106,336 matches
-
ex. și ediția a II-a revăzută și adăugită, Chișinău, 2007, 352 p.); "Contribuția Basarabiei la cultura românească. Toponimie și identitate națională" de Eugen Holban (1997, 234 p.); "Limba română. Cuvinte și imagini" (1997, 228 p.) și "Limba română. Limbă, literatură, civilizație" (1997, 212 p.), ambele volume semnate de prof. Valeriu Rusu (Franța); "Cetăți de pe Nistru. Hotin, Soroca, Tighina, Cetatea Albă" (1998, 212 p.), colectiv de autori; "Român mi-e neamul, românesc mi-e graiul" (1998, 252 p.) de Nicolae Matcaș
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]
-
Reflecții lingvistice" (Chișinău, 2009, 340 p.); Nicolae Corlăteanu, "Testament. Cred în izbânda limbii române. Studii. Comunicări. Memorii" (Chișinău, 2010, 256 p.) etc. De curând a lansat proiectul „Efigii identitare românești” care își propune prin intermediul unor reprezentanți notorii ai lingvisticii și literaturii naționale să ofere o imagine clară și argumentată a reperelor identitare fundamentale ale românilor basarabeni, perseverând asupra cauzelor ce au condus la degradarea limbii române, la erodarea conștiinței naționale a românilor din stânga Prutului. Lucrările editate în cadrul acestui proiect includ articole
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]
-
fenomenelor culturale și sociale de pe cele două maluri ale Prutului ("Limba română este numele corect al limbii noastre", „Limba Română”, nr. 4, 1995, număr de revistă precedat de organizarea unei conferințe științifice internaționale cu același generic pe 20-21 iulie 1995; "Literatura română din Republica Moldova", „Limba Română”, nr. 8, 1997; "Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziu și liceu", „Limba Română”, nr. 2, 1999; Fără magistru - o lume mai mult decât săracă", număr comemorativ Eugen Coșeriu, „Limba Română”, nr. 10, 2002
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]
-
numele corect al limbii noastre", „Limba Română”, nr. 4, 1995, număr de revistă precedat de organizarea unei conferințe științifice internaționale cu același generic pe 20-21 iulie 1995; "Literatura română din Republica Moldova", „Limba Română”, nr. 8, 1997; "Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziu și liceu", „Limba Română”, nr. 2, 1999; Fără magistru - o lume mai mult decât săracă", număr comemorativ Eugen Coșeriu, „Limba Română”, nr. 10, 2002; "Itinerare ale identității noastre", incluzând și ediții speciale dedicate unor importante centre de
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]
-
(ندئم ) (n. 1681, Istanbul; m. 1730, Istanbul), pe adevăratul său nume, Ahmed, este unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai literaturii otomane de tip "divâni". Faima sa de poet a fost dobândită cu precădere între anii 1718-1730, perioadă care este cunoscută în istorie drept Epoca Lalelei. S-a născut, cel mai probabil, în anul 1681, la Istanbul, fapt confirmat într-o
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
și susținerea materială și morală a sadrazamului Ali Pașa și în special a marelui-vizir Nevșehirli Damat Ibrahim Pașa, devenit chiar prieten apropiat al acestuia după ce a desemnat "conservator al cărților" ("hâfız-ül kütüb"). Avea o cultură literară vastă, citind cu precădere literatură arabă și persană, scrise atât de mai-marii poeți ai acestora, cât și de poeți ale căror nume nu erau atât de cunoscute. De exemplu, pentru a-l putea citi pe Ali Șir Nevâî, care se folosea de o limbă turcă
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
i-a plăcut în mod deosebit. Adevărata sa putere, însă, stă ascunsă în măiestria cu care utilizează limba, în special dialectul istanbulez. Prin opera sa dorește să prezinte scene reale din viața Istanbulului și a locuitorilor săi, apropiindu-se de literatura populară și utilizând cu regularitate structuri și expresii specifice limbajului cotidian. </ref> Folosind din plin comparații cât se poate de expresive, poetul reușește să-i atribuie Istanbulului un decor foarte bogat, considerându-l chiar „la fel de strălucitor ca soarele care luminează
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
au fost în final încununate de succes. A încetat din viață în anul 2002 după o îndelungată suferință. Florica Mitroi a debutat în anul 1966 în revista literară "„Luceafărul”" și editorial în 1969 cu volumul "“Rugăciune către Efemera”" ( Editura pentru literatură universală ), volum pentru care i s-a decernat "Premiul Uniunii Scriitorilor". A mai publicat două volume de poezie, "“Diapazon”" (1973) și "“Între Cer și Pământ”" (Cartea românească, 1976 , Premiul Uniunii Scriitorilor). Mitroi a atras atenția criticii literare încă de la primele
Florica Mitroi () [Corola-website/Science/330960_a_332289]
-
este un roman chinezesc scris în secolul al XVI-lea în timpul dinastiei Ming de către Wu Cheng'en. Acesta este unul dintre "cele patru mari romane ale literaturii clasice chinezești". În occident, romanul mai este cunoscut și sub numele de "Maimuța", deoarece un personaj foarte important este Regele Maimuță (Sun Wukong). Romanul este o adevărată capodoperă și este structurat în 100 de capitole. În roman este relatată viața
