10,721 matches
-
său secund, alegînd instinctiv soluția adoptată de obicei de baleniere în asemenea împrejurări și anume, de a salva mai întîi grupul cel mai numeros, de pe una sau alta din ambarcațiunile răzlețite. Dar, dintr-un motiv necunoscut, căpitanul se ferise să pomenească despre asta în fața lui Ahab și chiar despre băiatul dispărut îi vorbise doar cînd își dăduse seamă de răceala bătrînului; pe băiatul acela în vârstă de numai doisprezece ani, se hotărîse, în concepția lui aspră nantucketeză, despre dragostea părintească, să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Sînt sigur că încă nu l-am văzut pe ăla. Dumnezeule, nu se poate! Lipsește tocmai el? Repede, fă apelul întregului echipaj! Dar teama batonului era întemeiată: la apelul echipajului, se văzu că Fedallah lipsea. Ă Partul! exclamă Stubb. Te pomenești c-a fost smuls de... Ă Dar-ar ciuma-n tine!... Dați fuga cu toții și căutați-l pretutindeni în arboradă, în cală, în cabină, la teuga - să mi-l găsiți! Nu, n-a fost smuls, nu se poate! Dar oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
constată că: "Tot Moldova, sărmana, păstrează simțul bun și gustul estetic în privința literaturii"... Tot Moldova, ca mai înainte. E curios cum dl Maiorescu trece peste aceste locuri, când Alecsandri, în "scrisorile" sale către dl I. Negruzzi, chiar de la apariția Convorbirilor, pomenește necontenit de România literară, ceea ce va fi făcut și prin viu grai. Desigur că conducătorii "Junimii" cunoșteau pe "sora" mai mare a revistei lor și vor fi citit și pe A. Russo, în care se găsește tot atâta critică cât
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
schimbăm, să înnoim, să ștergem trecutul rușinos!...", "Moderații", ca C. Negruzzi, au fost cumpăniți în toate, au fost deci împotriva "liberalilor": a latiniștilor, a franțuziților. (Mai târziu, după ce "liberalii" au triumfat, "moderații" de ieri, fără să-și schimbe ideile, se pomenesc în situație de "conservatori": junimiști...). Iar socialiștii, ca să mai dăm un exemplu de cum omul e dintr-o bucată, au fost realiști, ateiști, fonetiști - în sfârșit, împotriva tuturor atitudinilor și doctrine-lor burgheze. Numai oamenii bine echilibrați, sufletele bogate, comprehensive și, în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Odobescu se ridică, deci, cu putere împotriva ortografiei ardelene în genere și a celei a lui Cipariu în specie 2. Odobescu își dă seamă de greutatea de a scăpa de aces-te "sisteme" 3 care ne-ar putea face să ne pomenim cu două limbi: una în Ardeal și alta aici4. Și anume: în Ardeal o limbă creată prin concesii făcute arhaismelor și aici o alta, creată prin concesii făcute limbilor neolatine moderne. El chiar observă că, grație acestor sisteme - și contribuind
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
popor și sunt violentă; ai uitat că sunt republicană, că-n vinele mele curge sângele martirilor de la 11 februarie; (formidabilă), ai uitat că sunt ploieșteancă - da, ploieșteancă! Năică, și am să-ți torn o revuluție - da, o revuluție -, să mă pomenești!..." și aiurea, tot Mița: "... Jur pe tot ce mi-a rămas mai scump, jur pe statuia Libertății de la Ploiești, că are să fie o istorie..."1 E clar că n-a existat niciodată o femeie în fundul mahalalei bucureștene care, în disperarea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
grabnică de o societate. Statul improvizat, în loc de a fi forma de echilibru al forțelor sociale la un moment dat, caută să fie fondul și izvorul născător al acelor forțe. De unde statul ar trebui să fie rezultatul natural al societății, ne pomenim că societatea trebuie să fie produsul artificial al Statului. Statul improvizat, simțind că pășește în gol, are nevoie numaidecât de un razim pe ce să-și pună piciorul: îi trebuie neapărat o societate, pentru liniștea lui, pentru asigurarea față cu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Sfinții Epictect și Astion, încheie studiul său, publicat la Milano, în termenii uni pios și îndreptățit deziderat: „Este o sfântă datorie pentru fiii Bisericii Ortodoxe Române de a cinsti jertfa primilor noștri martiri atestați pe pământul românesc și a le pomeni numele în calendarul ortodox cu slujba rânduită în Minei pentru ziua de 8 iulie”. Profesorul Emilian Popescu, într-un substanțial studiu consacrat Sfinților martiri Epictect și Astion, folosește datele din actul martiric referitor la acești sfinți martiri, fără vreo rezervă
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
