10,730 matches
-
Chișinău trupele au pornit organizate pe 3 eșaloane, 2 dintre acestea fiind oprite de trupele ruse la Ghidighici, iar cel de-al treilea - eșalonul de aprovizionare, la Ungheni. Efective ale acestor unități au căzut în prizonierat la ruși, unii dintre voluntari reușind să scape după câteva săptămâni, iar restul s-au retras luptând, spre Prut. După proclamarea independenței Basarabiei, în cadrul Armatei Române, unitățile "Corpului de Voluntari Ardeleni-Bucovineni" au ajutat la curățarea și izgonirea peste Nistru a trupelor bolșevice. În timpul guvernării Averescu
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
aprovizionare, la Ungheni. Efective ale acestor unități au căzut în prizonierat la ruși, unii dintre voluntari reușind să scape după câteva săptămâni, iar restul s-au retras luptând, spre Prut. După proclamarea independenței Basarabiei, în cadrul Armatei Române, unitățile "Corpului de Voluntari Ardeleni-Bucovineni" au ajutat la curățarea și izgonirea peste Nistru a trupelor bolșevice. În timpul guvernării Averescu a existat o încercare de a transfera pe Frontul de Vest întreg "Corpul de Voluntari Ardeleni", format la acea vreme din 12.000 de soldați
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
După proclamarea independenței Basarabiei, în cadrul Armatei Române, unitățile "Corpului de Voluntari Ardeleni-Bucovineni" au ajutat la curățarea și izgonirea peste Nistru a trupelor bolșevice. În timpul guvernării Averescu a existat o încercare de a transfera pe Frontul de Vest întreg "Corpul de Voluntari Ardeleni", format la acea vreme din 12.000 de soldați și cantonat la Hârlău. Aprobarea inițială a fost dată de generalul Averescu și Misiunea Militară Franceză s-a angajat să suporte cheltuielile . Odată însă cu iscălirea preliminariilor Păcii de la Buftea
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Aprobarea inițială a fost dată de generalul Averescu și Misiunea Militară Franceză s-a angajat să suporte cheltuielile . Odată însă cu iscălirea preliminariilor Păcii de la Buftea, tot generalul Averescu a fost cel care a retras aprobarea și a ordonat dezarmarea voluntarilor. La 28 februarie 1918, "Corpul Voluntarilor" a primit ordin să predea armamentul și să demobilizeze treptat, ceea ce s-a întâmplat până la 1 mai. La Hârlău a continuat să funcționeze o permanență care a avut grijă de depozitele de alimente. O
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
generalul Averescu și Misiunea Militară Franceză s-a angajat să suporte cheltuielile . Odată însă cu iscălirea preliminariilor Păcii de la Buftea, tot generalul Averescu a fost cel care a retras aprobarea și a ordonat dezarmarea voluntarilor. La 28 februarie 1918, "Corpul Voluntarilor" a primit ordin să predea armamentul și să demobilizeze treptat, ceea ce s-a întâmplat până la 1 mai. La Hârlău a continuat să funcționeze o permanență care a avut grijă de depozitele de alimente. O parte dintre voluntari au plecat, totuși
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
februarie 1918, "Corpul Voluntarilor" a primit ordin să predea armamentul și să demobilizeze treptat, ceea ce s-a întâmplat până la 1 mai. La Hârlău a continuat să funcționeze o permanență care a avut grijă de depozitele de alimente. O parte dintre voluntari au plecat, totuși, până la urmă, odată cu francezii, spre a lupta în cadrul Legiunilor în curs de formare din Franța și Italia. Din cei aproximativ 20.000 de transilvăneni aflați în martie 1918 în Regat și care trebuiau demobilizați, peste 10.000
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
formare din Franța și Italia. Din cei aproximativ 20.000 de transilvăneni aflați în martie 1918 în Regat și care trebuiau demobilizați, peste 10.000 erau cei proveniți din prizonieratul rusesc, marea lor majoritate fiind țărani. Serviciul central al "Corpului Voluntarilor", înființat la 28 noiembrie 1917 și subordonat Ministerului de Război, a continuat să funcționeze, despărțindu-se, la 15 mai 1918, într-un departament militar transferat la Direcția Recrutării din Ministerul de Război și într-un departament civil subordonat Ministerului Agriculturii
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
1918, într-un departament militar transferat la Direcția Recrutării din Ministerul de Război și într-un departament civil subordonat Ministerului Agriculturii, sub denumirea de "„Serviciul muncilor agricole”". Acest ultim departament s-a ocupat, în continuare, cu plasarea în muncă a voluntarilor demobilizați. Aceste servicii deconcentrate au început să funcționeze din 1 iunie, dar, deja, în data de 26 martie, Comandamentul "Corpului Voluntarilor" notificase că se reușise să fie plasată aproape întreaga trupă (la acea dată plasarea ofițerilor fiind în pregătire). O
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