Călătorie spre Vest () [Corola-website/Science/331022_a_332351]
-
cu consecințe militare și probabil politice diferite. Oprindu-se, au oferit armatei austro-ungare singura soluție posibilă, aceea de a încerca stoparea continuării acțiunii ruse și de a transforma retragerea într-o contraofensivă, cu rol de a împinge atacatorii înspre est. Literatura poloneză speculează ipoteze legate de rolul comandantului trupelor ruse, colonelul Lucjan Zeligowski. Acest a fost un etnic polonez, dovendindu-se mai târziu un erou al luptei de eliberare a poporului polonez dintre anii 1918-1920. Capacitatea combativă a acestuia ar fi fost
Bătălia de la Cârlibaba () [Corola-website/Science/334870_a_336199]
-
București, 1914). O parte dintre povestiri („Pescuitul cu undița”, „Despre instrumentele și despre norocul pescarilor”) au fost incluse apoi, alături de alte povestiri cu subiect asemănător, în volumul "Povestiri pentru vînători și pescari", publicat în 1956 de Editura de Stat pentru literatură și artă (ESPLA) din București. Cartea a fost reeditată ulterior fie în varianta sa originală, fie în varianta adăugită. Temele principale ale acestui volum sunt descrierea naturii și trăirea de către oameni a unui sentiment de comuniune cu natura. Criticii literari
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
varianta adăugită. Temele principale ale acestui volum sunt descrierea naturii și trăirea de către oameni a unui sentiment de comuniune cu natura. Criticii literari au afirmat în mai multe rânduri că Sadoveanu ar fi cel mai strălucit poet al naturii din literatura română. Frumusețea naturii este zugrăvită de prozator în toate scrierile sale; fundamentul psihologic al apariției poeziei naturii este descris de autor în acest volum: "„cât stau în baltă, lângă tovarășii mei, sunt fericit ca salcia ori ca papura, și pare
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
programat ca un episod al acestui serial, dar lui Steven Spielberg i-a plăcut povestea așa de mult încât a decis ca să fie realizat un film cinematografic. Titlul original al serialului este o licență "Amazing Stories", prima revistă specializată de literatură științifico-fantastică. Toate episoadele au o durată de cca. 25 de minute, cu excepția a două episoade ("The Mission" și "Go To The Head Of The Class") care au fiecare câte 50 de minute. În 1999 Varèse Sarabande a lansat un CD
Călătorie în timp (serial TV) () [Corola-website/Science/334899_a_336228]
-
recăsătorește cu un om admirabil, Gheorghe Biță, care îl va face uitat pe genitorul natural. Urmându-și părinții în peregrinările profesionale, până la terminarea liceului (Vânju Mare - Mehedinți, 1963), a trecut prin șapte unități școlare. Absolvent al Facultății de limba și literatura română, Universitatea București, 1969, al Facultății de jurnalism (curs post-universitar), 1981 și al Facultății de regie teatru, 1994 (ambele, în București). Ocupația de bază - gazetăria (ante și post-decembristă); ocupații colaterale: profesor, bibliotecar, funcționar cultural și administrativ etc.; câte doi ani
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
insolite și profunde, propunând, așa cum face Gelu Negrea, o nouă viziune asupra caragialismului ca fenomen literar. În "Cine ești dumneata, domnule Moromete?", Gelu Negrea învederează, de asemenea, o viziune aparte asupra unei cărți esențiale a lui Marin Preda și a literaturii contemporane, "Moromeții" vol. I, în care criticul - delimitându-se de poncifele interpretărilor în cheie sociologistă, dominante până la el - vede „marele roman comic al literaturii române”, legat prin multe fire subterane de opera lui I.L. Caragiale. O mutație fundamentală aduce și
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
învederează, de asemenea, o viziune aparte asupra unei cărți esențiale a lui Marin Preda și a literaturii contemporane, "Moromeții" vol. I, în care criticul - delimitându-se de poncifele interpretărilor în cheie sociologistă, dominante până la el - vede „marele roman comic al literaturii române”, legat prin multe fire subterane de opera lui I.L. Caragiale. O mutație fundamentală aduce și în privința protagonistului romanului, Ilie Moromete, considerat nu efigia, excesiv spiritualizată, a țăranului român, ci „un Mitică rural”. În romanul de acțiune, mister și suspans
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
Alexandru cel Mare, uciderea în masă a Cavalerilor Templieri etc.) își găsesc o insolită dezlegare, într-o narațiune polițistă, cu fine inflexiuni parodice. Dincolo de acest prim nivel de lectură (la apariție, "Codul lui Alexandru" a fost considerat „primul thriller din literatura română”), romanul se înscrie pe coordonatele a ceea ce critica recentă definește și consacră drept „realismul magic românesc” (vezi în acest sens volumul Mariei-Ana Tupan apărut în 2013 la Editura Academiei Române și intitulat chiar așa: "Realismul magic"). Volumul " Secretul lui Don
