14,124 matches
-
foame ducând mâinile la nivelul gurii și mișcând ușor buzele pentru a sugera mestecarea hranei; c) gesturile schematice sunt gesturi mimate prescurtate care s-au dezvoltat din nevoia de a imita în scurt timp mai multe comportamente, acțiuni; d) gesturile simbolice semnifică o calitate abstractă. Această categorie de gesturi comportă numeroase variații culturale, și, uneori, originea lor este obscură; e) gesturile tehnice sunt specifice unei anumite profesii, recunoscute doar de cei din grupurile specializate, iar deprinderea lor face parte din procesul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
un zâmbet se răsplătește tot cu un zâmbet. O serie de acțiuni umane, precum spălarea corpului, îngrijirea cosmetică, realizarea exercițiilor fizice, respectarea unei diete alimentare etc. sunt ritualuri care se desfășoară ca niște scenarii pentru care trupul devine un obiect simbolic. Din perspectiva lui Erving Goffman, ritualul în interacțiunea dintre actorii sociali îndeplinește atât funcția de facilitare a apropierii/contactului uman (în sensul de schimb și cooperare) cu minim de risc, cât și funcția de întrerupere a schimbului sau încheiere a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a se așeza cât mai aproape sau cât mai departe de interlocutor, de a percepe sau organiza spațiul. Această știință studiază distanțele și relațiile spațiale ca modalitate de comunicare nonverbală, jocul teritoriilor, configurația orașelor, diferențele culturale în perceperea spațiului, efectele simbolice ale distanțelor fizice și organizării spațiale. Creatorul ei, antropologul Edward T. Hall (1966), distinge în The Hidden Dimension: Man's Use of Space in Public and Private următoarele distanțe sau zone: a) distanța sau zona intimă (15 45 cm) este
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
profesorul în sala de clasă (partener, resursă, facilitator, evaluator, inovator, consilier, manager, specialist etc.); • presiunea termenelor limită, a numărului mare de cerințe din partea școlii și societății; • introducerea unei noi paradigme educaționale (educația centrată pe elev, școala pentru toți); • accentuarea segregării simbolice dintre școli (de elită și de periferie), dictată de integrarea elevilor cu cerințe educative speciale în învățământul de masă; • prezența conflictelor de rol (de exemplu: expert în domeniu partener al elevului, evaluator partener al elevului etc.); • neglijarea vieții interioare datorită
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și artistice, se conformează convingerii că am fi supuși unei conviețuiri sociale determinate de dezvoltarea hegemonică a unei "culturii post-industriale a informației și serviciilor". Acest mediu cultural ar determina un comportament de angajare într-o "cultură a mostrei" materiale și simbolice dezvoltată în mod privilegiat în cadrul unei "culturii urbane" contemporane ale cărei produse și manifestări ar fi apropriate într-o diversitate de practici culturale și artistice. În cadrul de manifestare al acestor practici am asista, de fapt, la o problematizare a politicilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
punere în circulație a informației arhivate și generate în diferite câmpuri ale cunoașterii și activității indivizilor și comunităților. Informația culturală transmisă prin intermediul diferitelor tipuri de limbaj (scris, vizual, de programare) transformă gusturile și acțiunile sociale prin efectul lor de mediere simbolică. Prin depășirea stadiului avangardist al auto-reflexivității, activitatea artistică ia forma unui serviciu cultural în raport cu multiplicitatea și continua multiplicare a așa-numitelor "comunități de gust". Apariția și dezvoltarea noilor medii produse ori apropriate de practicile artistice contemporane a bulversat orizontul de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ar angaja participarea interpretativă a unui public în contextul unei teorii a artei situate istoric 15. Cât privește varianta funcțională a definiției artei, Nelson Goodman susține că un obiect poate fi o operă de artă doar în măsura în care îndeplinește o funcție simbolică definită prin intermediul unei teorii generale a simbolurilor. Ca atare, Goodman identifică cinci simptome ale caracterului estetic, care nu ar procura o definiție și nicio descriere completă, ci ar funcționa ca indicii aflate în stare de disjuncție necesară și conjuncție suficientă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
creată. Această artă pune, de asemenea, în practică o teorie a comunicării prin producerea unui proces de interacțiune între indivizi ori între grupuri ori între indivizi și grupuri, funcționând ca mediu de comunicare a diferitor tipuri de mesaje cu conținut simbolic care, înainte de a fi puse în circulație, sunt supuse preparării. Luându-și rolul de expeditor, care activează un anumit tip de comunicare, artistul poate introduce mesaje parazitare în circuite învestite cu o bază permanentă sau în rețele independente ori stabilește