tolerant față de creștini, care erau numeroși în administrație, armată, și chiar în serviciul palatului imperial. Vorbindu-se mai departe în text despre preotul Epictect, se arată că trăia în părțile Răsăritului, ducea o viață evlavioasă, trăind în neprihănire. Documentul nu pomenește cetatea, provincia, ci numai: „in partibus Orientis”. Se istorisește vindecarea pe care a săvârșit-o asupra fiicei unui mare dregător (comitis) creștin. Când, apoi, i se aduce un om stăpânit de duh necurat, sunt menționate câteva denumiri. Duhul necurat, izgonit
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a obținut de la Dioclețian al patrulea edict, prin care se declara un adevărat război creștinilor. Cu acest prilej s-a înregistrat un mare număr de martiri. Pe lângă numeroșii martiri de la Halmyris, sunt menționați alții la Axiopolis (Cernavodă), între care sunt pomeniți cu numele: Chiril, Chindeas și Dasios. La judecarea și condamnarea creștinilor era chemată și mulțimea poporului în mijlocul cetății, unde exista și un pretoriu, sediul comandantului guvernamental. Cu deosebire în perioada anilor 238 - 269, migrația goților de la nordul Dunării s-a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Pătimirea Sfântului Dasius, ostaș daco-roman de la Axiopolis (Cernavodă) din anul 303. Odată cu această Pătimire, au putut fi scrise și Pătimirea Sfinților Chirii și Chindeas, de la Axiopolis sau Actele pătimirilor unui grup de martiri de la Tomis, din vremea lui Liciniu, pomeniți la 13 septembrie în vechile Sinaxare. Mai putem menționa Pătimirea Sfântului Sava citețul din părțile Buzăului de astăzi, dintre anii 373 - 374, care a fost trimisă în Capadocia. De asemenea, sunt menționați în Martirologiul siriac și în Martirologiul hieronymian sfinții
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cunoștea și limba greacă, deși a scris numai în limba latină. Credem că el a cunoscut și limba vorbită de băștinașii nelatinizați încă, între care a făcut misionarism. Nu se cunoaște scopul călătoriei lui Niceta la Roma. Sfântul Paulin nu pomenește nimic de motivul sau durata călătoriei, dar vorbește despre întoarcerea în „patrie” a prietenului său, pe care îl urmărește cu gândul și cu rugăciunea în drumul lung și plin de primejdii, până la îndepărtata Dacie. Niceta va merge departe la
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
nu numai prin credința sa, ci și prin chipul sufletului, bucurându-se de aceeași dragoste și de aceeași cinstire din partea lui Paulin de Nola. Nu avem date precise în privința sfârșitului Sfântului Niceta. În anul 414 era încă în viață, fiind pomenit de episcopul Romei, Inocențiu I, într-o Scrisoare a sa. În Mineiul ortodox, la 15 septembrie, este pomenit Nichita Romanul, iar la 3 aprilie, Nichita Mărturisitorul. În calendarul sfințeniei este trecut și Sfântul Niceta de Remesiana, în ziua de 24
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cinstire din partea lui Paulin de Nola. Nu avem date precise în privința sfârșitului Sfântului Niceta. În anul 414 era încă în viață, fiind pomenit de episcopul Romei, Inocențiu I, într-o Scrisoare a sa. În Mineiul ortodox, la 15 septembrie, este pomenit Nichita Romanul, iar la 3 aprilie, Nichita Mărturisitorul. În calendarul sfințeniei este trecut și Sfântul Niceta de Remesiana, în ziua de 24 iunie. În Penisula Balcanică, marele misioanr Niceta a fost cinstit ca sfânt și după așezarea sârbilor în fosta
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
înzestrată cu un sat de vlahi o mănăstire cu hramul Sfântului Niceta, de către regele sârb Ștefan Uroș al II-lea Milutim (1282-1321). Ecoul misionarismului Sfântului Niceta s-a păstrat, peste veacuri în memoria și graiul poporului nostru. Astfel, Niceta este pomenit, până astăzi în colinde ardelene ca sfânt păzitor al caselor prin privegherile sale bisericești, pentru care și-a scris cartea De vigiliis și pe care le organiza cu mare succes, încât ele au determinat scoaterea din limba română a numelui
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
avându-se în vedere mulțimea de martiri din Scythia Minor din timpul persecuției lui Dioclețian (284 - 305 d. Hr.) și în timpul celei pornite de către împăratul Liciniu (308 - 324 d. Hr.) prin anii 319 - 322 d. Hr.. Martirologiile și sinaxarele creștine pomenesc pentru această perioadă numele a numeroși mucenici pentru Hristos din Tomis, Durostorum, Axiopolis, Dinogetio, Noviodunum, Halmyris, neuitându-i pe Martirii de la Niculițel. Edictul de toleranță religioasă de la Mediolan din 313 a adus o perioadă de pace în Biserică, fapt ce
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
