11,188 matches
-
liberi și independenți de o ideologie dominantă și totalitară, dar nu și de o pluralitate, diversitate de “ideologii”, uzăm frecvent o vorbire de dragul vorbirii, convinși fiind că spunem ceva despre altceva și încă ceva esențial. 4.3.4. Ideologie și propagandă Limbajul de lemn este, înainte de toate, un produs al ideologiei - va spune Thom - deoarece aceasta are nevoie de limbaj pentru a se propaga, perpetua și a deveni astfel o putere universal valabilă. Vom aborda operațional conceptul de ideologie ca desemnând
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
scopul de a prelua, justifica sau legitima, exercita și păstra puterea. În acest sens el ia forma discursului propagandistic, deoarece ideologia se instituie și dăinuie doar prin propagarea și vehicularea ei către ceilalți. Prin urmare, orice ideologie are nevoie de propagandă. Propaganda ar fi „forma specifică a persuasiunii de masă (implicând producerea și transmiterea unor texte și mesaje structurate specific) desemnată să producă sau să încurajeze anumite reacții ale audienței de masă”. (Tim O’Sullivan, 2001:265). Ea le spune oamenilor
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de a prelua, justifica sau legitima, exercita și păstra puterea. În acest sens el ia forma discursului propagandistic, deoarece ideologia se instituie și dăinuie doar prin propagarea și vehicularea ei către ceilalți. Prin urmare, orice ideologie are nevoie de propagandă. Propaganda ar fi „forma specifică a persuasiunii de masă (implicând producerea și transmiterea unor texte și mesaje structurate specific) desemnată să producă sau să încurajeze anumite reacții ale audienței de masă”. (Tim O’Sullivan, 2001:265). Ea le spune oamenilor, mai
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
din Cehoslovacia, o țară suverană. Ca o ironie, acest act a fost recunoscut în termenii idealiști ai autodeterminării, cu prilejul acordurilor de la München (1938), pe care marile puteri europene, cu excepția URSS, le-au semnat în speranța evitării unui conflict major. Propaganda Germaniei naziste a reușit să prindă în propria lor plasă puterile care au triumfat în primul război mondial: guvernul german a pretins că acționează în numele dreptului la autodeterminare al sudeților germani. Idealurile unei ordini pașnice deveniseră o parte a mașinii
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
categorie prescriptivă. Folosit ca un concept teoretic central, este o categorie analitică, iar în cazul în care cu-prinde toate aceste niveluri, sugerînd o legătură între descriere, analiză și prescripție, este o categorie ideologică, un simbol și un instrument pentru propaganda politică. Discuția se va concentra acum asupra criticii categoriilor analitice și prescriptive din discursul lui Morgenthau, în special întrucît balanța puterii a fost considerată o lege universală a disciplinei relațiilor internaționale și, de aici, un element central într-o teorie
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
analogii istorice cu modul în care al doilea război mondial a influențat principalii factori de decizie americani (Lakoff 1991; Luke 1991). Sigur că analogiile istorice pot fi folosite cu bună știință pentru a influența rezultatele. Aceasta este sarcina obișnuită a propagandei. Însă aceste analogii pot face mai mult: ele pot sugera modele de înțelegere și comportamente ce pot eluda controlul conștient al factorului de decizie. Ele pot clarifica evenimente lăsînd gîndirea să se concentreze asupra datelor particulare. Aceasta nu înseamnă totuși
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
World: Mélanges for Susan', in Roger Morgan, Jochen Lorentzen, Anna Leander, and Stefano Guzzini (eds) New Diplomacy in the Post-Cold War World: Essays for Susan Strange, London: Macmillan, pp. 3-23. Haas, Ernst (1953) 'The Balance of Power: Prescription, Concept or Propaganda?', World Politics V (July), pp. 442-77. Habermas, Jürgen (1985) 'Die Krise des Wohlfahrtsstaates und die Erschöpfung utopischer Energien', in Die Neue Unübersichtlichkeit, Frankfurt am Main: Suhrkamp, pp. 141-63. -(1976) Rekonstruktion des Historischen Materialismus, Frankfurt am Main: Suhrkamp. Haftendorn, Helga (1980
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
miniate sunt slavone. De la popa Nicodim, întemeietor al Tismanei, a rămas o Evanghelie copiată în 1405, la M-rea Neamțul s-a caligrafiat în 1429 un Evangheliar. Într-o mănăstire munteană călugărul sârb Macarie tipări în 1508 un Liturghier slavon. Propaganda reformaților în partea de sus și de jos a Ardealului folosi, spre a capta pe preoții români, texte în limba națională în locul celor în moarta limbă slavonă, care era latineasca noastră. Psaltirea șcheiană, Codicele voronețean ("Faptele apostolilor") găsite în copii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
actul de unire, în urma căruia românii aderenți ai noii biserici căpătau în Blaj un seminar, afară de un număr de burse (prilejuri de a veni în contact cu Apusul) la "Colegiul Pazmanyan" și "Colegiul Sfânta Barbara" din Viena și la "De Propaganda Fide" din Roma. Așa se ivi școala blăjeană, ai cărei iluștri exponenți sunt Samuil Micu-Clain (1745-1806), Gheorghe Șincai (1754-1816) și Petru Maior (1760-1821), dintre care ultimii doi au stat cinci ani la Roma. Efectul șederii în Cetatea eternă îl mărturisește
