10,956 matches
-
47% din comerțul exterior al Rusiei Ă50%, după 2004), în timp ce comerțul cu țările C.S.I. reprezintă doar 18%, cu China 6%, iar cu Statele Unite doar 3,7%. Materiile prime reprezintă 70% din exporturile rusești în UE, însă, la nivelul UE exporturile rusești reprezintă doar 3,7% din total, mai puțin decât ; exporturile din Elveția." Beneficiile oferite de stabilirea unor relații de cooperare economică între Est și Vest nu pot fi ignorate, piețele de desfacere de care ar putea să beneficieze atât investitorii
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
și jumătate după colapsul sistemului, democrația Rusiei constituie un obiect uzat. După spectaculoasa deschidere politică din anii 1980 și 1990, democrația a ajuns într o stagnare. Realegerea lui Vladimir Putin ca președinte al Rusiei din 2004 a semnificat sfârșitul experimentului rusesc în privința unei politici externe de deschidere.204 În ciuda diferențelor numeroase care îi separă ; ; ; ; pe ruși de Vest, aceștia s-au considerat întotdeauna ca parte a Occidentului, adică parte a civilizației Europei. Apropierea lui Putin față de structurile N.A.T.O., structurile Uniunii
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
două calități care îi ușurează categoric sarcina de reafirmare: este o putere militară redutabilă și deține o mare parte a resurselor energetice ale lumii. Asupra statelor C.S.I. se exercită deja o influență economică evidentă, resursele naturale fiind exploatate de companiile rusești, iar cultural și politic, în aceste state coexistând minorități ruse. Un alt element care este în măsura să simplifice acțiunea Federației Ruse este dat de istoria comună a acestor popoare slave care au fost înglobate în Imperiul Țarist și mai
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
invaziei americane asupra Irakului." 7 Cercetătorii sunt de părere că politica externă a Rusiei post-comuniste nu se înscrie în modelul anticipat de gânditorii realiști. Politica purtată de America în privința Federației Ruse a alternat între liberalism și realism. Modelul politicii externe rusești a fost stabilit încă de pe guvernarea Elțîn, însă tocmai când Putin a venit la conducere angajamentul fată de Occident a căpătat baze mai stabile de cooperare. Totuși această stabilitate este umbrită de întrebările dese despre regimul de guvernare al Federației
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
este mai relaxată, liderii ruși cred că armele nucleare sunt vitale ; ; pentru securitatea națională." În anii `90 menținerea unei încrederi în privința securității naționale a fost o problemă care se îmbina cu criza economică care afectează statul. Schimbările majore din economia rusească postcomunistă au fost: economia internă a Federației Ruse era controlată în oligarhi, pentru o perioadă de timp, oligarhii erau cei învingători al erei post comuniste, producția de arme a scăzut cu aproximativ 90%, multe ramuri ale industriei de armament au
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
mai importante industrii, incluzându-le pe cele de gaz și petrol.235 „După o creștere spectaculoasă a P.I.B.-ului din statele membre ale Comunității Statelor Independente în perioada 2003-2004, s-a înregistrat o încetinire a creșterii în anul 2005." ; ; ; Gazul rusesc acoperă aproape 25 la sută din nevoile economice ale Germaniei așa că Berlinul nu poate rezista unor presiuni din partea Moscovei, oprirea furnizării de gaze naturale de către Gazprom companiei germane, este o amenințare economică foarte periculoasă.237 „În mod paradoxal, chiar înaintea
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
article/2980/); ; vecinătății extinse, iar China și India se bazează pe acorduri și parteneriate specifice."2 Prosperitatea actuală a Federației Ruse este strâns legată de exporturile de materii prime precum: petrolul sau gazele naturale, care reprezintă 80% din totalul exporturilor rusești. Însă exploatarea cu preponderență a acestor resurse lasă statul rus într-o stare de vulnerabilitate pe piață mondială, vulnerabilitate dată de fluctuațiile prețurilor acestor resurse, de care Rusia beneficiază din plin. Dilema Rusiei este aceea creată de conflictul între modernizarea
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
două țări din cauza modificării climatice de încredere."51 Episoadele în care Federația Rusă se servește de arsenalul economic se intensifică, astfel, în perioada următoare Estonia este cea vizată de acest instrument. „Autoritățile moscovite au dispus, reconfigurarea traseului urmat de hidrocarburile rusești destinate exportului, în vederea evitării teritoriul eston. Căile ferate ale Rusiei au sistat transportul feroviar de produse rafinate prin Estonia, explicând că aceasta măsură se impune prin ; necesitatea efectuării unor lucrări de reparație la un tronson al căii ferate ruso-estone."2
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
