10,865 matches
-
a pe jum? tatea de r? s?riț a Moldovei, Basarabia, �n 1812. A urmat o rusificare brutal?. Rom�nii s? au retras la ad? postul experien? ei lor istorice: rezisten? a pasiv?. Dup? tratatul de pace de la Adrianopole din 1929, principatele rom�ne au devenit protectorate ruse? ți. Consulii ru? i erau st? p�ni supremi la Ia? i ? i Bucure? ți ? i �i tratau pe boierii rom�ni �că pe ni? te c�ini�, sco? �nd �n eviden?? clar c? Rusia nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
d. �n deceniul 1820? 1830, �n timpul domniei lui Ioni?? Sturdza, asist? m la o cre? tere rapid? a populă? iei evreie? ți �n Moldova la grani? a teritoriilor Leg? m�ntului de colonizare. �ntoleran? a religioas? ? i persecu? ia erau aproape necunoscute �n principate. P? m�nturile rom�ne? ți nu au cunoscut nici o Noapte a Sf�ntului Bartolomeu, nici Închizi? ia, nci o Ioana d�Arc ars? pe rug. La Hu? i (dup? cum arăt? ? i numele), pe la 1500, s? a stabilit o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
are biblioteci sau arhive�79. Materialele adunate �n Germania se refereau mai ales la Evul Mediu ț�rziu, p�n? �n secolele al XVI-lea ? i al XVII-lea. Aceste documente ofereau detalii asupra leg? turilor dintre cur? ile germane ? i Constantinopole �n privin? a Principatelor. Iorga a r? mas medievist. Fire? te c? a scris o mul? ime de lucr? ri asupra istoriei moderne, dar, conform concep? iei sale, evenimentele moderne erau o continuare sau o consecin?? a situa? iilor istorice anterioare, av�nd, deci
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
prost ? i un prost convertit, dar tocmai din cauza aceasta a fost un bun rom�n�. Sau: �N? am venit �n Oradea catolic? sau �n Blajul catolic, ci �n Blajul ? i Oradea rom�ne? ți�134. La �ntoarcere, Iorga a publicat dou? c?r? i: Leg? turile Principatelor Rom�ne cu Ardealul trata problemă rela? iilor istorice dintre rom�nii de pe ambele versante ale Mun? ilor Carpa? i. Sate ? i preo? i �n Ardeal descrie via? a la ? ar? ? i �ngrozitoarea �nrobire a rom�nilor transilv? neni. Cum spune
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Panaitescu �ntreba dac? Iorga ar fi cumva mai mul? umit dovedind c? Mihai Viteazul a fost fiul bastard al unui domnitor ? i nu al unei hangi? e care vindea ? uic? 173. Nu există nici o lege care s? asigure succesiunea liniar? �n principatele rom�ne ? i erau foarte multe controverse �n leg? tur? cu originea lui Mihai Viteazul, cu ac? iunile, motiva? iile ? i contactele lui cu structura greceasc? a puterii de la Constantinopole sau cu faptul dac? a fost sau nu un instrument al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
analizat? chiar mai �ndeaproape dec�ț felul �n care utilizeaz? el documentele�. Lucrarea lui Iorga La place des roumains dans l�histoire universelle (volumele 1 ? i 2, Bucure? ți, 1935), mai ales primul volum, era �bizar? �, pentru c? (trat�nd problemă fond? rîi Principatelor Rom�ne dincolo de Carpa? i) afirmă c? �nici un alt popor nu a creat un stat durabil �n Europa de sud? est�. Iorga nega deci caracterul na? ional al tuturor statelor din jurul Valahiei. Vom analiza aici doar punctele esen? iale ale polemicii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
util? �n acest proces (a? a cum fusese pentru bulgari ? i pentru macedoneni). Rom�nii au folosit limba scris? a Bisericii slavone p�n? �n secolul al XVIII-lea, iar alfabetul chirilic aproape �nc? un secol. Nu trebuie s? ignor? m influen? a greceasc? �n Principatele Rom�ne, nici cea maghiar? sau chiar german? �n Transilvania (sau cea polonez? din partea de nord a Moldovei). �n ciuda tuturor acestor lucruri, rom�nii au reu? it s??? i p? streze identitatea etnic? ? i cultural? (chiar �nainte de epocă na? ionalismului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
