente reprezentative ale influenței franceze în Transilvania, și o serie de scrieri în limba latină din secolele IV-VI, aparținând unor autori străromâni ca Ioannes Cassianus, Niceta de Remesiana, Dionysius Exiguus, potrivit uzanței de a revendica scriitorii de expresie latină originari din propriul spațiu geografic. Versurile concepute în închisoare, cuprinse în Anii nimănui (1992), reluate
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
de momente reprezentative ale influenței franceze în Transilvania, și o serie de scrieri în limba latină din secolele IV-VI, aparținând unor autori străromâni ca Ioannes Cassianus, Niceta de Remesiana, Dionysius Exiguus, potrivit uzanței de a revendica scriitorii de expresie latină originari din propriul spațiu geografic. Versurile concepute în închisoare, cuprinse în Anii nimănui (1992), reluate și în Cântece de galeră (1996), au, cum spune autorul, „semnificație individuală și documentară”. Ele dau seamă de fragilitatea omului confruntat cu un destin potrivnic
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
9; Gheorghe Bulgăr, Lirică discretă, VR, 1993, 2-3; Z. Ornea, „Amintiri și evocări”, RL, 1994, 12; Corneliu Crăciun, Prestanța rememorării, F, 1995, 3; Iacob Mârza, Încercări de a sparge zidul tăcerii, ST, 1995, 7-8; G. Mihăilă, Literatura română în limba latină, CC, 1996, 1-2; Teodor Vârgolici, „Interpretări și restituiri”, ALA, 1996, 325; Valentin Chifor, Caleidoscop critic, Oradea, 1996, 244-249; Alex. Ștefănescu, Lumea dinaintea războiului, RL, 1997, 14; Alexandru Niculescu, „Scriitori străromâni” în limba latină?, RL, 1997, 23; Nicolae Mihăescu, Un memorialist
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
7-8; G. Mihăilă, Literatura română în limba latină, CC, 1996, 1-2; Teodor Vârgolici, „Interpretări și restituiri”, ALA, 1996, 325; Valentin Chifor, Caleidoscop critic, Oradea, 1996, 244-249; Alex. Ștefănescu, Lumea dinaintea războiului, RL, 1997, 14; Alexandru Niculescu, „Scriitori străromâni” în limba latină?, RL, 1997, 23; Nicolae Mihăescu, Un memorialist lucid: Gabriel Țepelea, ALA, 1997, 390; Nicoleta Sălcudeanu, Secvențe de viață, VTRA, 1997, 9; Aurel Pantea, Însemnări cu spatele la lume, VTRA, 1997, 9; Gheorghe Bulgăr, Istorie, cultură și filologie, VR, 1998, 7-8; Rusu, Membrii
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
poemele cu pitici, dedicate copiilor, care impresionează prin prospețimea limbajului și umorul naiv. În Țărmul singuratic (1968) clasicizarea se produce, s-ar spune integral, la nivelul universului, tematicii, tonalității, stilului. Poemele, construite pe un rudiment epic, sunt plasate în Antichitatea latină, iar formula poetică are simplitatea versificației populare și revine la începuturile ermetizant-simboliste ale lui T. Conotația socială, vagă, poate fi întrezărită în faptul că eul poetic adoptă perspectiva unui sclav aflat în captivitate la Roma. Ciclul Țărm singuratic cuprinde poeme
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
a compozitorului Gavriil Muzicescu, profesoară la Conservatorul din Iași. Ionel Teodoreanu îi este frate. Urmează ciclul secundar la Liceul Național (1906-1910) și la Liceul Internat din Iași (1910-1914), unde printre dascăli se numără și Calistrat Hogaș. Se pasionează de limba latină, predată de Axinte Frunză, și de franceză. Absolvent al unei școli de ofițeri, în timpul primului război mondial este mobilizat și participă la luptele din Transilvania și din Moldova, fiind grav rănit. Obține licența în drept în 1920 și e numit
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
Jahrbuch für östliche Latinität” (Freiburg-München). Este membră a Fundației „Dimitrie Cantemir”. În studenție T. a efectuat transliterația ediției Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir, sub îndrumarea lui J. Byck. S-a dedicat în continuare studierii textelor vechi românești, transcriind, în alfabetul latin, lucrări de mare întindere. În calitate de editor, stabilește textul și alcătuiește glosarul ori redactează aparatul critic la Dimitrie Cantemir, Opere complete (IV, t. I, 1973), realizează antologia Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor (1981), reluată în 1999-2000 și distinsă cu Premiul Național al
TOMA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
ș.a. Pe teritoriul țării noastre elemente de artă teatrală au existat în cadrul riturilor arhaice cu mult înainte de contactul cu civilizația greacă și romană. În substratul traco-dac au pătruns cu timpul scheme, subiecte, teme și chiar personaje ale mitologiilor elene și latine, în special ale antesteriilor păgâne, ale dionisiacelor, saturnaliilor și calendelor. Primele forme de dramă rituală au fost cele referitoare la vânătoarea primitivă. Acestora le-au urmat jocurile crescătorilor de animale, apoi cele cu caracter agrar, care foloseau măști vegetale și
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
se șterge) precum la 21, dați-mi voie (se șterge) la 48, la 34, la 54, la 64, la 74 asemenea și la 84 și 94, și ețetera, întru cât ne privește... pentru ca să dăm exemplul chiar surorilor noastre de ginte latine însă! (foarte asudat, se șterge, bea, iar se șterge și suflă foarte greu. Trahanache a urmărit cu mâna tactul sacadelor oratorice ale lui Farfuridi. Bravo și aplauze în fund, conduse de Brânzovenescu; râsete și sâsâituri în grupului lui Cațavencu. Clopoțelul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
