10,795 matches
-
odinioară, de un Costachi Conachi sau un Iancu Văcărescu, când de recentele brumariene: "Pasul tău pe străzi înguste/ Face flamure din fuste/ Curul tău, puțin mai sus,/ Mă lasă pe gânduri dus.// ... // Ochii tăi de aur plini/ Iar îmi caută pricini./ Gura ta cea lobodă/ Mă sărută slobodă" etc. Desigur, niciun exercițiu de virtuozitate stilistică nu poate edulcora sfârșitul cuplului (în special Dispariția și eternitatea Eonei va conține invariantele uzuale ale eroticii agonice, cu finalul inerent: reintrarea într-o "melancolie de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în balon// nimigean ovidiu/ ca profilaxie/ el de sine însuși/ face bășcălie" etc.), însă tentația reciclării registrelor lirice canonice se dovedește totuși irepresibilă. Astfel, Însemnări în proză, din Week-end printre mutanți, jonglează, desigur parodic, cu mărcile discursului arghezian: "Eram, din pricinile cunoscute, închis la Văcărești. Mă gândii să profit de acest lucru și să-mi diversific registrul poetic. De aceea, din confortul chiliei, mi-am închipuit că-mi scriu versurile pe un perete de firidă goală, în singurătate, pe întuneric, cu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
specific al analizei, al încercării noastre îl constituie realitatea istorică. Fiind vorba totuși de persoane, de oameni care trăiesc în mod corect și precis într-un anumit spațiu geografic și într-un anumit timp, e de neconceput ca relatarea cu pricina să nu fie marcată de pecetea istoriei, să nu ateste într-un fel sau altul realitatea istorică. Marilor eroi imaginari, prototipuri eterne oferite generațiilor pentru vis și meditație, Oedip, Faust, Don Juan, literatura și pictura le poate conferi înfățișări dintre
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ce trebuie redobîndită și a noi forme de solidaritate, ambele văzute ca soluții care apelează și participă la o aceeași acțiune. Într-o societate în care puterea nu mai reprezintă decît o ordine necunoscută sau discreditată, în care, din această pricină, valori fundamentale ce țin de unitate și de coeziune par, pe de altă parte, a fi în mod tragic amenințate, rolul de intermediar nu mai poate fi, într-adevăr, disociat de cel de protector, cu atît mai puțin de acela
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
femei, uite cît sînt de drepte, de sănătoase, de puternice". Pe de o parte deci, e vorba de o umanitate aservită nevoilor pe care și le-a impus în mod artificial, condamnată să alerge după bunuri imaginare, condamnată din această pricină la neliniște, la decrepitudine. Pe de altă parte, e vorba de ființe care trăiesc la adăpostul dorinței hărțuitoare de schimbare, asigurate de o totală integritate fizică, mereu pure, pentru că nu depind încă de "civilizație", de codul de valori, de interdicțiile
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
pe cît posibil în folosirea bunurilor produse de noi schimburile intermediare între producție și folosință". Socotindu-se că necesitățile colectivității sînt întru totul acoperite de roadele producției locale, numai un regim cvasiautarhic face să trăiască și să prospere locul cu pricina. Starea de insularitate garantează, de fapt asigură, echilibrul social și, în același timp, armonia sufletească. E vorba de o construcție în spațiu și de o fixare în timp. Restrîngerea spațiului social îi protejează pe cei ce se pun la adăpost
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de planuri îi dă cititorului sentimentul că faptele s-au petrecut întocmai în creația literară și în viață. Rar caz de identificare între literatura și existența biografică a creatorului. Viața ca o pradă s-ar putea numi, din toate aceste pricini, un roman indirect (ca Șantier al lui Mircea Eliade), unde personajele, după ce au trăit o dată ca ficțiuni, vin a doua oară în fața ochilor noștri ca indivizi reali, identificabili, într-o nouă narațiune, ce își propune să deconspire literatura în umbra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
timpul (timpul măsurat de orologiu) (sau din punctul de vedere al psihologiei sau al sociologiei), se poate întîmpla totuși ca: meandrele unei plante să fie răsfirate prin pădure, sfoara cu care băiețelul își trage jucăria ce cade pe trotuarul cu pricina, să se desfacă și să se întindă pe asfaltul șerpuit, gulerul de blană să se desprindă de pe umerii femeii în vîrstă și să descrie pe mocheta roșie o linie curbă în formă de S... Reamintim că am definit metaforele intradiegetice
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