de a analiza o poziție viitoare a poporului rus în cadrul relațiilor internaționale. Așadar reafirmarea puterii ruse a iscat multe temeri pe scena internațională. III.3. Uniunea Europeană și Federația Rusă ĂNabucco și Gazprom) Uniunea Europeană este cel mai mare consumator al hidrocarburilor rusești, 60% din exportul de petrol brut este făcut în Uniunea Europeană, iar 50% din exportul rusesc de gaze naturale îi revine tot Uniunii Europene. În total exportul de energie către Uniunea Europeană îi oferă Federației Ruse 2 peste 60 de miliarde de
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
ruse a iscat multe temeri pe scena internațională. III.3. Uniunea Europeană și Federația Rusă ĂNabucco și Gazprom) Uniunea Europeană este cel mai mare consumator al hidrocarburilor rusești, 60% din exportul de petrol brut este făcut în Uniunea Europeană, iar 50% din exportul rusesc de gaze naturale îi revine tot Uniunii Europene. În total exportul de energie către Uniunea Europeană îi oferă Federației Ruse 2 peste 60 de miliarde de dolari anual 261 Mulți specialiști sunt de părere că începând cu anii 2001-2003 energia a
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
câtre stat a unor proprietăți în sectorul energetic. „După căderea regimului sovietic în 1991, țările limitrofe Mării Caspice, aflate în fostul bloc URSS, în special ; ; Kazahstan, Azerbaidjan și Turkmenistan, au vrut să-și comercializeze resursele naturale fără dependența de magistralele rusești. La fel, și consumatorii din Vest au fost și sunt interesați de o sursă de aprovizionare suplimentară, independentă de ruși. Astfel s-a născut ideea unei conducte noi, care ar trece prin Georgia, Turcia, Bulgaria, România, Ungaria și Austria, eventual
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
de producție, prin construirea unei conducte pe teritoriul celor cinci țări și care să aibă ca punct de plecare granițele Turciei cu Georgia și Iran iar ca punct final nodul Baumgarten din Austria nod important în care sunt colectate gazele rusești care sunt ; ; tranzitate către vestul Europei. De asemenea se va lua în calcul legarea la conducta de transport și a altor surse de gaze disponibile din zonă, ĂSiria, Irak, Egipt)." Iar dacă Nabucco nu poate securiza gazul din Asia centrală
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
1993"8. Succesor al Ministerului Industriei de Gaz, acesta îndeplinea, pe timpul Uniunii Sovietice funcțiile de reglementare și cele comerciale. „Gazpromul este deținătorul a 58 de companii subsidiare în proporție de 100% și participă cu capital în aproape 100 de companii rusești dat și străine."9 Gazpromul deține în prezent o bancă și o companie aeriană. Fondarea sa, din 1992 s-a bazat pe cumpărarea acțiunilor de către „oligarhii rus care s-au îmbogățit în perioada Elțîn"0, iar în 2005 în perioada
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
împotriva Turciei, Franței, Angliei, Sardiniei. Rusia a fost învinsă. S-a organizat Congresul de la Paris unde s-a încheiat tratatul de pace (30 martie 1856) care cuprindea și prevederi referitoare la Principatele Române: suzeranitatea otomană a fost menținută, dar protectoratul rusesc a fost înlocuit cu garanția colectivă a marilor puteri semnatare ale tratatului de pace, Rusia ceda Moldovei sudul Basarabiei, organizarea unor Adunări ad- hoc pentru a exprima părerea populației române în legătură cu viitorul Principatelor Române. Cu acest prilej, problema românească a
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
soluții care să pună capăt ostilităților din cadrul Războiului Crimeii (18531856). La primul punct al acestor preliminarii de pace figura modificarea statutului politico-juridic al Moldovei și al Țării Românești. Cu excepția Rusiei, celelalte puteri optau pentru menținerea suzeranității otomane și înlocuirea protectoratului rusesc cu garanția colectivă a Marilor Puteri. Se poate afirma că, la deschiderea Conferinței de la Viena (martie 1855), ideea Unirii cucerise, într-un fel sau altul, un loc bine conturat în opinia publică europeană și în calculele politice ale unor oameni
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
că „naționalitatea nu este un motiv de a transforma configurația politică existentă a unui stat”. Tratatul de pace a fost semnat pe 30 martie 1856 și cuprindea și prevederi referitoare la Principatele Române: suzeranitatea otomană a fost menținută, dar protectoratul rusesc a fost înlocuit cu garanția colectivă a marilor puteri semnatare ale tratatului de pace, Rusia ceda Moldovei sudul Basarabiei, unde vor fi organizate trei județe (Cahul, Bolgrad, Ismail), organizarea unor Adunări Ad-Hoc (adunări speciale, reprezentative și consultative, convocate la Iași
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
organizarea unor Adunări Ad-Hoc (adunări speciale, reprezentative și consultative, convocate la Iași și București în anul 1857 pentru a exprima părerea populației române în legătură cu viitorul Principatelor Române). Prin urmare, Rusia și-a pierdut și influența asupra Principatelor Române deoarece protectoratul rusesc instaurat în 1829 prin Tratatul de la Adrianopol a fost înlocuit cu garanția colectivă a Marilor Puteri. În plus, Rusia a pierdut controlul asupra gurilor Dunării. Se mai prevedea libera circulație pe Dunăre care a fost pusă sub supravegherea unui organism