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
1001 de aforisme, multe dintre ele memorabile prin profunzimea ideilor, prin formulări insolite și paradoxale, iar uneori prin amuzante învecinări cu spiritul celebrelor legi ale lui Murphy. "Best of I.L. Caragiale" reprezintă cea dintâi antologie din opera unui clasic al literaturii române edificată exclusiv pe criterii axiologice. În paginile sale se regăsesc titluri cunoscute din creația lui Caragiale, dar și bucăți literare puțin sau deloc incluse în anterioare lucrări de gen. Arhitectura volumului și punctele de vedere formulate în prefața intitulată
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
diplomat și iute în decizii"”. Există și aici [în" D’ale carnavalului"] o scrisoare pierdută, confirmând teza lui Gelu Negrea despre înscrisurile de toate felurile care pun în mișcare acțiunea pieselor și a unor proze..." (Nicolae Manolescu - "Istoria critică a literaturii române"). "Gelu Negrea amendează exegeza anterioară prin exercițiul unui duh analitic mereu alertat, pus pe contestare, compunând o replică „pozitivă”, să recunoaștem, de o remarcabilă coerență." " În cuprinsul - afirmăm din capul locului - cuceritor al" Dicționarului subiectiv", mai curând decât cu
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
frecvent nu doar prin nuanțe, ci prin trăsături diferențiale consistente". (Gheorghe Grigurcu) <nowiki> </nowiki>"Cartea lui Gelu Negrea", Caragiale. Marele paradox, "este, de la" Marea trăncăneală "a lui Mircea Iorgulescu încoace, cea mai incitantă reflecție eseistică asupra lumii acestui clasic al literaturii române". (Dan C. Mihăilescu) "„Gelu Negrea este genul de critic autentic în sens etimologic, adică unul care desparte apele, interesat de legitimitate prin recurs la metodă și de canonizare ca operațiune finală a unui demers prin care impresionismul empiric lasă
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
Mircea Ghițulescu ("Convorbiri literare", martie 2005), Bogdan Ulmu ("Convorbiri literare", august-septembrie 2005), Daniel Cristea-Enache ("România literară" I-II, decembrie 2006), Mihai Iovănel ("Cultura", mai 2007), Bianca Burța-Cernat ("Observator cultural", iunie 2007), Gabriel Rusu ("Luceafărul", iunie 2007), Răzvan Mihai Năstase ("Noua Literatură", iunie-iulie 2007), Horia Gârbea ("Săptămâna financiară", I-II, iunie 2009), Cosmin Ciotloș ("România literară", iunie 2009), Dan C. Mihăilescu ("Evenimentul zilei", iunie 2009), Dan Cristea ("Luceafărul de dimineață", septembrie 2009), Mircea Ghițulescu ("Ramuri", septembrie 2009), Daniela Magiaru ("Idei în dialog
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
(pronunție italiană: [dʒallo], plural "gialli") este un sub-gen italian slasher din secolul al XX-lea al literaturii și filmului. În Italia, termenul pur și simplu se referă la thrillere, de obicei, de ficțiune polițistă/crimă, mister și sub-genuri de groază, indiferent de țara de origine. Cu toate acestea, în țările vorbitoare de engleză, termenul "" este folosit pentru
Giallo () [Corola-website/Science/334931_a_336260]
-
călătorie în jurul lumii", a contribuit la etnologia popoarelor din Polinezia și rămâne o operă respectată. Ca urmare, Forster a fost admis în Societatea Regală la doar douăzeci și doi de ani și a ajuns să fie considerat unul dintre fondatorii literaturii științifice moderne de călătorie. După revenirea în Europa continentală, Forster s-a îndreptat spre domeniul academic. A călătorit la Paris pentru a încerca să discute cu revoluționarul american Benjamin Franklin în 1777. A predat istorie naturală la Collegium Carolinum din
Georg Forster () [Corola-website/Science/334949_a_336278]
-
celebritatea tânărului autor. Poetul Christoph Martin Wieland a lăudat cartea ca pe cea mai importantă a vremii sale, și ea până astăzi rămâne una dintre cele mai importante descrieri de călătorie scrise vreodată. Cartea a avut un impact important asupra literaturii, culturii și științei germane, influențând oameni de știință ca Alexander von Humboldt și inspirând numeroși etnologi ulteriori. Forster a scris o proză germană bine îngrijită, nu doar corectă științific și obiectivă, ci și interesantă și ușor de citit. Aceasta era
Georg Forster () [Corola-website/Science/334949_a_336278]
-
științei germane, influențând oameni de știință ca Alexander von Humboldt și inspirând numeroși etnologi ulteriori. Forster a scris o proză germană bine îngrijită, nu doar corectă științific și obiectivă, ci și interesantă și ușor de citit. Aceasta era diferită de literatura convențională de călătorie din acea vreme, prin aceea că prezenta mai mult decât o simplă colecție de date - ea dădea mărturia unor fapte etnografice într-o manieră coerentă, colorată și de încredere, fapte rezultate din observații detaliate și empatice. El
Georg Forster () [Corola-website/Science/334949_a_336278]