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în prezența imaginii (steaguri, logo-uri, icon-uri și diferite alte semne), artele vizuale se caracterizează prin puterea de a provoca empatie și de a permite împărtășirea emoțiilor și reflecțiilor participanților.46 Reconsiderând locul operelor de artă în cadrul sistemului economic, simbolic (de valoare semantică) ori material (de natură mercantilă), care guvernează societatea contemporană, teoreticianul francez afirmă că lucrarea artistică ar reprezenta un interstițiu social, preluând conceptul de interstițiu din scrierile lui Marx unde acesta avea funcția de a descrie comunitățile negustorești
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
să recurgă la astfel de schimburi non-profit de care ar fi lipsiți în exterior în condițiile generalizării mecanizării funcțiilor sociale prin folosirea bancomatelor sau a înregistrărilor telefonice, de pildă. Bourriaud sugerează faptul că arta rămâne un domeniu expus unui comerț simbolic al sensurilor care ar trebui judecat pe baza unor criterii estetice prin analizarea coerenței formei sale, a valorii simbolice a "lumii" pe care o sugerează și a imaginii relațiilor umane reflectate de acest domeniu 47. Autorul francez aduce în discuție
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
sociale prin folosirea bancomatelor sau a înregistrărilor telefonice, de pildă. Bourriaud sugerează faptul că arta rămâne un domeniu expus unui comerț simbolic al sensurilor care ar trebui judecat pe baza unor criterii estetice prin analizarea coerenței formei sale, a valorii simbolice a "lumii" pe care o sugerează și a imaginii relațiilor umane reflectate de acest domeniu 47. Autorul francez aduce în discuție tradiția materialistă din care s-ar dezvolta acestă estetică relațională, fiind caracterizată printr-o sintagmă folosită de Louis Althusser
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și instituționale ale culturii și comunicării 89. Analizând modalitatea în care studiul culturii poate fi extins asupra impactului vizualității asupra vieții umane și sociale, Martin Lister și Liz Wells sesizează importanța centrării studiilor culturale asupra formelor și practicilor expresive și simbolice cotidiene, asupra relațiilor lor cu diferite grupuri sociale și asupra relațiilor de putere dintre aceste grupuri, așa cum sunt ele construite și mediate de formele culturale. Pornind de la trăsătura distinctivă a studiilor culturale, aceea de a încerca să înțeleagă relațiile producției
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Foucault 94. Odată cu "turnura culturală", practicile și relațiile sociale sunt înțelese ca fiind semnificante, organizând și constituind acțiunile sociale prin implicarea și asumarea interpretărilor și fabricării semnificațiilor. Astfel, studiile culturale s-ar baza pe realizările semioticii, distingându-se prin analiza simbolicului și a practicilor de clasificare și producere a semnificației. Prin tratarea problemei asemănărilor și diferențelor dintre limbajul scris și verbal și cel vizual, imaginile ar putea fi concepute ca limbaj din perspectiva unui sistem de semne, ceea ce face privirea și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
fi devenit, în primul rând, o instituție economică și, tocmai din acest motiv, ar fi trebuit să se supună legilor pieții. În opinia lui Steyerl, la ora actuală am avea de-a face cu un proces de integrare culturală și simbolică a criticii doar la suprafața instituției, fără nicio consecință materială la nivelul organizării sale. Acest proces simbolic de integrare superficială s-ar reflecta și în situația minorităților, păstrându-se, însă, inegalitatea politică și socială. Schimbarea la nivelul tehnicilor reprezentaționale, de la
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
se supună legilor pieții. În opinia lui Steyerl, la ora actuală am avea de-a face cu un proces de integrare culturală și simbolică a criticii doar la suprafața instituției, fără nicio consecință materială la nivelul organizării sale. Acest proces simbolic de integrare superficială s-ar reflecta și în situația minorităților, păstrându-se, însă, inegalitatea politică și socială. Schimbarea la nivelul tehnicilor reprezentaționale, de la reprezentarea materială la cea simbolică, s-a manifestat și la nivelul schimbării de la o critică a instituției
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
suprafața instituției, fără nicio consecință materială la nivelul organizării sale. Acest proces simbolic de integrare superficială s-ar reflecta și în situația minorităților, păstrându-se, însă, inegalitatea politică și socială. Schimbarea la nivelul tehnicilor reprezentaționale, de la reprezentarea materială la cea simbolică, s-a manifestat și la nivelul schimbării de la o critică a instituției la o critică a reprezentării. În încercarea de a crea o diversitate cât mai largă a reprezentărilor s-au creat piețe de nișă și profile specializate ale consumatorilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
hegeliene, potrivit cărora filosofia ar urma artei în evoluția firească a practicii spirituale umane, constituită istoric, ci o continuitate postmodernă neanticipată de Hegel, potrivit căreia auto-reflexivității i-ar urma o renaștere a artei, cu un conținut diferit celor ale fazelor simbolică, clasică și romantică. Dacă în estetica lui Hegel arta romantică se dizolvă în filosofie, Kosuth vede ieșind din filosofie o artă transfigurată, încărcată filosofic și care redeschide dosarul spiritului. Apariția în 1969 a publicației britanice Art-Language: The Journal of Conceptual