n? v?lirilor barbare, retr? g�ndu? se �n codri ? i �n cre? tetul mun? ilor ? i alc? tuind un fel de �rom�ni din popor�. Cel de al cincilea volum este Cavalerii, care acoper? mijlocul ? i sf�r? ițul Evului Mediu, fondarea Principatelor Rom�ne, perioada transilv? neanului Iancu de Hunedoara etc. Volumul ? ase, Vitejii, are drept obiect secolele al XVI-lea ? i al XVII-lea. Volumul ? apte, Monarhii ? i volumul opt, Reformatorii, prezint? punctul de vedere mult prea favorabil al lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rom�n? , �ntocmit? de doamna Liliana Pippidi? Iorga dup? originalul Byzance apr�s Byzance (Bucure? ți, 1933), constituie o extindere logic? a ? colii sale filosofice: prezen? a ? i continuitatea �postum? � (dup? c?derea Bizan? ului) a ideilor ? i institu? iilor bizantine din Principatele Rom�ne erau continuitatea Imperiului Român. Trecutul rom�no? bizantin era deci perpetuat de c? tre Principatele Rom�ne, acestea reu? ind s? p? streze valorile româno? bizantine (adic? europene) �n timpul �ndelungatei domină? îi otomane. Iorga a �ncercat s? explice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
extindere logic? a ? colii sale filosofice: prezen? a ? i continuitatea �postum? � (dup? c?derea Bizan? ului) a ideilor ? i institu? iilor bizantine din Principatele Rom�ne erau continuitatea Imperiului Român. Trecutul rom�no? bizantin era deci perpetuat de c? tre Principatele Rom�ne, acestea reu? ind s? p? streze valorile româno? bizantine (adic? europene) �n timpul �ndelungatei domină? îi otomane. Iorga a �ncercat s? explice cum aceast? �republic? cre? țin? � a ? inut piept Imperiului Otoman, sco? �nd �n eviden?? supravie? uirea institu? iilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
p? streze valorile româno? bizantine (adic? europene) �n timpul �ndelungatei domină? îi otomane. Iorga a �ncercat s? explice cum aceast? �republic? cre? țin? � a ? inut piept Imperiului Otoman, sco? �nd �n eviden?? supravie? uirea institu? iilor, a valorilor ? i a culturii bizantine �n Principatele Rom�ne. Conținu�ndu?? i lucr? rile anterioare, Iorga a scris studii că France de Chypre (Paris, 1931) sau Rhodos sub ospitalieri (Bucure? ți, 1931). Iorga a scris multe lucr? ri politico? istorice �n perioada aceasta. �n timp ce era prim? ministru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Opinions pernicieuses d�un mauvais patriot, Bucure? ți, 1900 132 O via?? de om a? a cum a fost, vol. ÎI, p. 42 133 Op. cît. , vol. ÎI, pp. 17 ? i 37 134 Theodorescu, op. cît. , pp. 146 ? i 154 135�Leg? turile Principatelor cu Ardealul, Bucure? ți, 1902 ? i Sate ? i preo? i din Ardeal, Bucure? ți, 1902. �n volumul din urm? , Iorga scotea �n eviden?? felul �n care ?? rănii, condu? i de preo? îi lor, au luptat s? -?i p? streze na? ionalitatea rom�n?. Argumentul s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
succesive ale unui cod de drept general al lui M. Fotino, Pravilniceasca Condică, adoptată în 1780 și îndeosebi, Legiuirea Caragea, adoptată în 1818, precum și Codul Calimach. În aceeași opinie, toate acestea demonstrează că, încă înaintea marilor codificări, dreptul celor două principate avea un substrat romanistic pronunțat. În Muntenia a fost tradus în românește și adoptat ca lege națională Codul comercial francez, iar în 1852, Codul penal napoleonian. Domnul Alexandru Ioan Cuza a însărcinat Consiliul de Stat creat în 1864, după modelul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Consiliul de Stat creat în 1864, după modelul similar francez să elaboreze un proiect de Cod civil, urmând modelul codului francez și al modificărilor aduse acestuia, prin Codul civil italian. Proiectul de cod a fost precedat de adoptarea în ambele Principate, în perioada 1831-1846, a unei serii de legi parțiale, de inspirație franceză. În 1864, a fost promulgat, de către Alexandru Ioan Cuza, Codul Civil, a cărui punere în aplicare a avut loc la 1 decembrie 1865. La aniversarea a 60 de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
