11,047 matches
-
secțiunea III, art. 89, paragraf 1). O altă definiție putem avea dacă privim sub aspect psihiatric maltratarea copilului. în această perspectivă, părintele sau adultul agresor va fi văzut ca subiect al unor tulburări psihice care îi declanșează și întrețin comportamentele violente față de copil; copilul va fi văzut din perspectiva tulburărilor psihice consecutive maltratării. Vor fi aduse în discuție trauma și sindromul de stres posttraumatic, precum și varietatea mecanismelor defensive dezvoltate de victimă și tipurile de comportamente asociate maltratării. Primele definiții în domeniul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Există și o definiție implicită, din perspectiva reprezentărilor sociale specifice unei anumite culturi. Această definiție exprimă atitudinea comună a societății respective față de fenomenul maltratării copiilor. Este definiția în virtutea căreia orice membru al unei comunități poate cataloga o situație ca fiind violentă sau nu față de copil. Riscul utilizării unei astfel de definiții este că într-o societate cu toleranță mărită față de violență, descifrarea violenței și a riscului pe care îl poartă sunt foarte reduse. Specialiștii au nevoie de o definiție de lucru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ține seama/ignoră sau afectează aceste nevoi de dezvoltare; 2. maltratarea poate fi abuz sau neglijare, diferența dintre ele fiind dată de intenția distructivă a agresorului față de victimă. în cazul abuzului, agresorul are intenție distructivă față de victima și „comite”acte violente împotriva victimei copil, iar în cazul neglijării agresorul nu are intenții distructive, dar „omite”(cel mai adesea din ignoranță și întotdeauna din prioritizarea propriilor interese) să ofere victimei îngrijirile necesare pentru o dezvoltare sănătoasă; 3. maltratarea împiedică dezvoltarea sănătoasă a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
considerabil de trecere, de repetiție, transgenerațională: „Copilăria durează generații la rând”(Killen, 2003). Copiii abuzați devin în mare măsură, în absența unor intervenții, părinți abuzivi; 10. experiența și istoricul maltratării vor conduce la învățarea, de către copilul-victimă a violenței, a comportamentelor violente ca monedă de schimb în interacțiunile cu ceilalți; 11. există o reziliență a copilului care face să difere de la un copil la altul modul în care acesta face față maltratării precum și măsura în care el este afectat în procesul de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
atacuri ne accidentale sau injurii fizice, mergând de la forme minime până la injurii fatale, provocate copilului de către persoana care îl îngrijește”(Lynch, 1985). După cum arată cercetările făcute în diferite țări, mulți „copii ai străzii”au fugit de acasă în urma unor atacuri violente, traumatizante din partea părinților sau a educatorilor. Partea bună a lucrurilor este că abuzul fizic este foarte sensibil la campaniile de educație. în SUA, o campanie educativă intensă, în deceniul al optulea al secolului trecut, desfășurată pe o perioadă de aproape
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pe care o reprezintă) violențele fizice comise de adulți împotriva copiilor sunt larg răspândite. Copilul este expus unor astfel de tratamente în familie, în sistemul educativ, în comunitate, peste tot unde se împărtășește această mentalitate privind efectul benefic al pedepselor violente în educarea copiilor. într o emisiune televizată de postul Realitatea, din 16 octombrie 2008, se afirmă că 4 din 5 copii sunt bătuți acasă, de către părinți. în 2006, documentele UNICEF 1 apreciază pe baza unor sondaje de opinie publică, că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
materială (hrană, locuință, căldură), locul de muncă, bunăstarea psihică (induce supărare, tristețe, nesiguranță, rușine, umilință, foame), creează incapacitate de participare și reprezentare la nivel politic precum și norme culturale și sociale specifice. în vreme ce teoria subculturilor leagă de sărăcie inițierea unor comportamente violente și comportamente a sociale în anumite grupuri sociale, cercetările mai noi subliniază un aspect important prezent în grupurile expuse sărăciei: solidaritatea umană. Solidaritatea umană face ca persoana încadrată într-un astfel de grup să se simtă într-o siguranță mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sistemul de protecție, sănătate și educație și care provoacă suferință copilului. Bătaia copilului în școală, tolerarea violenței între copii în unitățile de învățământ, legarea copilului de pat atunci când îi este administrat un tratament, practica de contenționare a copiilor cu comportamente violente în instituții, în măsura în care sunt practici curente, pot fi considerate ca abuzuri societale. Marginalizarea copiilor aparținând unor etnii sau unor familii marginalizate din cadrul comunității este un abuz societal. Cercetarea UNICEF, întreprinsă la nivelul instituțiilor de protecție a copilului din România, vizând
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