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fiind: Quidquid agis, prudenter agas et respice finem! Fraza lui sună astfel: "...Căpitanul Fărcășanu, care nu știu ce bâlbâia din gură cu ofițerii, mă întorc la dânsul și îi zic: Ascultă, domnule căpitan, dacă vei îndrăzni să vorbești o vorbă de asemenea propagandă, mă jur pe onoare că îți trăsnesc creierii la minut!" Capitolul VI ÎNTEMEIEREA PROZEI. ÎNTÎII UMORIȘTI CONSTANTIN NEGRUZZI Activitatea poetică a lui C. Negruzzi (1808-1868) e redusă și palidă. Aprodul Purice, "anecdot istoric", se remarcă prin multicoloarea câte unui detaliu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
product", "o manifestare, ca oricare alta, a spiritului omenesc", și ca atare "folositoare ori vătămătoare", Gherea mai profesa un puritanism rigid. În fond dar, criticul socialist nu are nici o noțiune a artei și consideră literatura ca un simplu mijloc de propagandă. Critica, în acest caz, se reduce la o poliție de idei: "...o dată creată o operă artistică e supusă criticei, și critica va constata tendințele pe care ea le conține. Dacă criticul e contra acestor tendințe, natural că se va spune
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aprins. Constantin râvnește la cumnată-sa, găsește o comoară, își omoară fratele și cade împușcat de grăniceri când dă să fugă cu iubita. Scriitorul definește cu sau fără voie specificul zonei dunărene. Mai târziu Gala Galaction se dedică cu totul propagandei. Într-un loc se arată interesat de comunism și salută Internaționala. În Papucii lui Mahmud, mai mult parabolă decât roman, profesează un soi de religie naturală, admițând valabilitatea tuturor confesiunilor. Doctorul Taifun e o dezvinovățire a femeii "plurivire", a Magdalenelor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
absolut originale în domeniul sociologiei (școală sociologică monografica și metodă monografica, pe baza cărora a organizat, între anii 1925 - 1948, cercetarea monografica a satelor din România), cunoașterea obiceiurilor și patrimoniului cultural al satelor, legiferarea, ca prioritate mondială, a cercetării sociologice, propagandă culturală în mediul rural și bogată activitate publicistica, Dimitrie Gusti a înființat în capitală, împreună cu Victor Ion Popa și H. H. Stahl, Muzeul satului și al țăranului român. Această realizare de excepție este consemnata medalistic, după șase decenii de la înfăptuire
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
discursive utilizate de actorii politici au ca scop principal legitimarea accesului/menținerii la putere. În acest sens, omul politic selectează și gestionează propriile acte discursive în vederea atingerii țelurilor politice. În esență, "discursul politic, prin formele sale de manifestare (doctrina politică, propaganda politică, ideologia politică, publicitatea politică) legitimează cunoașterea politică și, prin aceasta, puterea politică"41. Pe această linie de interpretare, limbajul politic devine unul dintre mecanismele esențiale de câștigare și menținere a puterii politice. d) Intenționalitate. Fiecare act discursiv din spațiul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
opiniilor și atitudinilor acestuia, în sensul susținerii politice. Politica are nevoie de discurs pentru a-și face cunoscută ideologia, dar mai ales pentru a-și manifesta forța persuasivă. În această optică, limbajul politic devine suport de manifestare a ideologiei și propagandei, îndeplinind, potrivit Henrietei Mitrea-Șerban, trei funcții specifice 43: * funcția de comunicare și socializare (informare, educare, conștientizare, de formare a opiniilor și atitudinilor favorabile unor anumiți factori politici etc.); * funcția de incitare și mobilizare; * funcția de legitimare a guvernanților și grupărilor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
un joc de simboluri și de raporturi simbolice. O problematică aparte în cadrul raportului politică-limbaj vizează legitimitatea discursului politic, pentru că, în spațiul politic, a vorbi presupune înainte de toate a avea dreptul să vorbești: "Discursul politic, prin formele sale de manifestare (doctrină, propagandă, ideologie, publicitate) legitimează cunoașterea politică și, prin aceasta, puterea politică"57. Consubstanțială puterii, legitimitatea prezintă un puternic substrat simbolic, care pune în mișcare o recuzită extrem de variată. P.L. Berger și T. Luckman indică patru mijloace principale de legitimare a puterii
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
regimurile totalitare atrage atenția cercetătorilor, preocupați să identifice strategiile, rațiunile, efectele pe care le are limbajul în construcția utopiei totalitare. Dincolo de funcția instrumentală a limbajului, regimul totalitar exploatează funcția creatoare a acestuia. Definit drept "manifestarea discursivă a unei puteri absolute propagandă, ideologie, "ideocrație""72, limbajul totalitar manifestă un impact covârșitor asupra spiritului și sensibilității auditoriului și, nu în ultimul rând, asupra realității. Puterea dictatorială se sprijină pe forța cuvântului de a da consistență unor realități imaginare și de a arunca în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