sub denumirea de "„Serviciul muncilor agricole”". Acest ultim departament s-a ocupat, în continuare, cu plasarea în muncă a voluntarilor demobilizați. Aceste servicii deconcentrate au început să funcționeze din 1 iunie, dar, deja, în data de 26 martie, Comandamentul "Corpului Voluntarilor" notificase că se reușise să fie plasată aproape întreaga trupă (la acea dată plasarea ofițerilor fiind în pregătire). O parte dintre ofițeri au fost reținuți în armată, după specializările fiecăruia și nevoi, iar aproximativ 20.000 de voluntari demobilizați au
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Comandamentul "Corpului Voluntarilor" notificase că se reușise să fie plasată aproape întreaga trupă (la acea dată plasarea ofițerilor fiind în pregătire). O parte dintre ofițeri au fost reținuți în armată, după specializările fiecăruia și nevoi, iar aproximativ 20.000 de voluntari demobilizați au fost plasați la munca câmpului, fiind repartizați mai ales pe marile moșii. În momentul ajungerii Partidului Bolșevic la cârma statului rus, situația prizonierilor români și a voluntarilor înrolați care au rămas pe teritoriul rusesc s-a înrăutățit vizibil
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
armată, după specializările fiecăruia și nevoi, iar aproximativ 20.000 de voluntari demobilizați au fost plasați la munca câmpului, fiind repartizați mai ales pe marile moșii. În momentul ajungerii Partidului Bolșevic la cârma statului rus, situația prizonierilor români și a voluntarilor înrolați care au rămas pe teritoriul rusesc s-a înrăutățit vizibil, iar haosul instaurat a făcut imposibilă orice acțiune organizată. Ruperea legăturilor dintre guvernele bolșevic și român a pus într-o grea situație voluntarii, considerați acum periculoși pentru Rusia bolșevică
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
rus, situația prizonierilor români și a voluntarilor înrolați care au rămas pe teritoriul rusesc s-a înrăutățit vizibil, iar haosul instaurat a făcut imposibilă orice acțiune organizată. Ruperea legăturilor dintre guvernele bolșevic și român a pus într-o grea situație voluntarii, considerați acum periculoși pentru Rusia bolșevică - aflată într-o stare de război cu Regatul României. Aceștia nu se mai puteau întoarce nici pe teritoriul Imperiului Austro-Ungar, unde erau considerați sperjuri și trădători, iar România în urma semnării Păcii de la Buftea ajunsese
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
într-o stare de război cu Regatul României. Aceștia nu se mai puteau întoarce nici pe teritoriul Imperiului Austro-Ungar, unde erau considerați sperjuri și trădători, iar România în urma semnării Păcii de la Buftea ajunsese sub dominația inamicului. În marea lor majoritate, voluntarii înrolați la Darnița - deghizați în militari ruși, au fost redislocați spre Chișinău și de acolo au trecut totuși în România. Încetul cu încetul, individual sau în cete mici, un număr de aproximativ 2.000 de voluntari angajați a reușit să
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
În marea lor majoritate, voluntarii înrolați la Darnița - deghizați în militari ruși, au fost redislocați spre Chișinău și de acolo au trecut totuși în România. Încetul cu încetul, individual sau în cete mici, un număr de aproximativ 2.000 de voluntari angajați a reușit să se strecoare spre Iași și Chișinău. După ocuparea Kievului de către Armata Roșie, la 2 februarie 1918, "Primul Corp de Voluntari" a fost dizolvat, iar în 9 februarie, Misiunea Militară Română - condusă de generalul Coandă - a fost
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
România. Încetul cu încetul, individual sau în cete mici, un număr de aproximativ 2.000 de voluntari angajați a reușit să se strecoare spre Iași și Chișinău. După ocuparea Kievului de către Armata Roșie, la 2 februarie 1918, "Primul Corp de Voluntari" a fost dizolvat, iar în 9 februarie, Misiunea Militară Română - condusă de generalul Coandă - a fost arestată de bolșevici. La Kiev a rămas doar un simplu birou de informații pentru prizonierii din Ardeal sau Bucovina, care a fost, formal, desființat
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
bolșevici. La Kiev a rămas doar un simplu birou de informații pentru prizonierii din Ardeal sau Bucovina, care a fost, formal, desființat în luna mai 1918. După semnarea Tratatului de la Brest-Litovsk, Puterile Centrale au cerut guvernului bolșevic dezarmarea unităților de voluntari constituite din foști soldați austro-ungari. Din cauza apartenenței lor la "Corpul de Voluntari", foștii prizonieri din Armata Austro-Ungară au fost obligați să se retragă cât mai spre est din calea armatelor Puterilor Centrale, pentru a nu fi judecați de către justiția austro-ungară
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
prizonierii din Ardeal sau Bucovina, care a fost, formal, desființat în luna mai 1918. După semnarea Tratatului de la Brest-Litovsk, Puterile Centrale au cerut guvernului bolșevic dezarmarea unităților de voluntari constituite din foști soldați austro-ungari. Din cauza apartenenței lor la "Corpul de Voluntari", foștii prizonieri din Armata Austro-Ungară au fost obligați să se retragă cât mai spre est din calea armatelor Puterilor Centrale, pentru a nu fi judecați de către justiția austro-ungară ca „trădători” și a nu primi pedepse pe măsură. Considerați, așadar, de către