membranei arahnoidiene care învelește și protejează creierul. Se produc hematoame care pot fi ireversibile, copilul rămânând cu un handicap pe viață. Sindromul general al nedezvoltării (Killen, 1998) este determinat de abuzul și neglijarea suferite de copilul aflat în îngrijirea adultului violent și ignorant cu privire la nevoile copilului. în orfelinatele pentru copii se înregistra în general o nedezvoltare generală a copilului, în raport cu normele specifice vârstei. întârzierea în dezvoltare a copiilor se însoțea și de o ștergere a caracterelor de gen astfel încât, la prima
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de enurezia nocturnă a copiilor. Copiii erau treziți o dată sau de două ori pe noapte de educatorii sau infirmierele de serviciu și obligați să meargă la toaletă. Hormonii de creștere sunt generați în special, în timpul somnului (Robert-Ouvray, 2001). Această practică violentă de întrerupere a somnului nu putea ajuta creșterea copiilor și maturizarea lor din punct de vedere fizic. Sindromul Münchausen by proxy evidențiază o particularitate proprie violenței umane: agresorul poate manipula o terță persoană, servindu-se de aceasta pentru a provoca
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aceasta”(Porot et al., 1996). Abandonul definitiv al copilului se declară în instanța judecătorească, atunci când sunt îndeplinite anumite condiții, prin lege. Dar situațiile de abandon ale copiilor pot fi de o mare varietate, deși de fiecare dată, ele presupun o violentă ruptură între copil și genitorii săi. în situații de divorț, de maltratare a copilului în familie, sistemul de protecție a copilului poate impune separarea copilului de părinții biologici. Prin trăirile pe care le generează copilului-victimă, precum și prin consecințele induse în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
față de care ei au responsabilitatea de a-l proteja. Mecanismele defensive ale intervenienților pot sta la baza unei violențe mai mult sau mai puțin disimulate în relația lor cu copilul abandonat sau în general, maltratat. Riscul unor decizii sau gesturi violente ale profesioniștilor chemați să repare trauma abandonului obligă sistemul de protecție a copilului la asigurarea unei supervizări profesionale personalului implicat cu cazurile de copii abandonați, indiferent de serviciul în care funcționează. De altminteri, legislația secundară 1 în protecția copilului, prevede
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
superior al copilului”rămâne însă interpretabilă atâta timp cât nevoile copilului pentru o dezvoltare sănătoasă nu sunt pe deplin conștientizate, cunoscute. în absența acestor cunoștințe, „interesul superior al copilului”se aplică în limitele și sensul mentalității specifice culturii date. într-o cultură violentă, sensul acestei sintagme generoase va fi limitat. Această situație ne reamintește faptul că științele au nevoie de politici publice, dar de data aceasta în sens invers, politicile publice pentru a fi corect aplicate au nevoie de știință. Din punct de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
asupra angajaților companiei Bell din Illinois. Studiul, început în 1975, este valorizat în începutul deceniului al nouălea, când compania trece printr-o perioadă de „cataclism”. Reacțiile celor disponibilizați au variat intre: crize cardiace, accidente vasculare cerebrale, cancer, tulburări mentale, manifestări violente la locul de muncă, suicid, divorț și, la polul opus, o treime dintre cei disponibilizați au prezentat o importantă dezvoltare personală, prin sporirea creativității lor și a încrederii în forțele proprii. Al doilea studiu, pe care îl prezintă autorul mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
domenii. Factorul ce mediază în acest caz conduita de succes este o bună imagine de sine construită în domeniul în care s-a realizat succesul inițial. Un copil cu rezultate școlare foarte bune va reuși să depășească mai ușor atmosfera violentă din familie și să-și dezvolte o atitudine conștientă de autoprotecție. în raportul studiului longitudinal întreprins de Stroufe și colaboratorii săi (2005), factorii puternic predictori de succes sunt: relaționarea facilă cu ceilalți (copii sensibili, tandri); absența problemelor de somn sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vârsta adolescenței, chiar dacă în copilăria medie nu apăruseră probleme prea mari (deși copilăria medie e mai aproape în timp de copilăria mică). Un important factor de vulnerabilitate îl constituie temperamentul copilului. Un temperament dificil expune mai mult copilul la manifestări violente din partea celor care îl îngrijesc. Orice stadiu de dezvoltare prin care trece individul reprezintă o condiție genetică a acestuia, care interacționează cu factorii externi, ce pot fi adecvați sau de risc. în raport cu factorii de risc, vor putea fi identificați factorii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prin externalizare, iar în cazul fetelor, prin internalizare; divorțul părinților; prezența figurii masculine, a tatălui, este importantă în dezvoltarea copilului, dar efectul negativ al absenței tatălui, mai ales în cazul băieților, este mai mic decât cel al unei prezențe masculine violente (Stroufe et al., 2005); moartea unui frate/soră sau a unui părinte (mama/tata); au un impact diferit, în funcție de vârstă și genul copilului; sărăcia. Băieții și fetele au sensibilitate diferită la factorii de risc și adversități. De exemplu, moartea unui