PRICINĂ, Valeriu (26.VII.1947, Chiojdu, j. Buzău), poet. Este fiul Anei (n. Mușoiu) și al lui Dumitru Pricină, militar de profesie. Face școala elementară în București, unde familia se stabilește în 1950, urmează un an la liceele militare din Câmpulung
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289017_a_290346]
-
PRICINĂ, Valeriu (26.VII.1947, Chiojdu, j. Buzău), poet. Este fiul Anei (n. Mușoiu) și al lui Dumitru Pricină, militar de profesie. Face școala elementară în București, unde familia se stabilește în 1950, urmează un an la liceele militare din Câmpulung Moldovenesc și Breaza, apoi se mută la Liceul „Gh. Lazăr” din București, unde va și absolvi. Frecventează Facultatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289017_a_290346]
-
nostru din sângele Sionului? Dar pentru noi, care suntem poporul ales, întrebarea este departe de a fi indiferentă. O coaliție universală a creștinilor ar putea să ne domine pentru câtva timp, dar noi suntem garantați contra acestui pericol prin adâncile pricini de discordie care nu mai pot fi smulse din inima lor. Noi am opus pe unele altora, calculele individuale și naționale ale creștinilor, urile lor religioase și etnice, pe care le-am cultivat de douăzeci de secole. Din pricina aceasta nici un
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
noștri să servească statul în felul acesta. O atare organizare va distruge abuzurile de putere, de corupție, tot ceea ce consiliile noastre și teoriile noastre de drepturi supraumane au introdus în obiceiurile creștinilor... Dar cum am fi obținut noi altfel sporirea pricinilor de dezordine în administrația lor? Prin ce alte mijloace? Unul din cele mai importante din aceste mijloace sunt agenții însărcinați de a restabili ordinea. Acestora le va fi lăsată posibilitatea de a face să vadă și de a-și dezvolta
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
amintiri autobiografice Vă amintiți poate de vremea când bunicul sau bunica vă dădeau caramele... Vă gândiți la asta când priviți o reclamă la bomboane, în care un bătrân cheamă un micuț pentru a-i da bomboane delicioase? (În reclama cu pricina este vorba despre caramelele Werther.) Tipul acesta de scenă televizuală face apel la amintirile autobiografice: bucăți de viață ce au fost uitate odată cu trecerea anilor, dar care reapar din timp în timp la lumină trezite de o imagine sau de
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mai mici pe care cu ajutorul timpului le ducea zilnic în spinare... N-aveau să poată plăti? Se gândiseră mult și mai mare nenorocire decât să piardă ceea ce nu câștigaseră ce putea fi? Era deci limpede că 65numai Moromete singur era pricina propriilor sale gânduri și Catrinei i se păru atât de ciudat acest lucru, încât se închină. - Se vede că ai intrat în anul morții, șopti ea. Și își lăsă capul pe căpătâi, pomenind că așa se întâmplă când omul uită
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
două de fiecare parte. O canapea în stânga pe planul I, jilțuri, scaune. (Scena se petrece într-un târg din ținut.) Toată lumea mi se-nchină, SCENA I CHIRIȚA (pe canapea) Căci aice eu domnesc, Iată-mă-s isprăvniceasă! Și din oricare pricină Dorul meu s-a împlinit. Eu întâi mă folosesc. Ce vis (bis) frumos și fericit! Păstrăvi buni și căprioare, M-am făcut cea mai aleasă Căpățâne de zahar, Și tot neamul mi-am mărit. Juvaeruri, bani, odoare... Ce vis (bis
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
numită lipitură, de care se poate scăpa prin anumit descântec"); face femeile însărcinate să nască înainte de vreme copii morți), Baba Coaja ("care omoară copiii cei nebotezați și ascunde sufletele lor într-un soc, unde petrec până ce putrezește trupul, din care pricină românii nu prea strică socul"). Artur Gorovei arată în Datinile noastre la naștere că femeile însărcinate se tem în special de Samca (numită în Muntenia Avestița, aripa Satanei, iar în Bucovina, Spurcata) și dă ca exemplu pe Fecioara Maria, când
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de dorința oamenilor de a accede la cunoașterea ascunsă. În plus, calitatea și seriozitatea celor care practică acest gen de divinație lasă de dorit în multe situații. Toate acestea au făcut din ghicit cea mai puțin respectată practică. Din această pricină, pentru a-și spori capitalul simbolic, ghicitorii se autonumesc și clarvăzători, persoane cu capacități paranormale etc. Rezultatul este confuzia și degradarea înțelesurilor autentice ale termenilor. Așa cum am încercat să arătăm mai sus, există unele deosebiri de nuanțe între cele trei
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
