11,087 matches
-
starea de oxidare a moleculei. Funcțiile cele mai sensibile la autoxidare sunt de tip: - fenoli; - cateholi; - alcooli; - tioeteri; - acizi carboxilici; - nitriți; - aldehide. Reacțiile de oxidare sunt cauzate de oxigen, de prezența unor ioni divalenți ai metalelor tranziționale, pH, lumină, temperatură, solvent, substanțe ajutătoare, substanțe tampon, enzime, umiditatea atmosferică, stabilizanți, ambalaj și forma farmaceutică. Oxidarea este superioară la formele lichide față de cele solide sau semisolide, depinde de concentrația soluției (este invers proporțională cu concentrația); din acest motiv se recomandă prepararea de soluții
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
stabilizării lui, fără a forma alt radical liber, acționând ca inhibitor de radicali liberi în cadrul reacțiilor în lanț ROO., RO. + HX → ROOH sau ROH + X’. Are loc o blocare a unui lanț de reacții, care nu este totdeauna bine definit. Solventul Viteza de oxidare a substanțelor medicamentoase dizolvate este invers proporțională cu concentrația lor. Din acest motiv se recomandă prepararea de soluții concentrate. pH-ul Creșterea concentrației ionilor de hidrogen (scăderea pH-ului) duce la creșterea valorii potențialului redox, ceea ce înseamnă
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
descompunere. Condiționarea în forme farmaceutice solide (comprimate, pulberi) a tiaminei asigură o stabilitate satisfăcătoare dacă este păstrată la loc uscat. REACȚII DE SOLVOLIZĂ Sunt reacțiile de degradare a substanțelor medicamentoase în soluții parenterale sau perfuzii. Au loc între molecula unui solvent, cel mai frecvent apa (reacții de hidroliză) sau alți solvenți (alcool, PEG). Solvenții acționează ca agenți nucleofili și atacă centrele electrofile din substanțele medicamentoase. Polaritatea legăturilor dintre atomii de carbon și heteroatomi influențează scindarea hidrolitică a substanțelor medicamentoase. Grupele funcționale
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
asigură o stabilitate satisfăcătoare dacă este păstrată la loc uscat. REACȚII DE SOLVOLIZĂ Sunt reacțiile de degradare a substanțelor medicamentoase în soluții parenterale sau perfuzii. Au loc între molecula unui solvent, cel mai frecvent apa (reacții de hidroliză) sau alți solvenți (alcool, PEG). Solvenții acționează ca agenți nucleofili și atacă centrele electrofile din substanțele medicamentoase. Polaritatea legăturilor dintre atomii de carbon și heteroatomi influențează scindarea hidrolitică a substanțelor medicamentoase. Grupele funcționale cele mai afectate sunt: esteri, lactone, amide, lactame, oxime, imide
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
satisfăcătoare dacă este păstrată la loc uscat. REACȚII DE SOLVOLIZĂ Sunt reacțiile de degradare a substanțelor medicamentoase în soluții parenterale sau perfuzii. Au loc între molecula unui solvent, cel mai frecvent apa (reacții de hidroliză) sau alți solvenți (alcool, PEG). Solvenții acționează ca agenți nucleofili și atacă centrele electrofile din substanțele medicamentoase. Polaritatea legăturilor dintre atomii de carbon și heteroatomi influențează scindarea hidrolitică a substanțelor medicamentoase. Grupele funcționale cele mai afectate sunt: esteri, lactone, amide, lactame, oxime, imide, ureide ciclice. Aceste
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
heteroatomi influențează scindarea hidrolitică a substanțelor medicamentoase. Grupele funcționale cele mai afectate sunt: esteri, lactone, amide, lactame, oxime, imide, ureide ciclice. Aceste grupe funcționale suferă reacții de solvoliză, dar vitezele reacțiilor sunt diferite, funcție de labilitatea legăturilor, pH, soluții tampon, polaritatea solventului, temperatura, umiditatea atmosferică, forma farmaceutică, amabalaj. Astfel, viteza reacției de solvoliză a beta-lactamelor este mult mai mare în comparație cu analogul linear. Efectele electronice, inductive sau electromere și sterice ale substituenților, formarea de legături de hidrogen sau simpla modificare a