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lor față de viața familiei. în general, se pare că a avea grijă de frații mai mici (fără a exagera responsabilitatea copilului mai mare) duce la creșterea încrederii în sine și a viitoarelor abilități parentale. Toate cercetările longitudinale arată că evenimentele violente care se petrec în viața copilului și cu care acesta se confruntă la o vârstă fragedă vulnerabilizează copilul. Experiențele timpurii nefavorabile creează un teren persistent vulnerabil de-a lungul întregii vieți a individului și declanșează sau susțin apariția unor lanțuri
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Tot în cazul sărăciei, există riscul sporit de maltratare a copilului. Sărăcia e factorul de risc distal, dar anxietatea maternală este factorul de risc proxim. Dacă anxietatea e sporită și generează comportamente iritate ale mamei, riscul de maltratare sau tratare violentă a copilului de către mamă crește. Dacă însă mama se simte susținută de partenerul de viață, acesta poate fi un factor mediator care va atenua factorul de risc proxim în condițiile sărăciei. Din exemplele de mai sus se evidențiază caracteristica cumulativă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
familiarizat (orice eveniment stresant determină comportamentul de apropiere de figura de atașament); prezența unor alte persoane semnificative pentru copil, din afară familiei; capacitatea copilului de a-și exprima emoțiile (această capacitate poate fi invalidată de alte experiențe de viață nefavorabile, violente sau de vârsta copilului; „exprimarea”se referă la orice formă de simbolizare a emoțiilor: desen, dans, sculptură, poezie, pantomimă etc.); posibilitățile menținerii rutinei vieții cu care este familiarizat copilul (se asigură astfel stabilitatea și continuitatea în mediul și viața copilului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cazul copilului-victimă a unei traumatizări primare (când el este cel direct vizat de evenimentul traumatic), secundare (când este martor la traumatizarea unei persoane apropiate) sau terțiare (când e martor la trauma suferită de o persoană necunoscută, martor la un eveniment violent produs în vecinătatea lui sau când i se cere să relateze evenimentul traumatic căruia i-a fost victimă) sunt indicate: terapie de grup (grupuri de sprijin) și terapie sistemică de familie; tehnici terapeutice cognitiv-comportamentale; dezbateri pe tema suferinței, traumei și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
crizelor pe care le făcea Aurelia la plecarea lor. Educatoarea descria „crizele”fetiței astfel: „când face crize se trântește pe jos, oriunde ar fi, țipă, plânge și dacă încerci să o ridici sau să o îmbrățișezi te lovește”. Acest comportament violent al Aureliei în momentele de criză explică parțial frica educatoarei. O altă parte a acestei spaime era dată de riscul ca Aurelia să-și facă un rău, să se rănească în momentul în care se arunca pe jos. Se pare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
învețe poezii și cântece la școală să se adapteze repede și să învețe scris, citit, socotit etc. Toate aceste expectanțe pot deveni la un moment dat prea înalte pentru copil și răspunsul lui poate să fie unul neadecvat, de izbucnire violentă, de exemplu. Aceste expectanțe sunt în mare măsură culturale. Dar modul în care sunt impuse copilului depinde de calitățile parentale, de stilul de disciplinare al părintelui. Un părinte permisiv, negociator, ineficient, sever (care pedepsește) sau care știe să fixeze limite
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
este percepută, văzută și tratată de ceilalți. Acest mod influențează propria experiență subiectivă, stima de sine a persoanei. Violarea demnității umane conduce la stres cronic și o stare de sănătate precară. Demnitatea umană e grav afectată în situații de victimizare violentă, sărăcie, deprivare și discriminare, toate acestea fiind deja cunoscute ca asociate cu stresul cronic și sănătatea șubredă (Chilton, 2006). Toate acestea caracterizează societățile dominate de dictaturi. în ceea ce privește responsabilitatea umană, aceasta este o valoare opusă infantilismului. Este poate însă și mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Problema romilor” a căpătat o atenție specială din partea actorilor internaționali În special după 1989, când valurile de migranți romi din Europa de Est au pătruns În statele Uniunii Europene, provocând reacții furibunde din partea populației locale, de multe ori, ajungându-se la atacuri violente, rasiste la adresa nou-veniților. Autoritățile locale și centrale ale statelor occidentale s-au aflat În fața unei neputințe, dirijându-și atenția către mecanismele internaționale În vederea găsirii unor soluții eficiente de menținere a romilor În interiorul granițelor de proveniență (Gugliemo și Waters, 2005). Instituțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]