care iau contactul cu înaltul, cu necunoscutul, cu ținuturile mai apropiate de zei, pentru că sunt considerate a fi purtătoare ale sufletelor (mai ales pentru adepții metempsihozei). În vechile mitologii, păsările sunt personaje importante (de exemplu, vulturul lui Zeus). Din această pricină sunt preferate în actul divinatoriu păsările puternice, de pradă, cele cu deprinderi solitare și carnivore. În spațiul românesc, cele mai cunoscute păsări cu valențe divinatorii rămân cucuveaua (cântecul ei în apropierea unei case este încă socotit un semn prevestitor de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
el un simbol al divinității. Prezent în mai toate cosmogoniile, focul rămâne, cel puțin în mentalitatea tradițională, un element extrem de important. Așa cum spuneau vechii greci, el este, alături de apă, aer, și pământ, unul dintre cele patru principii primordiale. Din această pricină, simbolistica legată de foc este una extrem de bogată și complexă. El este pe rând simbol al purificării 82, simbol solar, al fertilității, al protecției, dar și al distrugerii. Focul este prieten, dar și dușman. Simbolizează viața (vezi focurile vii), dar
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sus ar arăta de astă dată astfel: Divinitatea Divinator Client Aici, clientul are o importanță relativă în economia actului divinatoriu. El nu se prezintă ca o persoană interesată activ care lansează o comandă, ci ca un potențial beneficiar. Din această pricină, spusele celui ce beneficiază de o experiență divinatorie de tip intuitiv au valoare definitivă, irevocabilă și rareori se pretează reinterpretării. Excepție fac cazurile când profețiile sunt prezentate într-o manieră încifrată. Ne gândim aici, desigur, la un cunoscut exemplu, cel
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cercetare a Departamentului de Sociologie a Religiilor din cadrul Academiei Române care a cuprins și un număr de întrebări cu referire la practicile divinatorii și audiența lor. Nu știm să se fi publicat până acum ceva în acest sens. Înseși întrebările cu pricina reprezentau în economia cercetării o parte extrem de redusă. Nici în bibliotecile franceze nu am găsit o lucrare mai amplă care să prezinte și să analizeze fenomenul divinatoriu din zilele noastre. În cele mai multe situații fenomenul era prezentat ca o secvență a
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dau existenței lor. Sensul este relația și, în această împrejurare, esența schimburilor simbolice și efective dintre oameni care aparțin unei colectivități particulare"118. Cercetarea divinației impune o serie de exigențe de ordin metodologic care privesc cerința de obiectivitate. Din această pricină am folosit un evantai de metode axându-ne, în principal, pe observație, documentare, interviu etc. Corect ar fi să admitem că pretenția de obiectivitate absolută în studiul unui fenomen precum divinația rămâne în sfera idealului științific. Aceasta, deoarece "cercetătorul în
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cu orice gen de persoane, fără nici un fel de inhibiție. 5. Comportamentul ambiguu și de fațadă. Exprimă situația în care persoanele cu studii medii și superioare încearcă să prezinte divinația sub forma unui sincretism între știință și magie. Persoanele cu pricina au încercat pe tot cuprinsul interviului să epateze, iar informațiile culese de aici nu ne-au fost de mare folos. Alegerea eșantionului s-a făcut într-o manieră aleatorie: mica publicitate și informația obținută de la alții. S-a apelat la
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
unui magician sau divinator este mai puțin interesat de faptul că el se numește într-un anume fel sau că posedă anumite capacități și o tehnică specifică de lucru. Ceea ce contează este claritatea, veridicitatea, prestanța și eficacitatea rezultatului. Din această pricină la nivelul simțului comun există o confuzie totală, ce se reflectă în utilizarea termenilor. Cei mai folosiți sunt următorii: astrolog, clarvăzător, magician, vrăjitor. Ei denumesc , în general, pe cei care practică divinația și un anume fel de vrăjitorie. Mai mult
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și în cazul cercetătorilor din domeniul antropologiei și etnologiei care, adesea, evită să recunoască public acest fapt. Și aceasta, în condițiile în care, în cazul unor discuții informale, unii au curajul să afirme că, pentru un timp determinat, științele cu pricina reprezentau o certitudine și o soluție acceptată 169. Un alt paradox! Fără îndoială, există și situații aflate la cealaltă extremă, când cineva dorește impunerea și revenirea cu orice preț a unor discipline de mult uitate. De cele mai multe ori, astfel de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]