10,963 matches
-
stadiul III: vena este dilatată neuniform (în unele zone apare atrofia) având astfel un aspect neregulat și tortuous, respectiv prezentând dilatații varicoase moderate/severe; venele perforante sunt incompetente; - stadiul IV: leziunile sunt extinse către țesuturile din jur cu fibroza țesutului subcutanat, apariția pigmentației tegumentare și a ulcerului varicos. Clasificarea IVC din punct de vedere al tabloului clinic și al severității : - gradul I (fenomene manifeste după ortostatism prelungit): edem ușor, durere ușoară, senzație de greutate și dilatații venoase minore (la examinarea fizică
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
moderat/sever, durere moderată, senzație de greutate, apariția dilatațiilor venoase moderate și modificări tegumentare - eventual apariția ulcerului varicos (la examinarea fizică edem ușor peste 2 cm la nivel maleolar și gambier; dilatații varicoase tributare venelor safene, incompetența venelor perforante, fibroza subcutanată ușoară, pigmentare cutanată) - gradul III (fenomene manifeste după scurte perioade de ortostatism): edem sever, durere severă (cu asocierea sau nu a claudicației), senzație de greutate accentuată, modificări tegumentare severe, prezența ulcerului varicos și a dilatațiilor venoase severe (la examinarea fizică
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
nu a claudicației), senzație de greutate accentuată, modificări tegumentare severe, prezența ulcerului varicos și a dilatațiilor venoase severe (la examinarea fizică edem ușor peste 3 cm la nivelul piciorului, maleolar și gambier; dilatații varicoase multiple cu incompetența venelor perforante, fibroză subcutanată importantă, pigmentare cutanată severă, prezența ulcerului varicos franc). Chiar dacă, în practica clinică, este recomandat a se utiliza clasificarea CEAP, trebuie menționat faptul că fiecare pacient este o entitate separată din punct de vedere al simptomelor, semnelor, parametrilor fiziologici, aspectului clinic
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
reclasificată. La clasificarea fiziopatologică se poate arăta tipul exact de leziune pe fiecare din venele din tabelul anatomic. DIAGNOSTICUL INSUFICIENȚEI VENOASE CRONICE EXAMENUL OBIECTIV Tabloul clinic al insuficienței venoase cronice este dominat de trei semne apărute succesiv: edemul, circulația venoasă subcutanată periplantară și ulcerul cutanat al gambei. Edemul este cel mai constant și mai precoce semn, fiind inițial discret și localizat perimaleolar, moale, depresibil, se accentuează în ortostatism și în timpul mersului. În timp, edemul se accentuează, având o extensie proximală, devenind
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
și localizat perimaleolar, moale, depresibil, se accentuează în ortostatism și în timpul mersului. În timp, edemul se accentuează, având o extensie proximală, devenind dur. Obstrucțiile venoase înalte iliace sau de venă cavă pot cuprinde întreg membrul, respectiv ambele membre. Circulația venoasă subcutanată este ectaziată, tortuoasă și varicoasă, uneori se pune în evidență semnul Dow (dilatații sacciforme ale venelor comunicante sau perforante). În sindromul posttrombotic, varicele și venectaziile secundare nu se golesc la elevarea membrului inferior deasupra orizontalei (manevra Linton) și nici la
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
fluorescentă, fluxmetria LASER-Doppler, măsurarea presiunii transcutanate a oxigenului, microlimfografia de fluorescență, limfoscintigrafia. DIAGNOSTIC POZITIV Diagnosticul pozitiv al insuficienței venoase cronice este bazat pe: 1. anamneza - bolnav cu TVP în antecedente sau factori de risc 2. edem cronic 3. circulație vicariantă subcutanată 4. dermita de stază și/sau ulcerul gambier 5. investigații paraclinice (flebografie, Doppler venos). DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL Diagnosticul diferențial se face în primul rând cu recidiva de tromboză venoasă profundă, fiind dificil fără anamneză amănunțită, examen obiectiv sistematic și unele explorări
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