monahului silă de chilie, dispreț și desconsiderare față de frați, îl face leneș și incapabil de muncă, nelăsându-l să stea în casă pentru a se ocupa cu cititul. Ioan Cassian amintește că unii bătrâni Părinți o numesc duhul de amiază pomenit de Psalmul 90 (cap. 1). Mintea tulburată de acedie devine leneșă și neputincioasă, astfel că nu mai găsește alt remediu decât o vizită sau somnul. Cassian își concentrează atenția pe lupta împotriva păcatului complex al acediei și recomandă ca principală
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de limbă latină a secolului al V-lea, în felul acesta confirmându-și valența universală a teologiei sale. Opera cuprinde un material biblic și patristic bogat, analize interesante, utilizate într-un stil viu și atrăgător. Numele lui Nestorie nu e pomenit și nu apare în text, deși autorul se adresează aproape tot timpul ereziarhului la persoana a II-a. Limba, compoziția și stilul textului lui Cassian probează că autorul lui e un mare scriitor. Meritul deosebit al Sfântului Ioan Cassian este
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
versantul sudic al Apeninilor, el era deprins din copilărie să contemple izbucnirile de foc ale vulcanilor, întinderea mării albastre și apusul soarelui din sud. Condamnat prin decret imperial de cabinet, răsfățatul de odinioară al saloanelor literare din Roma s-a pomenit curând într-un mediu fizic pustiu și neospitalier. După cucerirea romană, Tomisul era un „castellum”, un punct de rezistență militară la granița răsăriteană a provinciei Moesia. „Cu ce ochi va fi privit elegantul cântăreț al voluptăților rafinate din Roma pe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
problema așa-ziselor teorii cu privire la bande, că acestea sunt drept rezultat al măsurilor represive luate de partid și guvern împotriva elementelor chiaburești și a rămășițelor claselor exploatatoare, după aceste teorii ar însemna că aceste elemente, care astăzi sunt bandiți, te pomenești că mâine s-ar putea integra pașnic în munca și opera de construire a socialismului, acest lucru făcând să luptăm împotriva vigilenței noastre, duce la subaprecierea dușmanului de clasă. Ce este aceasta dacă nu o deviere de dreapta? (subl. ns
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
P.N.Ț. și a fost avertizat, domiciliat în comuna Obârșia, jud. Olt. Același informator ne semnalează despre discuțiile avute cu MODAN GHEORGHE din comuna Obârșia care, printre altele, i-a spus: „Pentru sistematizare vor să dărâme satul care l-am pomenit de la moși-strămoși, ca să facă deștepții alte sate, alte comune, pentru că nu le ajunge pământul să-l muncească și vor ca omul să nu mai aibă nimic al lui. Nu este bine deloc ce fac, s-a obișnuit omul să muncească
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
limbi abia �nviate�. Eminescu sună că �o org? de biseric? care?? i sf�? ia sufletul�. A recunoscut de bun? voie c? i?a luat ceva timp (lui ? i genera? iei sale) că s??? i dea seama de acest lucru. Dar �ne? am pomenit brusc confruntă? i cu un fel de poezie care excludea chicotele ? i z�mbetele saloanelor. Era vorba fie de o total? lips? de �n? elegere, fie de acceptarea necondi? ionat? a mesajului s? u. P�n? atunci ne fr? m�ntaser? m
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care a �ncercat s?? l seduc? pe Iorga. Sub pretextul c? vrea s? discute cu el despre pies? , l? a invitat la cin?. Preg? tise totul: cină, b? uturile, o rochie atr? g?toare; a deschis u? a... ?i s? a pomenit cu Iorga ? i cu șo? ia lui d�ndu? i bun? seară. Cu alt? ocazie, Iorga i? a povestit lui ? eicaru c�ț de oripilat s? a sim? it atunci c�nd, ajut�nd? o pe o ț�n? r? s? coboare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ofensat? de atitudinea soacrei ei, cu toate c? le unea o mare afec? iune. Doamna Zulnia �? i �ncepea �ntotdeauna scrisorile cu: �Drag? Catinca ? i Nicu�124. Dintre copii, fetelor le? a mers mai bine dec�ț b? ie? ilor. Doamna Zulnia pomenea mereu de descenden? a ei din neamul Dr? ghici ? i dorea că nepoatele ei s? se m? rîțe bine. Mircea era vanitos ? i egocentrist, nutrind ambi? ia de a? l �nlocui pe Iorga �n fruntea partidului ? i a ziarului ? i �ntre? în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
unul dintre ele a �nceput s?? l extermine pe cel? lalt. Afinitatea această r? m�ne un mister. Dar ea constituie un ingredient esen? ial �n alchimia care i? a permis civiliza? iei occidentale s? ajung? la Iluminism. Este suficient s? pomenim numele lui Moses Mendelssohn. Acestea s�nt c�teva din motivele atitudinii evreilor din timpul Primului R? zboi Mondial. Dar �ncle? tarea nesocotit? cu na? ionali? ții rom�ni locali, ca ? i cea cu Nicolae Iorga trebuie ? i ea s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]