10,567 matches
-
larg anterior nu au dăinuit doar până la căderea regimului comunist din România, ci, din nefericire, ele s-au perpetuat în anumite lucrări, sub o formă sau alta, inclusiv în perioada postdecembristă. Deși prăbușirea dictaturii ceaușiste în decembrie 1989 a creat premisele necesare investigării pe baze noi, cu adevărat științifice, a unor teme de cercetare denaturate, ignorate sau interzise înainte de 1989, printre care se înscria și pogromul din Iași, totuși rezultatele obținute în cercetarea acestui eveniment extrem de controversat din istoria contemporană a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în ghetto împreună cu românii care se vor preta la astfel de acțiuni"102. În conformitate cu dispozițiile primite, la 30 aprilie 1942 Marele Stat Major a înaintat concluziile și propunerile sale referitoare la utilizarea evreilor la munca de folos obștesc. Plecând de la premisa că evreii excluși de la prestarea serviciului militar au "tras cele mai mari foloase întrucât nu și-au pierdut viața, nu au rămas invalizi, nu au contractat boale, nu și-au uzat nervii, în schimb, și-au continuat afacerile", precum și de la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cercetată de o diversitate de discipline teoretice sau aplicative, fiecare procedînd din punctul său de vedere, utilizînd propriile teorii, propriul aparat conceptual, urmărind propriile obiective și punînd în operă, pe lîngă universaliile logico-metodologice, propriile metodologii. De exemplu, disciplinele psihologice abordează premisele și condițiile individuale ale educației, dar și regulile generale după care funcționează mecanismele mentale în procesele educative. Ne referim, de pildă, la variatele studii de psihologia învățării - în general, pe grupe de vîrstă etc. De asemenea, este foarte posibil ca
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
și o igienă școlară preocupată de condițiile sanogene, de mediu, ale educației. În cele din urmă, last but not least, am ajuns la disciplinele care se ocupă de educația ca atare, de educația ca educație, deci nu de condițiile și premisele individuale, sociale, culturale, economice etc. ale educației, iar acestea sînt disciplinele pedagogice. Această diversitate de perspective disciplinare și teoretice determină o diversitate la fel de mare a cercetărilor din domeniul educației. Din acest motiv, de altfel, specialiștii disting între „cercetarea educației” în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
calitative obținute din aplicarea interviurilor au fost rafinate și diversificate. Astfel, De Singly și colaboratorii săi (1998, pp. 182-196) prezintă patru tipuri de analiză de conținut, diferențiate în funcție de unitatea de analiză pentru care se optează: -Analiza per interviu are ca premisă singularitatea fiecărei opțiuni individuale și valorizează unicitatea punctelor de vedere. -Analiza tematică permite o analiză transversală a tuturor interviurilor individuale și surprinderea unor structuri comune ale discursului (temele). -Analiza propozițională a discursului presupune aplicarea unor procedee specifice: împărțirea textului în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
un grup de eleve ale unei școli de fete din Hudson, New York, utilizînd rezultatele pentru repartizarea acestora în camerele de cămin. Succesul metodei sale a determinat aplicații educaționale, militare, terapeutice (constituirea gru purilor terapeutice) și manageriale. Tehnicile sociometrice au ca premisă faptul că oamenii fac alegeri interpersonale atunci cînd doresc să realizeze o activitate specifică, datorită percepției pozitive, negative sau de ignorare a celorlalți membri ai grupului. Alegerile se realizează întotdeauna pe baza unor motive, care sînt fie obiective (de exemplu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
state în rîndul neutrilor. Situația, deși bazată pe rațiuni diferite, a permis noi convergențe între interesele româno-americane și, de aici, posibilitatea stabilirii unor legături mai strînse decît pînă în 1914. Relațiile politico-diplomatice, economice și culturale anterioare au creat, de asemenea, premise pentru o nouă etapă a raporturilor româno-americane. Piatra de încercare a relațiilor bilaterale s-a dovedit a fi atitudinea SUA față de participarea României la primul război mondial și recunoașterea, de către factorul american a drepturilor istorice românești, consacrate prin tratatul secret
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fără a fi catalogați drept "comuniști" sau "socialiști de salon". Evenimentele din țările comuniste au avut și ele rolul lor. Moartea lui Stalin, încetarea focului în Războiul din Coreea și noua ofensivă pacifistă a sovieticilor inițiată de Malenkov au creat premisele noii Viziuni 688. Și în sfîrșit, fără a minimaliza importanța Noii Viziuni, trebuie să recunoaștem că nu chiar totul era "nou". În concluzie, CSN 162/2 recomanda SUA să le creeze în continuare probleme sovieticilor, să le împiedice dezvoltarea economică