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Puterilor Centrale, pentru a nu fi judecați de către justiția austro-ungară ca „trădători” și a nu primi pedepse pe măsură. Considerați, așadar, de către statul austro-ungar ca dezertori și trădători de țară, la intrarea germanilor în Kiev, în 2 martie, unii dintre voluntari au fugit spre Moscova, unde s-au făcut bolșevici de ocazie. Deși numeroși români aflați în zonele controlate de bolșevici au rămas credincioși patriei lor și au încercat să o servească în continuare, alții - orbiți de de propaganda bolșevică - s-
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
și au încercat să o servească în continuare, alții - orbiți de de propaganda bolșevică - s-au adunat în jurul unor comuniști precum Mihail Gheorghiu Bujor, Cristian Rakovski și alți câțiva fugiți în Rusia, într-o încercare de a constitui unități de voluntari care să lupte alături de comuniștii ruși. Alți voluntari au fost - cu complicitatea unor ofițeri patrioți din armata austro-ungară - ascunși și ajutați să ajungă în țară. În drum spre Franța, Misiunea Militară Franceză a atras și ea prizonieri transilvăneni, bănățeni și
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
alții - orbiți de de propaganda bolșevică - s-au adunat în jurul unor comuniști precum Mihail Gheorghiu Bujor, Cristian Rakovski și alți câțiva fugiți în Rusia, într-o încercare de a constitui unități de voluntari care să lupte alături de comuniștii ruși. Alți voluntari au fost - cu complicitatea unor ofițeri patrioți din armata austro-ungară - ascunși și ajutați să ajungă în țară. În drum spre Franța, Misiunea Militară Franceză a atras și ea prizonieri transilvăneni, bănățeni și bucovineni aflați încă pe teritoriul rus (printre care
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
a atras și ea prizonieri transilvăneni, bănățeni și bucovineni aflați încă pe teritoriul rus (printre care și un grup de ofițeri aflați la Samara), pentru a lupta pe Frontul de Vest. A existat un organ de presă al Corpului de Voluntari Români din Rusia, sub forma unei gazete cu numele de România Mare. Aceasta a apărut săptămânal în perioada iulie-decembrie 1917 și a ajuns la un total de 23 de numere. În linii mari, gazeta a urmat evoluția "Primului Corp de
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Români din Rusia, sub forma unei gazete cu numele de România Mare. Aceasta a apărut săptămânal în perioada iulie-decembrie 1917 și a ajuns la un total de 23 de numere. În linii mari, gazeta a urmat evoluția "Primului Corp de Voluntari". Ziarul a fost trimis atât voluntarilor din "Corpul" de la Kiev cât și unor diverse personalități române aflate pe teritoriul rus, perioada cea mai fructuoasă a acestuia suprapunându-se aproximativ celei a luptelor de la Mărășești. Pentru susținerea din punct de vedere
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
gazete cu numele de România Mare. Aceasta a apărut săptămânal în perioada iulie-decembrie 1917 și a ajuns la un total de 23 de numere. În linii mari, gazeta a urmat evoluția "Primului Corp de Voluntari". Ziarul a fost trimis atât voluntarilor din "Corpul" de la Kiev cât și unor diverse personalități române aflate pe teritoriul rus, perioada cea mai fructuoasă a acestuia suprapunându-se aproximativ celei a luptelor de la Mărășești. Pentru susținerea din punct de vedere financiar a gazetei a fost necesară
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
fructuoasă a acestuia suprapunându-se aproximativ celei a luptelor de la Mărășești. Pentru susținerea din punct de vedere financiar a gazetei a fost necesară implicarea statului român, spre deosebire de asigurarea cu personal care a putut beneficia de folosirea unor resurse proprii (printre voluntari s-au aflat câțiva intelectuali cu experiență anterioară câștigată la diferite publicații din Transilvania și Bucovina). Publiciștii și tipografii săi - toți emigranți, au venit din Regatul României odată cu militarii care au avut sarcina de a-i organiza pe voluntari. În
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
printre voluntari s-au aflat câțiva intelectuali cu experiență anterioară câștigată la diferite publicații din Transilvania și Bucovina). Publiciștii și tipografii săi - toți emigranți, au venit din Regatul României odată cu militarii care au avut sarcina de a-i organiza pe voluntari. În fruntea lor s-a aflat Sever Bocu - fost redactor al Tribunei arădene. Deși subiectele gazetei au fost diverse, toate a fost însă legate de problematica specifică voluntariatului. Tematica abordată a situat ziarul în rândul numeroaselor periodice din anii Primului Război Mondial
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]