EVOLUȚIE. COMPLICAȚII. PROGNOSTIC Insuficiența venoasă netratată are evoluție progresiv defavorabilă, accelerată în special de recidivele trombotice. Ulcerul venos suprainfectat este o complicație redutabilă în evoluția sindromului posttrombotic, uneori fiind necesare chiar amputații parțiale, segmentare, de membre (în condițiile implicării țesutului subcutanat, mușchi, oase sau fenomene sistemice generale - septicemii). Factorii profesionali (legați în special de ortostatism sau alte poziții forțate pot constitui o cauză importantă de accelerare a evoluției insuficienței venoase cronice. PROFILAXIA INSUFICIENȚEI VENOASE CRONICE Profilaxia insuficienței venoase cronice este deosebit de
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
mixt (venos și limfatic), limfedemul secundar, dermatitele pigmentare, celulita scleroasă indurativă și ulcerul de gambă: - edemul venos are o localizare tipică, gravitațională, perimaleolară, cu accentuare vesperală, prezența semnului godeului. Uneori, se asociază și cu cianoză locală și dilatarea venelor colaterale subcutanate. - edemul mixt venos și limfatic, este mai extins, retrocedează mai greu în poziție declivă. - limfedemul secundar nu este frecvent întâlnit, are caracteristicile clinice ale oricărui limfedem, dar în stadiul cronic el duce la fibroză interstițială, devenind foarte dur și de
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
clinostatism cât și în ortostatism. Inspecția apreciază prezența varicelor, tipul și sediul lor, precum și existența unor varice cu localizare neobișnuită (hipogastru, regiunea mediană a abdomenului sau flancuri - caracteristică unei tromboze înalte iliace). Se pot evidenția, de asemenea, ruptura varicelui, hematoame subcutanate sau în cazuri de inflamație, apariția de varicoflebite. Edemul se întâlnește constant în stadiile tardive și este mult timp singurul semn al suferinței venoase, cu localizare inițial perimaleolară. Tulburările trofice sunt polimorfe (vezi mai sus). Palparea unui pacient varicos se
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
sindromul postrombotic, toate dificil de tratat și cu rezultate nesatisfăcătoare, care în timp induc grade variate de invalidiate. C. TROMBOFLEBITELE DEFINIȚIE Tromboflebitele superficiale sunt afecțiuni limitate și abacteriene care îmbină două procese patologice și anume: procesul inflamator al peretelui venelor subcutanate și apariția secundară de trombi intraluminali aderenți [1]. Caracteristic, ele embolizează foarte rar, niciodată letal, au o tendință de vindecare spontană și nu determină apariția unor sechele (sindrom posttrombotic, ulcere de gambă etc.). Foarte rar TFS se pot extinde spre
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
fals pozitive de TFS pot fi observate în cazul existenței bolilor inflamatorii ale membrului inferior care asociază adenopatii inghinale [5]. Diagnosticul pozitiv este aproape întotdeauna evident; diagnosticul diferențial se face cu celulite, limfangite, paniculite sau alte afecțiuni inflamatorii ale țesutului subcutanat. FORME PARTICULARE DE TROMBOFLEBITĂ a. Flebita varicoasă apare în varicele primare localizate în teritoriul safen; des este extensivă și interesează frecvent și venele comunicante, perforante, dar nu se extinde, de regulă, în profunzime. Dacă la nivelul membrelor superioare există varice
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
neoplazie (localizată în special la nivelul colonului, pancreasului, tractului respirator) sau poate fi semnul de debut al bolii Buerger (trombangeita obliterantă); rar, ele acompaniază o boală infecțioasă generală. Caracteristic pentru flebitele migratoare este afectarea unor porțiuni bine delimitate ale venelor subcutanate mici cu „deplasarea” la intervale de timp variate către alte teritorii venoase din vecinătate sau la distanță. Localizarea predilectă a flebitelor migratorii este reprezentată de venele superficiale ale feței dorsale ale gambei și picioarelor, mai rar, fiind afectate venele coapsei
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