realizează la mijlocul secolului al XX-lea, odată cu intuirea importanței pe care o deține logosul în configurarea raporturilor de forță de pe scena politică. În spațiul românesc, Dumitru Irimia 77 exclude limbajul politic din inventarul stilurilor funcționale, dar face trimiteri la stilul propagandei și la specificul limbii de lemn în cadrul analizei stilului publicistic. Indicând două componente de bază în cadrul stilului amintit: una informativă și alta propagandistică, Dumitru Irimia subliniază că în cazul comunicării publicistice "emițătorul transmite informații și aspiră să consolideze diferite convingeri
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
condițiile limitării considerabile a libertății de exprimare, Eminescu se angajează să redacteze trei articole pe săptămână, fără obligația de a fi prezent în redacție. Problematica abordată în această perioadă vizează aspecte legate de: legislația agrară, răscumpărarea căilor ferate, chestiunea dunăreană, propaganda catolică în țara noastră și situația românilor din provinciile aflate sub dominație străină. Referindu-se la subiectele dezbătute de jurnalist în această perioadă, D. Vatamaniuc afirmă: "Eminescu face la Timpul gazetărie cotidiană și răspunde, prin însăși natura lucrurilor, la problemele
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
articolele "Iconarii d-lui Beldiman" și "Iar iconarii", constituind o replică la materialul "Iconarii", publicat de Al. Beldiman în Voința națională, în 11/23 noiembrie 1888, prin care autorul denunță răspândirea portretelor țarului și ale familiei acestuia drept elemente de propagandă panslavistă. Eminescu respinge afirmațiile lui Al. Beldiman, considerându-le "o exagerație și o gogoriță", și deplasează discuția de pe terenul politic pe cel al artei, evidențiind caracteristicile artei bizantine și ale celei occidentale. Disputa continuă cu răspunsul lui Beldiman care acuză
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
prin inversarea rolurilor clasice "împreună cu familia Loud, "nu vă mai uitați la televizor, ci televizorul este acela care vă privește (trăiește)". [...] Acesta este stadiul ulterior al relației sociale, al nostru, care nu mai este acela al persuasiunii (era clasică a propagandei, ideologiei, publicității etc.), ci al deturnării (dissuasion)"449. În acest context, Baudrillard declară inadecvarea ideilor situaționiștilor la noile condiții; nu mai poate fi vorba de spectacol, ci de epoca în care formula lui McLuhan "the medium is the message" este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
creează oportunitatea pentru o "participare democratică" la determinarea valorilor. Astfel, audiența votează pentru finalul piesei sau filmului, actorii cooptează publicul în dezvoltarea piesei de teatru, ajungându-se la jocuri de puteri proprii, personalizate. Arta, în același timp, poate deveni ușor propagandă, căci ea utilizează "mitologii" postmoderne care încarnează "demoni precum bărbați albi, sănătoși, corporațiile multinaționale, sfinții, femeile, homosexualii, săracii, minoritățile rasiale și oricare altă victimă, incluzând artistul suferind" (Gene Edinard Veith Jr., Postmodern Times. A Christian Guide to Contemporary Thought and
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
această mulțime barbară aprobă asemenea suflete (v. 37-38): ca și cum în această barbarie Sulmonezul ar remarca o moralitate superioară, chiar dacă firească, față de cea a multor dușmani de-ai săi și chiar a multor prieteni. Din câte se pare, Ovidiu susținea o "propagandă" activă în favoarea prietenilor săi, a căror probitate nu se dezmințea (v. 39) în acel moment de răscruce al vieții sale și al statului roman! Ovidiu pune episodul cu Oreste și Pylades în gura unui respectabil bătrân autohton, tocmai pentru a
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
subiect Banda desenată românească în comunism. Este prezentat foarte bine aici specificul românesc al benzii desenate, cu tipologii, autori și teme abordate. Remarc în mod cu totul special subcapitolul în care Gelu Teampău disecă minuțios discursul, mesajul și metodele de propagandă comuniste prezente în cadrul benzilor desenate din România acelui timp. Inițial considerată produs capitalist american și periculos la adresa ordinii de partid și de stat, banda desenată a fost primită în România comunistă cu serioase rezerve și multe suspiciuni. Cu timpul, ea
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
România acelui timp. Inițial considerată produs capitalist american și periculos la adresa ordinii de partid și de stat, banda desenată a fost primită în România comunistă cu serioase rezerve și multe suspiciuni. Cu timpul, ea a devenit un eficient instrument de propagandă oficială a regimului politic totalitar. Figurile emblematice și exemplare din punct de vedere mental și comportamental ale celor cinci decenii de comunism românesc erau ilegalistul, muncitorul, pionerul și haiducul. Pe acestea le analizează competent și subtil Gelu Teampău în partea
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]