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
se ajustează astfel încât să fie în zona de pH izocatalitc. Natura și concentrația substanțelor tampon Sunt o serie de soluții tampon, care prin pH-ul lor influențează reacțiile de hidroliză. Cele mai utilizate soluții tampon sunt: acetat, fosfat, citrat, borat. Solventul Natura, polaritatea și cantitatea solventului influențează gradul și viteza reacțiilor de solvoliză. Înlocuirea unui solvent cu o constantă dielectrică mare, cum ar fi apa (78,39) cu un solvent cu o constantă dielectrică mică, alcoolul (25,7) crește viteza reacției
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
în zona de pH izocatalitc. Natura și concentrația substanțelor tampon Sunt o serie de soluții tampon, care prin pH-ul lor influențează reacțiile de hidroliză. Cele mai utilizate soluții tampon sunt: acetat, fosfat, citrat, borat. Solventul Natura, polaritatea și cantitatea solventului influențează gradul și viteza reacțiilor de solvoliză. Înlocuirea unui solvent cu o constantă dielectrică mare, cum ar fi apa (78,39) cu un solvent cu o constantă dielectrică mică, alcoolul (25,7) crește viteza reacției de hidroliză a cloramfenicolului. Folosirea
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
Sunt o serie de soluții tampon, care prin pH-ul lor influențează reacțiile de hidroliză. Cele mai utilizate soluții tampon sunt: acetat, fosfat, citrat, borat. Solventul Natura, polaritatea și cantitatea solventului influențează gradul și viteza reacțiilor de solvoliză. Înlocuirea unui solvent cu o constantă dielectrică mare, cum ar fi apa (78,39) cu un solvent cu o constantă dielectrică mică, alcoolul (25,7) crește viteza reacției de hidroliză a cloramfenicolului. Folosirea cosolvenților poate duce la scăderea sau creșterea vitezei reacției de
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
hidroliză. Cele mai utilizate soluții tampon sunt: acetat, fosfat, citrat, borat. Solventul Natura, polaritatea și cantitatea solventului influențează gradul și viteza reacțiilor de solvoliză. Înlocuirea unui solvent cu o constantă dielectrică mare, cum ar fi apa (78,39) cu un solvent cu o constantă dielectrică mică, alcoolul (25,7) crește viteza reacției de hidroliză a cloramfenicolului. Folosirea cosolvenților poate duce la scăderea sau creșterea vitezei reacției de hidroliză. Digoxina este mai stabilă în amestecul alcool polivinilic-apă decât într-o soluție apoasă
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
enzimei, a substratului, temperatura, pH-ul și activitatea ionilor. REACTII DE DECARBOXILARE Sunt reacții destul de rar întâlnite ca sursă a instabilității substanțelor medicamentoase. Depind de efectul reacțiilor de oxidare și hidroliză. Sunt reacții influențate de temperatură, lumină, pH, enzime, polaritatea solvenților și prezența ionilor metalici. Se decarboxilează acizii: salicilic, p-aminosalicilic etc. Ca măsuri de stabilizare se recomandă înlăturarea reacțiilor primare de oxidare și hidroliză, optimizarea metodelor de preparare, evitarea temperaturilor prea înalte, a luminii și utilizarea unor ambalaje adecvate. REACTII DE
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
trebuie să corespundă cu datele de stabilitate ale substanței analizate și nu trebuie să afecteze compoziția eșantionului studiat. Procedeele de preparare a eșantioanelor trebuie să fie descrise și fiecare probă trebuie etichetată cu denumirea chimică a substanței și mențiunile: - data; - solventul sau matrița; - condițiile de conservare. Dacă este necesară o procedură de pretratament a eșantionului (prelevări biologice), aceasta trebuie consemnată și să se asigure că nu are nici o influență asupra conservării și stabilității substanței. METODE DE ETALONARE - LINEARIZARE Funcția analitică și
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