tromboză vene tibiale anterioare) 9. semnul Sigg - dureri în regiunea poplitee provocate de hiperextensia pasivă a genunchiului (sugestiv pentru tromboză venoasă poplitee). Venele de alarmă Pratt (semnul Pratt) sunt întâlnite în tromboza venelor tibiale posterioare fiind dilatații vicariante ale venelor subcutanate pretibiale. Tromboza venei iliace sau a porțiunii superioare a venei femurale determină dilatarea venelor circumflexă femurală și suprapubiană, alături de cele subcutanate ale coapsei. La tușeul vaginal sau rectal, venele iliace sunt palpabile, turgescente în caz de tromboză a venelor iliace
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
poplitee). Venele de alarmă Pratt (semnul Pratt) sunt întâlnite în tromboza venelor tibiale posterioare fiind dilatații vicariante ale venelor subcutanate pretibiale. Tromboza venei iliace sau a porțiunii superioare a venei femurale determină dilatarea venelor circumflexă femurală și suprapubiană, alături de cele subcutanate ale coapsei. La tușeul vaginal sau rectal, venele iliace sunt palpabile, turgescente în caz de tromboză a venelor iliace comună sau internă. Phlegmatia coerulea dolens este cea mai severă formă de TVP, dezvoltându-se aproape exclusiv numai la membrele inferioare
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
șoldului se administrează doze ajustate de heparină la 8 ore astfel încât APTT să fie prelungit de 1,5 ori comparativ cu martorul. Dacă este necesar, efectul protectiv al heparinei se poate amplifica utilizând dihidroergotamină în doze de 0,5-1 mg subcutanat la 12 ore sau 0,5 mg dihidroergotamină subcutan la 8 ore asociate cu 5000 UI de heparină sodică timp de 5-7 zile. Nu se administrează dihidroergotamină la bolnavii operați vascular, la cei cu ischemie miocardică sau intestinală sau la
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
două metode: coagulometria și metoda cromogenică. Diferența importantă între heparina clasică și HGMM este reprezentată de rata de absorbție și biodisponibilitate când este administrată subcutan. HGMM se administrează în priză zilnică unică sau dublă, având o absorbție mai bună pe cale subcutanată, precum și o durată mai lungă de acțiune. Comparativ cu heparina nefracționată, HGMM au o afinitate redusă pentru SRH, fiind eliminate la nivel renal, rata nu este doză-dependentă, iar T1/2 este mai lung decât al heparinei nefracționate. Riscul hemoragiilor în timpul
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
gambei, datorită posibilității extensiei proximale a trombusului în 20-30% a cazurilor. Aplicată imediat după stabilirea diagnosticului pozitiv, ea reduce semnificativ mortalitatea și morbiditatea prin tromboembolism pulmonar. De elecție se folosesc HGMM menționate în profilaxia TVP sau UFH administrate intravenos sau subcutanat în doze ajustate în funcție de greutatea pacientului. Tratamentul cu HGMM se administrează subcutanat în doză unică (tinzaparin) sau în două prize la interval de 12 ore (celelalte HGMM disponibile pe piață), în doze fixe adaptate în funcție de greutatea corporală a pacientului (conform
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
imediat după stabilirea diagnosticului pozitiv, ea reduce semnificativ mortalitatea și morbiditatea prin tromboembolism pulmonar. De elecție se folosesc HGMM menționate în profilaxia TVP sau UFH administrate intravenos sau subcutanat în doze ajustate în funcție de greutatea pacientului. Tratamentul cu HGMM se administrează subcutanat în doză unică (tinzaparin) sau în două prize la interval de 12 ore (celelalte HGMM disponibile pe piață), în doze fixe adaptate în funcție de greutatea corporală a pacientului (conform nomogramelor disponibile la fiecare medicament în parte), nefiind necesară urmărirea parametrilor coagulării
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