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nouă forță de subminare a relațiilor comerciale (occidentale)", căci "noi continuăm să privim comerțul cu blocul comunist ca fiind imoral", spre deosebire de țările aliate din vestul Europei. Mai mult decît atît, politica Statelor Unite privind comerțul dintre Est și Vest pornise de la "premise nerealiste: prima, că sovieticii au nevoie de articole comerciale din Occident pentru a-și construi un potențial militar și a doua, că îi putem determina sau forța pe aliații noștri și pe cei din zonele mai puțin dezvoltate să ne
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru exporturile SUA". Kennedy anticipa că grîul se va vinde fie în schimbul aurului sau dolarilor, fie cu achitare pe termen scurt, pînă la 18 luni. Vînzarea propusă depindea, totuși, de negocierile între guvernul sovietic și comercianții particulari, acestea avînd ca premisă oferta de credit a Eximbank. În cele din urmă, Kennedy l-a avertizat pe Mundt că legea lui va încălca interesele naționale"1078. Pe 20 și 21 noiembrie, Comitetul de Bănci și Finanțe al Senatului a început audierile. Problema finanțării
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
30 august 1283. Înainte de criza din Cehoslovacia, România descrisese intervenția Americii în Vietnam ca fiind un act "tipic imperialist, brutal și barbar"1284. Pe 7 octombrie, Ceaușescu a cerut "Statelor Unite să înceteze măcar bombardarea" Vietnamului de Nord, pentru a "crea premisele unor rezultate pozitive" la convorbirile de pace de la Paris, care începuseră în luna mai a anului precedent 1285. În noiembrie, Washingtonul și Bucureștiul începuseră negocierile pentru reînnoirea relațiilor culturale și a acordului de schimb. Pe 26 noiembrie, John Leddy, de la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
era privit ca un dezertor, ca un ingrat sau chiar ca un trădător. Cît despre reîntregirea familiilor, Bucureștiul era de părere că familiștii care trăiesc în afara României trebuie să se întoarcă acasă, pentru a-și reîntregi familia. Pornind de la aceste premise, procesul de emigrare era greoi și de durată, cum era și de așteptat. Procedura de emigrare se desfășura în două etape. Mai întîi, solicitantul trebuia să completeze un formular preliminar, care conținea date esențiale, inclusiv o adresă de la locul de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
construcției statului național românesc la dimensiunea sa textuală. Lucrarea nu revendică o asemenea pretenție reductivistă. Nutrim convingerea, sfidând revelațiile postmodernismului francez, că există și o realitate extratextuală. Chiar dacă acordăm un oarecare credit "ipotezei logocratice", construindu-ne întregul demers plecând de la premisa puterii cuvântului de aici și conceptul de logocrație în definirea universului social, nu cădem în capcana supralicitării forței logos-ului în crearea realității. Lumea nu este reductibilă la text, iar corolarul pe care îl desprindem din această credință de ordin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a ajuns să se numească Școala Ardeleană: Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ioan Budai-Deleanu etc., heralzii națiunii valahe din Transilvania. Fără a fi inovative pe plan argumentativ, Supplex-urile fundamentează și mai solid temele invocate de episcopul I. Micu ca premise ale emancipării "națiunii" nerecunoscute ca atare a valahilor. Împărtășind soarta celorlalte memorii, Supplex-urile au fost respinse iar efectul lor politic a rămas miminal. În schimb, chiar dacă pe planul luptei politice pentru emancipare petiționarismul s-a dovedit a fi un instrument
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ideii de națiune avea ca implicație excluderea iobăgimii din rândurile națiunii politice, aceasta din urmă confundându-se în totalitate cu nobilimea. Drept care iobagii unguri din Transilvania nu făceau parte din națiunea politică maghiară. În temeiurile aceleași logici politice, plecând de la premisa că românimea ardeleană era în alcătuirile sale o comunitate de iobagi (având totuși o foarte firavă nobilime), acesteia îi era refuzat statutul de națiune. O națiune de iobagi era nu doar o contradicție în termeni, ci și o aberație conceptuală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ideea naționalistă nu poate fi decuplată de regimul politic existent la un moment dat. În aceste condiții, vom urmări în continuare modul în care se împletesc patru dimensiuni intim sudate: regimul politic, concepția despre națiune, sistemul educațional și memoria colectivă. Premisa teoretică pe care se fundamentează întreaga analiză este că regimul politic, prin intermediul sistemului de învățământ public de stat pe care îl organizează, promovează o anumită concepție asupra națiunii care are efecte semnificative în articularea identității colective în special prin construirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
centralizare a statului, nivelul de articulare instituțională a sistemului de învățământ public de masă, ideologia prevalentă în conștiința publică etc.). Memoria colectivă este supusă efectelor sculptative ale acestor cadre societale, conținutul său luând forma pe care o permite natura acestora. Premisa teoretică a abordării noastre, care pilotează întreaga analiză, este că memoria națională românească este modelată de multiple ancadramente societale, principalele cadre ale memoriei naționele românești fiind: regimul politic, sau starea de fapt a politiei 6; gradul de organizare al educației