Ecuațiile celor două drepte sunt: - regresia lineară a eșantioanelor B; - regresia lineară a eșantioaneleor A. Observații - exactitatea, precizia și limita de detecție sunt strâns influențate de randamentul extracției; - cele mai bune randamente de extracție sunt obținute pentru metode simple, cu solvenți buni de extracție și micșorând pierderile de substanță prin adsorbție; - dacă randamentul de extracție este imprevizibil și variabil trebuie optimizat procesul de extracție sau chiar schimbarea procesului de izolare. EXPRESII ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR Expresii ale exactitudinii Exactitatea poate fi apreciată
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
încălcată. 5. Capitalismul de piață favorizează în mare măsură dezvoltarea democrației, pînă la nivelul democrației poliarhice. Dar datorită consecințelor adverse față de egalitatea politică, este nefavorabil dezvoltării democrației dincolo de nivelul poliarhiei. Din motivele mai sus menționate, capitalismul de piață reprezintă un solvent puternic pentru regimurile autoritare. Cînd transformă o societate din proprietari de pămînturi și țărani în patroni, angajați și muncitori; din mase rurale needucate și abia capabile de supraviețuire și de cele mai multe ori, nici măcar atît în locuitori știutori de carte, urbanizați
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
va evita formarea de amestecuri inflamabile cu aerul. Se vor exclude din zonă flăcările deschise, precum și alte surse de foc. 6.Lichide inflamabile (alcooli, eteri, hidrocarburi, cetone) - se vor distruge în unități de incinerare. Cantități mici, de exemplu reziduuri de solvenți, se vor absorbi cu hârtie de filtru sau un alt material absorbant care se va aprinde sau se va lăsa să se evapore într-un vas deschis, la aer. În cazul acestor compuși se poate aplica și recuperarea. 7.Compuși
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
putând fi , de regulă, deversat direct. 14.Nitrilii și mercaptanii se oxidează cu o soluție de max. 15% de oxiclorură de calciu, sub agitare energică. După neutralizare, se diluează cu multă apă și se pot deversa. 15.Substanțe dizolvate în solvenți organici se deversează după metodele 6 sau 7. Se poate adăuga alcool pentru mărirea combustibilității. 16.Aminele se neutralizează după metoda 3, sau se ard după metodele 6 sau 7. 17.Compușii periculoși care se descompun la ardere, dacă sunt
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
de oxiclorură de calciu, reacția necesitând un timp mai îndelungat. Soluția de cianat obținută, după diluare cu foarte multă apă, se poate deversa. 20.Halogenurile organice necombustibile se colectează și se recuperează prin distilare. Dacă nu, se pot amesteca în solvenți combustibili în vederea arderii. 21.Metalele conținute în reziduuri se pot recupera dacă sunt trecute în forme insolubile în apă (hidroxid, carbonat, sulfat etc. 22.Compușii radioactivi, chiar și în reziduuri mici, trebuie colectați separat, cu grijă, după care se recirculă
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
sunt: cleștele, foarfeca, lingura, spatula, trepiedul, tringhiul de șamotă, stativul, inelul, clema, mufa, foarfeca, penseta, magneții. EXPRIMAREA CONCENTRAȚIILOR SOLUȚIILOR. PREPARAREA SOLUȚIILOR DE DIFERITE CONCENTRAȚII Concentrația unei soluții reprezintă cantitatea de substanță dizolvată într-un anumit volum de soluție sau de solvent. Ea reprezintă raportul dintre solut (dizolvat) și solvent După concentrație, se deosebesc soluții concentrate, ce conțin cantități mari de substanță dizolvată și soluții diluate, cu cantități mici de substanță dizolvată. 1. Concentrația procentuală (%,C%) Poate fi exprimată în unități de
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
șamotă, stativul, inelul, clema, mufa, foarfeca, penseta, magneții. EXPRIMAREA CONCENTRAȚIILOR SOLUȚIILOR. PREPARAREA SOLUȚIILOR DE DIFERITE CONCENTRAȚII Concentrația unei soluții reprezintă cantitatea de substanță dizolvată într-un anumit volum de soluție sau de solvent. Ea reprezintă raportul dintre solut (dizolvat) și solvent După concentrație, se deosebesc soluții concentrate, ce conțin cantități mari de substanță dizolvată și soluții diluate, cu cantități mici de substanță dizolvată. 1. Concentrația procentuală (%,C%) Poate fi exprimată în unități de masă sau în unități de volum Concentrația procentuală