circa 11.000 de familii de țărani din Basarabia. Moldova, teritoriul cuprins între Carpații Orientali, Carpații Păduroși, Nistru și Marea Neagră a fost din totdeauna locuită de români și strămoșii lor, fiind așadar parte constitutivă a vetrei și etnogenezei poporului român. Principatul Moldovei, ce a cunoscut vremuri de glorie sub Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Sfânt, Ion Vodă cel Cumplit, Vasile Lupu, a fost, ca și celelalte principate românești, Valahia și Transilvania, pavăza lumii creștine în fața expansiunii otomane. Basarabia nu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
strămoșii lor, fiind așadar parte constitutivă a vetrei și etnogenezei poporului român. Principatul Moldovei, ce a cunoscut vremuri de glorie sub Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Sfânt, Ion Vodă cel Cumplit, Vasile Lupu, a fost, ca și celelalte principate românești, Valahia și Transilvania, pavăza lumii creștine în fața expansiunii otomane. Basarabia nu era denumirea întregului teritoriu dintre Prut și Nistru. Denumirea de Basarabia se referea inițial la sudul Moldovei dintre Prut și Nistru. După 1812, autoritățile țariste au extins denumirea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
adevărat, pentru că nu numai în umanioare, ci și în vocațiile exacte există plecați din țară ce s-au realizat plenar acolo. De cînd lumea, românii au plecat, unii s-au întors, alții nu. Bonjuriștii începutului de secol XIX, reveniți în Principate, le-au ajutat, esențial, în prima lor decisivă emancipare. De altfel, în România veche nici nu se punea problema exilului, decît din motive... revoluționare. Și acelea, de scurtă durată. O dată, însă, cu instaurarea comunismului moscovit, situația s-a schimbat radical
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
30 Colecția ISTORIE ȘI DIPLOMAȚIE • Românii în politica est-central europeană, Veniamin Ciobanu • Al doilea arbitraj de la Viena, Cornel Grad • Chestiunea Dunării, Nicolae Iorga • La capăt de drum, Marcel Petrișor • Ocazia pierdută, Alexandru Cretzianu • Pactul Ribbentrop-Molotov, Emilian Bold și Ilie Seftiuc • Principatele Române în raporturile politice internaționale, Leonid Boicu • România și Antanta, Dumitru Preda Colecția MEMORII • Gheorghe Barbul, Al treilea om al Axei. Memorial Antonescu • Helen Keller, Povestea vieții mele • Ion Sceastlivăi, Exilat în Komi • Nicu Păun, Muntele suferinței • Marcel Petrișor, La
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
corespondență oficială și, eventual, pareneză, nu și prin tratate de teorie sau prin analize clare. Dezvoltarea unei viziuni politice mai bine articulate și argumentate va avea loc abia după 1821 − un alt tip de perioadă istorică, considerată a fi pentru principatele extra-carpatice începutul modernității. Aceste analize dau și un tablou (destul de greu de contestat) al mentalităților politice, precum și, implicit, al imaginarului puterii medievale, menținut neschimbat de instituții prin mesajele lor politico-militare repetitive, prin ceremonialuri, acte edilitare, donații, acte de justiție, realizate
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
