10,864 matches
-
latura de sud, unde se afla și ușa de intrare în biserică, într-un ancadrament decorat cu motive geometrice și cu inscripția cu caractere chirilice a anului edificării, în partea superioară. Pronaosul este tăvănit, de pe grinzile sale laterale fiind înălțați stâlpii de susținere ai turnului. Acesta a avut inițial galeria închisă și coiful octogonal, cu patru turnulețe la bază, din care, după ultima restaurare, au fost lăsate doar două. Naosul și altarul au, în interior, deasupra pereților din lungimea monumentului, câte
Biserica de lemn din Dealu Negru () [Corola-website/Science/315386_a_316715]
-
naosul 9,30/5m, înscrise într-o formă rectangulara, ce se continuă prin absida decroșata a altarului cu pereții retrași și unghi în ax. Pe latura sudică a dreptunghiului pronaosului și naosului există un pridvor destul de spațios, marcat de opt stâlpi prinși jos în talpă prispei, iar sus în cunună, cu contrafișe. Pe această latura se află și ușa inițială de intrare în pronaos. Pronaosul este tăvănit, de pe grinzile laterale fiind înălțați și consolidați stâlpii care formează structura de bază a
Biserica de lemn din Nadășu () [Corola-website/Science/315387_a_316716]
-
pridvor destul de spațios, marcat de opt stâlpi prinși jos în talpă prispei, iar sus în cunună, cu contrafișe. Pe această latura se află și ușa inițială de intrare în pronaos. Pronaosul este tăvănit, de pe grinzile laterale fiind înălțați și consolidați stâlpii care formează structura de bază a turnului clopotnița și sistemul de susținere a coifului. Acesta se ridică peste galeria dechisă, cu câte trei arcade semicirculare pe latura, situate cam la nivelul coamei acoperișului. De aceea, coiful octogonal înscris în baza
Biserica de lemn din Nadășu () [Corola-website/Science/315387_a_316716]
-
latura de sud un pridvor peste care se înalță turnul clopotniță de formă pătrată și acoperit cu învelitoare în patru ape. Pridvorul a fost la început deschis, dar în prezent este închis cu scânduri. Pronaosul este despărțit de naos prin stâlpi și schelet din lemn închis cu scânduri, lăsând trei goluri dreptunghiulare de acces. Pronaosul, naosul și altarul au bolți octogonale de dimensiuni diferite. Spațiul interior nu mai are detaliile inițiale ale prelucrării lemnului, fiind "simplificat" cu finisaje noi.
Biserica de lemn din Fedeleșeni () [Corola-website/Science/317339_a_318668]
-
etichetele de avertizare de pe diverse produse. Un cioban care avea stâna pe vârful unui munte refuză să se prezinte la școală, trimițându-și doar fiul să învețe să citească. Fiul, întors de la școală, îi citește tatălui tăblița de avertizare de pe stâlpul de înaltă tensiune, explicându-i că este periculos ca acesta să fie atins, mai ales pe timp de ploaie și furtună și că, dacă cineva se electrocutează, el nu trebuie să fie atins direct de cei ce încearcă să-l
Amintiri din Epoca de Aur 1: Tovarăși, frumoasă e viața! () [Corola-website/Science/317445_a_318774]
-
cei ce încearcă să-l salveze. Într-o zi cu furtună, activistul vine la stâna ciobanului să-l convingă să vină și el la școală, dar pe drum își murdărește ghetele de noroi. Ajuns la stână, el se sprijină de stâlpul de înaltă tensiune și începe să-și scuture încălțămintea. Ciobanul, văzându-l, crede că acesta tocmai se electrocuta, și sare să-l salveze lovindu-l violent cu parul pentru a-l îndepărta de stâlp. Nota de la finalul episodului spune că
Amintiri din Epoca de Aur 1: Tovarăși, frumoasă e viața! () [Corola-website/Science/317445_a_318774]
-
la stână, el se sprijină de stâlpul de înaltă tensiune și începe să-și scuture încălțămintea. Ciobanul, văzându-l, crede că acesta tocmai se electrocuta, și sare să-l salveze lovindu-l violent cu parul pentru a-l îndepărta de stâlp. Nota de la finalul episodului spune că, la sfârșitul anului, conform legendei, s-a raportat alfabetizarea a 99% din populația județului. Un milițian care locuia la bloc primește de la cumnatul său de la țară un porc viu pentru a-l sacrifica de
Amintiri din Epoca de Aur 1: Tovarăși, frumoasă e viața! () [Corola-website/Science/317445_a_318774]
-
revizuite și definitivate de arhitectul Ferdinand Höflich din București. Lucrările de construcție au fost începute în anul 1923, fiind executate de antreprenorul italian Lorenzo Collavigni din Huși, cu meșteri pietrari aduși din Forgaria (Italia). Au fost ridicate zidurile bisericii și stâlpii de susținere a plafonului. Înainte de finalizarea turnului a survenit un eveniment tragic. La 26 octombrie 1926, pe când cobora cu bobul de pe ziduri, preotul paroh Benvenut-Rudolf Wiener s-a prăbușit de pe schele și a decedat. La acel moment, zidăria turnului era
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Paul din Răducăneni () [Corola-website/Science/317496_a_318825]
-
cruci și două stele în cinci colțuri, ce ar putea fi însemne de meșteri. Biserica este încinsă pe din afară de un brău sculptat în relief, cu treceri atente de pe o bârnă pe alta. În fața bisericii stă o clopotniță pe patru stâlpi.