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
se manevrează numai cu penseta. PROCESE FIZICO-CHIMICE: DIZOLVAREA, FILTRAREA, PRECIPITAREA, CRISTALIZAREA, RECRISTALIZAREA Cristalizarea este una dintre tehnicile cele mai folosite în purificarea substanțelor solide. În principiu, metoda se bazează pe proprietatea celor mai multe substanțe de a fi mai solubile într-un solvent la cald decât la rece. Prin solubilitate (grad de solubilitate) se înțelege cantitatea maximă de substanță care la o anumită temperatură se poate dizolva într-o anumită cantitate de solvent. Solubilitatea substanțelor variază cu temperatura, această variație putând fi reprezentată
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
proprietatea celor mai multe substanțe de a fi mai solubile într-un solvent la cald decât la rece. Prin solubilitate (grad de solubilitate) se înțelege cantitatea maximă de substanță care la o anumită temperatură se poate dizolva într-o anumită cantitate de solvent. Solubilitatea substanțelor variază cu temperatura, această variație putând fi reprezentată grafic prin curbe de solubilitate. Produsul de purificat se dizolvă la cald într-o cantitate cât mai mică de solvent. După îndepărtarea impurităților insolubile prin filtrare, soluția se lasă să
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
anumită temperatură se poate dizolva într-o anumită cantitate de solvent. Solubilitatea substanțelor variază cu temperatura, această variație putând fi reprezentată grafic prin curbe de solubilitate. Produsul de purificat se dizolvă la cald într-o cantitate cât mai mică de solvent. După îndepărtarea impurităților insolubile prin filtrare, soluția se lasă să se răcească. O mare parte din produs se separă sub formă de cristale mai mult sau mai puțin pure. La recristalizarea unei substanțe se parcurg următoarele etape: 1. alegerea solventului
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
solvent. După îndepărtarea impurităților insolubile prin filtrare, soluția se lasă să se răcească. O mare parte din produs se separă sub formă de cristale mai mult sau mai puțin pure. La recristalizarea unei substanțe se parcurg următoarele etape: 1. alegerea solventului potrivit; 2. dizolvarea substanței solide în solvent la o temperatură cât mai apropiată de punctul de fierbere al acestuia; 3. filtrarea soluției la cald pentru îndepărtarea impurităților insolubile; 4. cristalizarea din soluție a substanțelor pure; 5. filtrarea și spălarea cristalelor
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
soluția se lasă să se răcească. O mare parte din produs se separă sub formă de cristale mai mult sau mai puțin pure. La recristalizarea unei substanțe se parcurg următoarele etape: 1. alegerea solventului potrivit; 2. dizolvarea substanței solide în solvent la o temperatură cât mai apropiată de punctul de fierbere al acestuia; 3. filtrarea soluției la cald pentru îndepărtarea impurităților insolubile; 4. cristalizarea din soluție a substanțelor pure; 5. filtrarea și spălarea cristalelor; 6. uscarea. La efectuarea recristalizării, un factor
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
cât mai apropiată de punctul de fierbere al acestuia; 3. filtrarea soluției la cald pentru îndepărtarea impurităților insolubile; 4. cristalizarea din soluție a substanțelor pure; 5. filtrarea și spălarea cristalelor; 6. uscarea. La efectuarea recristalizării, un factor important este selectarea solventului. Un bun solvent de recristalizare îndeplinește următoarele condiții: nu reacționează cu substanța dizolvată; dizolvă o cantitate mai mare de substanță la cald decât la rece (diferența se depune sub formă de cristale la răcirea soluției); nu dizolvă la cald impuritățile
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]