le respect, să-mi dea voie să-i spui... Popescu: Nu, uite ce susține Farfuridi, n-ai înțeles; susține că adică după istorie d aia se teme el de zguduiri nu trebuie să dăm exemplu rău surorilor noastre de ginte latină. N-ai auzit, chiar a zis-o el: surorile noastre de ginte latină... Ionescu: Da! A zis-o... Cațavencu: (cu aer de protecție) Voi dascălii sunteți băieți buni, dar aveți un cusur mare: cum vă vorbește cineva de istorie, s-
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
susține Farfuridi, n-ai înțeles; susține că adică după istorie d aia se teme el de zguduiri nu trebuie să dăm exemplu rău surorilor noastre de ginte latină. N-ai auzit, chiar a zis-o el: surorile noastre de ginte latină... Ionescu: Da! A zis-o... Cațavencu: (cu aer de protecție) Voi dascălii sunteți băieți buni, dar aveți un cusur mare: cum vă vorbește cineva de istorie, s-a isprăvit, are dreptate. (cu putere.) Ce istorie? Apoi, dacă e vorba de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și geografie la cursul inferior al Colegiului Sf. Sava începând din 1869; nu era „sosit de curând din Germania“, căci va pleca la Berlin abia în 1877, cu o bursă oferită pentru a face studii de limba și litera tura latină. 10. Este vorba de Ion C. Massim, coautor al Dicționarului limbii române (1871-1876), alături de August Treboniu Laurian, fost director al Colegiului Sf. Sava; preda latina și româna de prin 1855. vreo petrecere, ci numai din spirit de împotrivire. Ploua cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fără titlu, marcat, potrivit uzanțelor din presa vremii, prin dată și loc: „București, 3/15 mărțișor 1870“). 14. Prin Legea pentru înființarea unui nou sistem monetar..., promulgată la 22 aprilie/4 mai 1867, se adopta sistemul bimetalist al Uniunii monetare latine (leul de aur și de argint erau deopotrivă etalon); în aceste condiții, leul avea aceeași valoare ca și francul francez, monedele de aur și argint ale țărilor membre ale Uniunii monetare latine (Franța, Italia, Belgia și Elveția) având, de altfel
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1867, se adopta sistemul bimetalist al Uniunii monetare latine (leul de aur și de argint erau deopotrivă etalon); în aceste condiții, leul avea aceeași valoare ca și francul francez, monedele de aur și argint ale țărilor membre ale Uniunii monetare latine (Franța, Italia, Belgia și Elveția) având, de altfel, putere de circulație în continuare în țara noastră. În stupefacțiunea generală, dl. Cezar Bolliac, care ocupa fotoliul de președinte, se ridică și, în câteva cuvinte în sensul de mai sus, protestă contra
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Heliade Rădulescu după 1840 (v. Paralelism între limba română și italiană, 1840) precum și la exagerările unor cărturari, mai ales ardeleni, care prin eliminarea unor cuvinte de origine străină și printr-o ortografie etimologizantă voiau să dea limbii române un caracter latin pur (v. Dicționarul limbii române de A.T. Laurian și I.C. Massim, 1871-1876). S-aibă ce să povestească Și el l-alți mai nătărăi. Să nu mai poată zapciul A-l tracta de bădăran, Nici Kir Trandafir hangiul A nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în fața unor săli aproape goale, în piese precum: Medeea de Ernest Légouvé, Maria Stuart de Schiller, Fedra de Racine ș.a. 108 bucureștii de altădată a talentului său arzând, într-un oraș de mai bine de două sute de mii suflete, rasă latină, italieni de sânge și francezi de educațiune 89 (?). A se vedea gentilul teatru ce a primit pe marea artistă gol, când se știa că joacă Ristori pe Phedra, pe Phedra pe care a mânzălit-o Racine manieratul și etichetosul de pe cum
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
adevărata po litică națională nu poate admite asuprirea unei părți din națiune prin cealaltă. Presa va lupta dar pentru realizarea unui guvernământ românesc, prin națiune și pentru națiune, întemeiat pe adevărata libertate națională. II România, făcând parte din marea familie latină, presa va lucra, prin toate mijloacele de care dispune, pentru întemeiarea celor mai strânse legături cu națiunile latine din Occidinte. 184 bucureștii de altădată T.I. Negroponte, Marin Mehedințeanu, G. Zarifi ș.a. a predat concesiunea, în 1873, unei companii engleze (Potra
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pentru realizarea unui guvernământ românesc, prin națiune și pentru națiune, întemeiat pe adevărata libertate națională. II România, făcând parte din marea familie latină, presa va lucra, prin toate mijloacele de care dispune, pentru întemeiarea celor mai strânse legături cu națiunile latine din Occidinte. 184 bucureștii de altădată T.I. Negroponte, Marin Mehedințeanu, G. Zarifi ș.a. a predat concesiunea, în 1873, unei companii engleze (Potra, Bucureștii, p. 116; componența Consiliului de administrație al societății în TEL., an. I, 5 noiembrie 1871, p. 4
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Theodor, în urmă profesor de liceu în București, un Pangăl etc. etc. Bineînțeles, afară de literatură și știință se făcea prozelitism politic. Cel mai sprinten și unul din inițiatori era Gheorghe Ionescu. Matei Theo dor a ținut o conferință în limba latină pe care n-a ascultat-o nimeni. Spre a nu rămâne mai prejos, am ținut și eu o conferință Despre progres, cu care prilej am spus multe prostii. Colegii m-au felicitat, însă eu simțeam că plictisisem auditoriul. Spre a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]