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
supremă a ceea ce J.R. Gillis (1994, p. 8) a numit "cultul noilor începuturi". Însă nici cronologia standard, cea a cărei abolire de către regimurile revoluționare creează adevărate seisme în ordinea temporală a comunității, nu este mai puțin încărcată de semnificații și premise ideologice. Tocmai de aceea, hegemonia mondială a sistemului vest-european de datare a timpului, în care epicentrul timpului istoric este situat în nașterea lui Isus, indică pe bună dreptate ceea ce J. Goody (2006) consideră a fi "furtul istoriei". Asigurând simetrie, coerență
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Hitchins, unul dintre cei mai fini cunoscători ai realității istorice românești, obiectivul general al Regulamentelor era "consolidarea ordinii existente și menținerea privilegiilor boierilor" (p. 203). Dincolo de natura sa profund conservatoare, Regulamentul a avut un puternic efect centralizator și unificator, setând premisele pentru unirea politică înfăptuită în 1859. Până atunci însă, prevederile sale conservatoare care legiferau privilegiile boierești prin menținerea clăcii și șerbiei au fost contestate cu ocazia mișcărilor revoluționare declanșate de generația pașoptistă. Simbolizând "triumful ideii de națiune" pentru intelectualii români
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în informațiile transmise prin cărțile școlare. Deși conținutul materialelor didactice rămânea puternic saturat de morala religioasă, autoritățile statale din cele două principate au operat separarea instituțională a învățământului de biserică. Această acaparare a responsabilității educaționale de către agenții statali a creat premisele pentru o reformare a conținutului informațional vehiculat prin intermediul materialelor didactice, în sensul injectării unui patriotism sponsorizat statal. Pe toată durata perioadei regulamentare, literatura didactică promovează un patriotism civic cu o puternică încărcătură morală sub forma doctrinei religioase. În condițiile în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
indivizii își pot exprima patriotismul prin contribuirea la sporirea "fericirii de obște". În comparație cu monarhiile, unde indivizii sunt tranformați în supuși față de stăpânire, trebuind să se retragă în sine datorită faptului că nu au acces la viața publică, republicile populare creează premisele politice pentru ca "toți [cetățenii] să trăiască în patrie, și patria în toți" (Aaron, 1843, p. 30). Simplificând la maximul, concluzia care se desface din argumentația lui Aaron este că monarhia generează egoism, iar republica populară facilitează altruismul. În fapt, patriotismul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de răzbunare a romanilor, care au continuat să îi vâneze pe învinșii lor vrăjmași, "ca cu totul să concenească și să șteargă de pre fața pămîntului sămînța dăcească" (Maior, 1990, p. 14). Concluzia logică pe care o desprinde Maior din premisa exterminării dacilor este că "Dachia cu prilejul răsboiului Romanilor se deșertă cu totul de lăcuitori" (p. 14). Bărbații "ei în ei se omorîră", iar cei care nu se "fermecară" (otrăviră) după modelul rigăi lor Decebal, "cu mueri și cu prunci
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Olanda, Elveția, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii. Câteva clarificări în acest punct se pot dovedi hotărâtoare. Cazul francez merită, în special, o tratație mai elaborată. Cum poate fi explicat eșecul statului francez în a construi efectiv un sistem educațional, în pofida premiselor constituționale cu totul favorabile, care, încă din 1791 decreta înființarea unui sistem de instrucție universal și gratuit tuturor cetățenilor republicii? Dificultățile franceze pot fi puse în cârca ciclului revoluție-reformă-reacție conservatoare pus în mișcare de Revoluția franceză din 1789, care s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dacică în fondul dominant al latinității romane, este îmbogățită de N. Iorga prin adauăgarea elementului slav. Departe de idealul purității, a cărui nerespectare l-ar fi cutremurat pe Petru Maior, Iorga postulează teoria sintezei triale a etnogenezei românești. Plecând de la premisa că în perioada migrațiilor "rasele se amestecară: cutare aveà un tată barbar și o mamă romană sa din potrivă", marele istoric ajunge la concluzia că "Slavii, străbătuți de înrâurirea noastră, s-au contopit cu noi" (Iorga, 1910, pp. 27, 29
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Heliade Rădulescu în Proclamația de la Islaz s-a pogorât asupra românității la Grivița, Plevna, Vidin și Smîrdan. Spiritualitatea. Pe planul spiritualității românești, ideea diriguitoare sub specia căreia se organizează valențele spirituale ale poporului român este cea de creștinator al barbarilor. Premisa necesară a acesteia este, desigur, ideea creștinismului genetic al românilor, potrivit căreia creștinismul răsăritean a pătruns în miezul identitar al românilor în timpul formării naționalității acestora încă din primele secole după Hristos. Teza creștinismului incipient a fost lansată de Samuil Micu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]