Biserica de lemn din Cârstieni () [Corola-website/Science/321347_a_322676]
-
pe ușorii ușii de intrare în pronaos, se văd cinci rozete ornamentale. Tot în pridvor se văd „doi balauri” frumos sculptați. În pronaos, în partea de miazănoapte, se află mormântul ctitorului. Pronaosul este despărțit de naos printr-o serie de stâlpi de stejar. Naosul este dreptunghiular, boltit, iar ferestrele laterale sunt plasate între streșinile exterioare, la o înălțime de peste 3 m. Pereții sunt tencuiți și văruiți în interior. Altarul este despărțit de naos printr-o frumoasă catapeteasmă din lemn de tei
Biserica de lemn din Hilișeu-Crișan () [Corola-website/Science/321396_a_322725]
-
sa. Holmes își descarcă revolverul în câine, ucigându-l. Cei trei urmăritori descoperă că aspectul său fioros se datora faptului că animalul fusese uns pe la ochi și pe la bot cu fosfor. Ei o găsesc pe doamna Stapleton legată de un stâlp într-o cameră de la etajul casei Merripit. După ce este eliberată, ea le spune unde este ascunzătoarea lui Stapleton, pe o insulă aflată în mijlocul marii mlaștini Grimpen, unde era o mină de staniu părăsită. Din cauza întunericului și a pericolului să-și
Câinele din Baskerville () [Corola-website/Science/321376_a_322705]
-
Sir Henry. În noaptea în care câinele l-a atacat pe Sir Henry, soția lui Stapleton a refuzat să mai ia parte la complotul lui Stapleton, dar abuzivul ei soț a bătut-o și a legat-o la de un stâlp pentru a o împiedica să-l avertizeze. După cuvintele lui Holmes: "... el (Stapleton) a fost de ani de zile un om disperat și periculos ..." Interesul său major pentru entomologie i-a permis lui Holmes să-l identifice cu Vandeleur, fostul
Câinele din Baskerville () [Corola-website/Science/321376_a_322705]
-
cercetătorii maghiari Imre Henszlmann, Florian Rómer și Ferencz Schulcz. Cel din urmă a surprins planul, fațada de intrare, secțiuni, portalul de intrare și detalii în trei schițe de teren, păstrate azi în arhivele budapestane. Dintre acestea doar un detaliu de stâlp a fost publicat câțiva ani mai târziu, într-un studiu despre bisericile de lemn din Ungaria de nord. Imre Henszlmann, la rândul lui, a remarcat-o în 1864 printre cele mai reprezentative pentru Maramureș, într-un studiu dedicat arhitecturii sacrale
Biserica de lemn din Berbești () [Corola-website/Science/321416_a_322745]
-
al pridvorului. Într-o perioadă ulterioară, fără să o putem stabili concret, la capătul de vest al pronaosului este realizat pridvorul, cu o lungime de 6,15 m și o lățime de 1,96 m, deasupra purtând turnul-clopotniță, ai cărui stâlpi de susținere sunt independenți de spațiul în care se află. Cu ocazia altor lucrări de reparație, probabil concomitent cu cele de le biserica de lemn alăturată, printr-o proastă inspirație, vechea învelitoare din șiță a fost înlocuită cu țiglă, necesitând
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
de spațiul în care se află. Cu ocazia altor lucrări de reparație, probabil concomitent cu cele de le biserica de lemn alăturată, printr-o proastă inspirație, vechea învelitoare din șiță a fost înlocuită cu țiglă, necesitând întărirea pereților absidei cu stâlpi de susținere. În anii 1995-2000, pridvorul cât și turnul-clopotniță sunt reconstruiți cu zidărie de cărămidă, lucrare care a afectat și mai mult valoarea arhitecturală a monumentului, denaturându-i aspectul general.