documentele istorice, se consemnează mult mai târziu: Dar imperiul care se afla în declin, departe de a se dezinteresa de ceea ce se petrecea la nord de Dunăre, era acolo prezent mai ales prin mijlocirea bisericii, a cărei organizare în noile principate românești s-a făcut, nu fără unele conflicte, sub egida patriarhatului ecumenic și cu acordul basileus-ului. (Documentele Hurmuzachi XIV (1) 1915 1-4. 3-4 (mai 1359); 19. 43 (mai 1359), apud Valentin Al. Georgescu 41). Totuși, interesul instituțiilor constantinopolitane s-a
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și Carpații Meridionali. Documente ale curiei pontificale pun în lumină presiunile făcute asupra domnului de a așeza biserica munteană sub obediență romană și de accepta catolicismul. Prin actul din mai 1359, toate aceste eforturi înregistrau un eșec răsunător, iar tânărul principat român dobândea o articulație eclesiastică indispensabilă aspirațiilor sale politice, într-o lume în care imperium sine patriarcha non staret (Prepiskata na papa Inokentija III 9, n.a.). Al doilea aspect major al evenimentului este de natură politică. Solidar cu gestul patriarhului
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imperium sine patriarcha non staret (Prepiskata na papa Inokentija III 9, n.a.). Al doilea aspect major al evenimentului este de natură politică. Solidar cu gestul patriarhului său, cum apare explicit din textul hotărârii sinodale, împăratul bizantin recunoștea existența juridică a principatului muntean al Basarabilor. Aspirațiile politice de neatârnare ale Țării Românești dobândeau pentru prima oară o recunoaștere internațională, ce venea din partea Constantinopolului, unul dintre cele două centre medievale de legitimare politică. E drept, după marea biruință de la Posada, principatul Basarabilor apărea
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
juridică a principatului muntean al Basarabilor. Aspirațiile politice de neatârnare ale Țării Românești dobândeau pentru prima oară o recunoaștere internațională, ce venea din partea Constantinopolului, unul dintre cele două centre medievale de legitimare politică. E drept, după marea biruință de la Posada, principatul Basarabilor apărea și acționa pe plan extern ca stat independent. Dar fără consacrarea politică a Constantinopolului sau a Romei, el nu putea intra în "familia de regi" a lumii medievale, în acea Weltbeherrschungsorganisation, în frunte cu basileul bizantin în lumea
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de la Înalta Poartă, închinările la hotar ale reprezentanților Sfatului boieresc). Pentru situația unei investiri ex-domus, imaginarul nu omite purificarea locului respectiv printr-un sacrificiu animalier (ca în faza pre-instituționalizării statelor feudale - o rămășiță păgână, atestată la romani chiar și în timpul Principatului); act necesar și suficient pentru îmblânzirea forțelor telurice și celeste, invocate drept protectori ai noii "stări" (legenda descălecatului Moldovei și a întemeierii Bourenilor). Sărutul, al doilea gest obligatoriu pentru pecetluirea jurământului, are o semnificație diferită de sărutul liturgic creștin sau
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Manuscrise bizantine și grecești medievale târzii. Vol. I. București: Muzeul Național de Artă al României, 1996. Țigliu, Iolanda. Societate și mentalitate în Țara Românească și Moldova. Secolele XV-XVI. București: Paideia, 2003. ---. Între diavol și bunul Dumnezeu. Cler și cultură în Principatele Dunărene. București: Paideia, 2003. Ulmann, Walter. Principi di governo e politica nel medioevo. Bologna: Il Mulino, 1972. [1961] Uspensky, Leonid. Teologia icoanei. București: Anastasia, 1994. [1980] Varotti, Carlo. Gloria e ambizione politica nel Rinascimento da Petrarca a Machiavelli. Milano: Bruno
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]