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
problemă socială sau altceva? Este sau nu o invazie? Așa au început marile invazii, cu oamenii care veneau ca servitori..." sau (o inspectoare generală): "Te gândești la turmele de copii sălbatici, copii-lup care rătăcesc, cu cuțitul în mână, prin câmpiile rusești". Să continuăm cu un fost prim-ministru (care a făcut parte din Legiunea Străină)*: "Educația națională nu face un efort considerabil pentru a oferi repere, în special copiilor africani. Sistemul colonial avea defectele lui, dar avea și calități, mai ales
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
i Valahii, [Sankt Petersburg], 1906; Iz istorii slavianskoi propovedi v Moldavii, [Sankt Petersburg], 1906. Traduceri: Skazocinâe sokrovișcea zabâtogo ugolka. Sobranie rumânskih skazok i leghend, Moscova, 1902; ed. 2, Moscova, 1908. Repere bibliografice: Damian P. Bogdan, Texte slavo-române în lumina cercetărilor rusești, București, 1957; Valeriu Ciobanu, A.I. Iațimirski și folclorul român, RITL, 1959, 3-4; Ecaterina Fodor, Cercetările lingviștilor ruși și sovietici despre relațiile lingvistice slavo-române, RSL, 1962, 221-233; A.S. Kidel, Aleksandr Ivanovici Iațimirski. Biobibliografia, Chișinău, 1967; G. Mihăilă, Studii de lexicologie și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]
-
am preluat ca atare (deși Gerald Prince așa a procedat), ci am propus echivalențe românești, cu atît mai mult cu cît varianta originală apare în paranteze pătrate și poate fi folosită ca reper. La fel am procedat și cu termeni rusești precum ostranenie sau skaz, chiar dacă cu oarecari rețineri într-un caz sau altul, pentru că varianta românească s-ar putea să nu acopere în totalitate sfera semantică originală. Dar, între un cuvînt care nu spune nimic cititorului "mediu", căruia i se
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
bine definit din punctul de vedere al semnificației sale pentru desfășurarea ACȚIUNII; un act considerat în funcție de rolul pe care îl joacă la nivelul acțiunii; un MOTIVEM; Propp, care a dezvoltat acest concept în studiul pe care l-a dedicat basmelor (rusești), a arătat că acte diferite pot avea semnificații deosebite (fiind subsumate de funcții diferite) în basme diferite ("Ion l-a omorît pe Petru", de ex., ar putea constitui o prejudiciere într-o poveste, și victoria eroului în alta); invers, acte
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
funcție) în basme diferite ("Ion l-a omorît pe Petru" și "Balaurul a furat-o pe fata de împărat", de ex., ar putea amîndouă să constituie prejudicieri). Pentru Propp, funcțiile constituie componentele stabile ale structurii de bază a oricărui basm (rusesc); în plus, nici o funcție nu exclude pe alta și, oricîte ar apărea într-o singură poveste, ele apar totdeauna în aceeași ordine (dată fiind mulțimea a, b, c, d, e ... n, dacă b, c și e apar într-o anumită
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
un SFÎRȘIT. Dacă descrierea aristotelică a structurii povestirii a fost extrem de influentă, descrierea cea mai cunoscută a acestei structuri în NARATOLOGIA modernă îi aparține, probabil, lui Vladimir Propp, cel ce a dezvoltat noțiunea de FUNCȚIE, a argumentat că fiecare basm (rusesc) constă dintr-una sau mai multe MIȘCĂRI și a categorizat participanții la poveste în funcție de ROLURILE fundamentale pe care și le pot asuma. ¶Alte cercetări ale naturii funcțiilor și rolurilor l-au dus pe Greimas și pe elevii săi la ceea ce
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
MOTIVE guvernate de o MODALITATE diferită); o POVESTIRE MOLECULARĂ. ¶Doležel 1976. povestire directă la persoana întîi [skaz]. O narațiune făcută a fi deliberat orală în ceea ce privește stilul; o narațiune individualizată stilistic, modelată pentru a crea iluzia de vorbire spontană. Skaz (de la rusescul skazatî/skazivatî, "a spune, a relata") e povestit într-un limbaj care este tipic pentru NARATORUL ficțional (în opoziție cu AUTORUL) și e așezat ferm într-un cadru de comunicare. Maniera de a povesti (trăsătura distinctivă și specificitatea vorbirii naratorului
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Ioana Irimescu); S.P. Podiacev, Scrisoarea, București, 1952 (în colaborare cu Irina Andreescu), Nuvele și povestiri, I-II, București, 1957 (în colaborare cu Sergiu Dan și Irina Andreescu); A. S. Serafimovici, Opere alese, București, 1952 (în colaborare cu Ada Steinberg); Basme populare rusești, București, 1953 (în colaborare cu Xenia Stroe); Petro Kozlaniuk, Povestirea lui Ivan Clion, București, 1954 (în colaborare cu Nina Olaru); A. Malinina, Marina și drumul vieții ei, București, 1954 (în colaborare cu M. Todicescu); A. Morozov, Oameni în junglă, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]