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
de Rezident Regal și-a încheiat-o la 23 septembrie 1940 în orașul Vatra Dornei. După părăsirea Bucovinei de Nord, Gheorghe Flondor se retrage din orice activitate politică și se stabilește în orașul Sibiu. Regimul comunist îl va pune la stâlpul infamiei pentru vina de a fi fost rezident regal. În anul 1952 a fost arestat, fiind judecat și condamnat de către Tribunalul Militar al Regiunii a II-a la 10 ani temniță grea într-un proces public din anul 1956. Eliberat
Bustul lui Gheorghe Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/316460_a_317789]
-
în patrimoniul românesc prin semnificația istorică, destinul său aparte și prin calitățile formale și tehnice ce o disting drept una dintre cele mai prețioase creații în lemn din Transilvania. Momentul ridicării bisericii de lemn din Albac a fost însemnat în stâlpii laterali ușilor de la iconostas: "„Această besearică s-au început la anii Domnului 1752, meseța maiu 25 de zile”". Pisania bisericii după mutarea și montarea ei la Florica, în 1908: "„Această sfântă biserică, cu hramul sfinților Arhangheli, au fost durată prin
Biserica de lemn din Albac () [Corola-website/Science/316497_a_317826]
-
se află o pălărie piramidală de piatră, pentru a evita scurgerea apei de ploaie pe fațadele monumentului. Într-un articol publicat în 1893, arhitectul austriac Karl Romstorfer menționează o legendă locală potrivit căreia "„Mihai Vodă Racoviță ar fi adus acest stâlp din localitatea Rus pe Boul de pe valea Moldoviței, trăgându-l la vale cu zimbrii”". Legenda este contrazisă de inscripția care menționează localitatea Vama. Pe pereții monumentului sunt gravate în vechea limbă românească, cu litere chirilice, faptele campaniilor sale victorioase. Inscripția
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
îngrijirii lui Vasile Ionașcu, notar comunal din Vama. Monumentul a fost îngrădit cu un gard din lemn, iar în jurul său au fost plantați arbori. După Primul Război Mondial și Unirea Bucovinei cu România, când Vama a devenit parte a României, Stâlpul lui Vodă a fost înscris în lista monumentelor istorice, prin grija juristului Iorgu G. Toma (1871-1935), fiu al satului, care a ajuns secretar general al guvernului local de la Cernăuți și apoi deputat de Câmpulung. În anul 1923, Comisia Monumentelor Istorice
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
a ajuns secretar general al guvernului local de la Cernăuți și apoi deputat de Câmpulung. În anul 1923, Comisia Monumentelor Istorice a alocat 25.000 lei pentru executarea unor lucrări de protejare a monumentului. Au fost montați pe zidul cerdacului 8 stâlpi din gresie de Doabra și un acoperiș, tot atunci fiind amplasată și prima inscripție destinată să arate trecătorilor că pășesc pe lângă un monument istoric. În anii 1879 și în 1923 s-au plantat arbori în jurul monumentului, aici fiind astăzi un
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
inscripție destinată să arate trecătorilor că pășesc pe lângă un monument istoric. În anii 1879 și în 1923 s-au plantat arbori în jurul monumentului, aici fiind astăzi un parc. Iorgu G. Toma a realizat și o monografie a monumentului, intitulată ""Monumentul „Stâlpul lui Vodă”, din Vamă"" și apărută în 1923 la Cernăuți, cu 70 de pagini și câteva ilustrații. În perioada interbelică, ca urmare a inițiativei lui Iorgu G. Toma, în apropierea acestui monument a fost construit un preventoriu pentru copiii care
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
improprii unui monument istoric. Monumentul are forma unei coloane monolitice pătrate din gresie poroasă, cu o înălțime de 3 metri. Deasupra coloanei se află o pălărie piramidală de piatră, pentru a evita scurgerea apei de ploaie pe fațadele monumentului. În jurul stâlpului s-a construit în 1848 un cerdac protector din piatră cu o înălțime de 1,5 m și o grosime de 0,5 m. Pe zidul cerdacului au fost montați în 1923 opt stâlpi din gresie de Doabra și un
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
de ploaie pe fațadele monumentului. În jurul stâlpului s-a construit în 1848 un cerdac protector din piatră cu o înălțime de 1,5 m și o grosime de 0,5 m. Pe zidul cerdacului au fost montați în 1923 opt stâlpi din gresie de Doabra și un acoperiș, tot atunci fiind amplasată și prima inscripție destinată să arate trecătorilor că pășesc pe lângă un monument istoric
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
Fiind o construcție de anvergură și de durată organizarea de șantier presupunea detașarea și conlucrarea a 3 echipe de muncitori. Prima echipă avea să lucreze la stația de la Babele, a doua echipa la structura metalică și partea de fundații ai stâlpilor și a treia echipa la stația de la bază. Lucrările efective încep în primăvara anului 1973 unde sunt aduse uneltele specifice unor lucrări miniere: buldozere, excavatoare, autobasculante, forța de muncă (salvamontiști, echipe ale Direcției Silvice care să amenajeze traseul viitoarei telecabine
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
cu beton, echipa avea oameni care lucrau zi și noapte în schimburi, iar iluminatul șantierului se făcea din Bușteni. Pentru asigurarea transportului cuvei s-a folosit un cablu cu grosimea de 12 mm, care era ancorat lângă șantierul de la bază stâlpului. Bineînțeles că fundațiile dreptunghiulare conțineau și armaturile indispensabile, longitudinale și transversale, practic că o rețea de bare care conlucrau (diametre de PC52 ø12-14 mm). Pentru siguranța au fost în mijlocul fundațiilor amenajate niște beilagere (sisteme cu rulmenți care permiteau o toleranță
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]