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
din sistemele vieții, ale comunicării sociale și din ideile pe care ni le facem despre felul în care trăim, creând condițiile unei opțiuni reale de a schimba felul în care ne înțelegem pe noi înșine și evitând astfel acceptarea echivalentelor simbolice pe care le preluăm [de-a gata] prin intermediul unui cod specific al diferitelor percepții 181. Potrivit lui Max Kozloff, prioritățile "artei-ca-idee" nu ar fi lucrarea manufacturată, ci gândul din spatele acestei lucrări, și nici sensibilitatea, ci premisa generală și impersonală cu privire la sensibilitate
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
din direcția unor diverse forme de gândire și activitate ce încearcă astfel să instrumentalizeze artisticul în vederea susținerii, prin indicare și comentare, a unor evenimente culturale, sociale și politice care ar corespunde recentelor convulsiuni ale raporturilor de putere dezvrăjite ideologic și simbolic. Reacția față de izolaționismul cultural, social și politic al comentariilor lui Greenberg asupra artelor plastice americane din timpul său contribuie constructiv la elaborarea uneia dintre versiunile cele mai vehemente ale teoriei postestetice ce își poate asuma rolul unei "cutii de unelte
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
spațiale și culturale puse în practică de un ansamblu de metode raportate la problematicile politice care reflectă o lume vizuală supusă controlului, privatizării, exploatării și violenței. În raport cu acestea nu mai este îndeajuns ca dispozitivele comunicării să fie activate de reprezentări simbolice și declarații politice scrise, ci mai curând de prezentarea unor experimente și obiecte concrete de întâmpinare a acestor situații. Discuțiile despre globalism și industria culturală au condiționat o regândire a practicilor artistice în raport cu climatul politic aflat în schimbare. Reacționând față de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în spațiile virtuale ale motoarelor de căutare de pe internet, cât și în spații publice. Secțiunea Ready to Wear a fost în principal reprezentată de artiști care lucrează în domeniul design-ului de modă, concepând articole vestimentare funcționale, fie real fie simbolic, în diferite situații de protest. Astfel, de pildă, Lucy Orta a realizat piese de așa-zisă "arhitectură portabilă", numite și "arhitectură corporală", combinând noțiuni precum "supraviețuirea" ori "refugiul", ca expresii ale existenței nomade, și invocând, ca atare, chestiuni legate de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
contrastantă, a discursului și practicii sale atât ca disciplină academică, cât și ca hackactivism, media tactică a intrat în perioada contradictorie a instituționalizării, pe de o parte, și a opoziției digitale, pe de altă parte. Spre deosebire de arta materială cu caracter simbolic, comandată de majoritatea instituțiilor artistice care concep artistul ca un creator original și auratic, arta tehnologică este în mare parte efemeră, discursivă, bazată pe concept, multiplicată, creată colaborativ și distribuită online. Printre cele mai active organizații de media tactică care
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
interbelice, Mihai Constantin • Cultura media, Douglas Kellner • Cultură, identitate și politică, Ernest Gellner • Cultură și societate, Jeffrey C. Alexander, Steven Seidman • Curs de mediologie generală, Régis Debray • Darurile Zeiței Amaterasu, Roxana Ghiță, Cătălin Ghiță • Efectul de bumerang, Adina Ciugureanu • Geografiile simbolice ale diferenței ideologige, Carmen Andraș • Fundamentele culturale ale lumii occidentale, Jean-Louis Bodinier, Jean Breteau • Globalizare și cultură media, Adrian Dinu Rachieru • Modele culturale comparate, Gheorghe Drăgan • Paradigme culturale complementare: Noica și Cioran, Radu Gabriel Pârvu • Rațiune și cultură, Ernest Gellner
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
prin tehnicile de tip graffiti și intervenția cu stencils, tags ori stickers, modificarea reclamelor prin tehnica adbusting, ori organizarea evenimentelor de performance și flash mob, ori a operațiunilor de hacktivism, printre care cybersquatting-ul), având scopul de a crea un contrast simbolic între imaginile produse de corporații și realitățile cu care se confruntă acestea ori creând o mișcare de rezistență față de hegemonia culturii populare. 265 Geert Lovink, Dark Fiber: Tracking Critical Internet Culture, Cambridge Massachusetts, MIT Press, 2002, p. 256. 266 http
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
să consemnez aici faptul că alegerea noastră comună, în ce privește cartea-manual despre care am considerat, Domnul Profesor Grecu și cu mine, că trebuie să constituie (pre)textul întâlnirilor de la cursurile de Teorii ale comunicării, realizează o primă "alianță politică" în ce privește construcția simbolică în care ne-am angajat, și anume cea a domeniului Științelor comunicării, în versiunea sa timișoreană. Cartea profesorului Em Griffin conține, în primele ediții, o extrem de valoroasă și benefică "istorie" metodologică a domeniului, consemnată în capitolul Talk about communi-cation (Vorbind
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]