contuze, eclatate, prin injecție, striviri asociate cu avulsii tegumentare, distrugeri de mase musculare, defecte de părți moi și osoase). Cele mai frecvente sunt plăgile tăiate prin sticlă, cuțit, lame de ras, care pot interesa uneori numai tegumentul și țesutul celular subcutanat. În cazurile în care 300 au fost excluse leziunile structurilor subjacente, plaga de la mână sau deget poate fi considerată simplă și ea va beneficia de un tratament adecvat. Când agentul etiologic interesează și structurile subjacente tendoane, artere, nervi, os, articulații
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
lovit în capul metacarpianului III (M3). Se produce astfel o poartă de intrare pentru o floră microbiană deosebit de agresivă (cea mai bogată floră microbiană din regnul animal se află în cavitatea bucală a omului) care pătrunde prin tegument, țesutul celular subcutanat (celulită), prin sinovia tendoanelor extensoare (tenosinovită), în spațiul intra-articular articulația metacarpo-falangiană AMF (artrită) și în fractura înfundată din capul M3 (osteită). Complicațiile septice pot fi deosebit de grave dacă tratamentul nu este aplicat de urgență: deschiderea largă a plăgii, lavaj
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
normală. 1. Lamboul Tranquilly-Atasoy Este indicat în amputațiile transversale sau ușor oblice ale treimii distale a degetelor. Este un lambou de avansare în V-Y ce se croiește până la nivelul pliului de flexie AIFD (articulația interfalangiană distală), păstrându-i vascularizația subcutanată (fig.14.4). Avansarea este asigurată de disecția feței sale profunde de pe planul osos, fie cu un foarfece fin, fie cu o lamă 11. După avansare, lamboul este fie suturat la marginile unghiei și perionixisului, fie este doar ancorat cu
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
ancorat cu un ac de seringă trecut transfixiant prin lambou și fixat în falangă. Laturile lamboului pot fi suturate în VY sau pot fi lăsate la cicatrizare secundară. 2. Lamboul Kutler bilateral Este un lambou în „V”-„Y” cu vascularizație subcutanată, croit pe fețele laterale ale falangei distale. Cele două lambouri bilaterale sunt avansate spre linia mediană și suturate împreună. Metoda este indicată în cazul amputațiilor cu tranșă oblică în plan frontal spre palmar, dar lambourile sunt mai dificil de avansat
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
Desenul lamboului este prelungit cu o incizie pe fața dorsală a mâinii, centrată pe bordul radial al metacarpianui II pentru izolarea pediculului neurovascular. Disecția începe dinspre proximal spre distal, incluzând fascia primului interosos dorsal. În pedicul este cuprinsă și grăsimea subcutanată, ce include una sau două vene subcutane și ramul din nervul radial senzitiv. După identificarea arterei intermetacarpiene dorsale chiar de la origine, ridicarea lamboului continuă dinspre distal spre proximal, lăsând intact peritenonul aparatului extensor, mergând apoi razant la metacarpianul II. Pasajul
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
heparinat numai în replantările înalteși se urmărește pe unde apare jetul de retroflux, fie se face mai întâi anastomoza arterială urmărind venele care se vor umple cu sânge. Pentru identificarea venelor proximale, dacă acestea nu sunt găsite la nivelul hematoamelor subcutanate, se montează temporar un garou venos. Când anastomozele venoase se fac înaintea celor arteriale, clampurile se înlătură înainte de reperfuzia degetului, altfel sângele stagnant la nivelul anastomozei poate induce tromboza. 7. Repararea tendoanelor flexoare: în replantarea degetelor (zona II) uzual reparăm
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
efectuează ultimele suturi finale. Se restabilește fluxul în ACE, subsecvent în ACI și se efectuează hemostaza. În caz de terapie combinată EAC-BAC, se plasează un tub de dren ce se suprimă a doua zi postoperator. Se închide plaga cu suturi subcutanate. Imediat postoperator, după trezirea pacientului, se evaluează potențialul deficit neurologic și se monitorizează pacientul timp de aproximativ 6 ore. EAC și BAC Datorită similarității factorilor de risc, concomitența afectării carotidiene și coronariene este majoră (incidență de 36% în studiul efectuat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]