106,336 matches
-
(n. 4 octombrie 1971, Brăila) este un prozator român contemporan de science fiction, fantasy și realism magic. Este membru fondator al Cenaclului de Arte Vizuale și Literatura de Anticipație “Sfera” din Brăila (înființat pe 17 ianuarie 1993) A debutat în 1993 în revistă Jurnalul SF cu schița Techno-Love, dedicată lui Freddie Mercury . În decursul timpului a colaborat cu numeroase publicații și periodice de gen: Jurnalul SF, Anticipația
Aurelius Belei () [Corola-website/Science/335008_a_336337]
-
efecte catastrofale asupra oamenilor. În cele din urmă, se dovedește că el are legătură cu Glaciația Würm, aducând la viață o serie de ființe care au trăit în urmă cu zeci de mii de ani pe teritoriul actual al României. "Literatura pe tocuri" este de părere că „fanii genului SF, dar nu numia, vor fi încântați să descopere aceste proze scurte, pline de originalitate, cu un ritm deosebit de alert”. Exprimându-și aprecierea cu privire la volum, scriitoarea Teodora Matei spune în ââGazeta SF
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
au fost redenumite și se numesc astăzi după noua Prințesă a Asturiei și Infantă a Spaniei, Leonor. Laureații pot fi persoane, instituții sau grupuri din intreaga lume, care se disting prin autobiografia lor într-una din următoarele opt categorii: artă, literatură, științe sociale, comunicare, științe umane, cooperare internațională, de cercetare științifică și tehnică și sport. Deliberările (câte un juriu pentru fiecare premiu), încep în mai și continuă până în septembrie. Comisiile de specialiști desemnați vor dezbate timp de două zile la "Hotel
Premiul Prințesa Asturiei () [Corola-website/Science/335010_a_336339]
-
a emigrat în ultimii ani ai vieții în Israel. s-a născut la Cernăuți, capitala Bucovinei, pe atunci parte componentă a Imperiului Austro-Ungar, ulterior oraș în România, în prezent în Ucraina. Tatăl său, Hillel Manger, era un croitor iubitor de literatură, pe care o numea în glumă „literatoyre” (o altoire a cuvintelor „literatur” și „Toyre” - adică Tora), umorist si bun versificator. Mama sa avea talent vocal și era o bună povestitoare, iar fratele său era și el poet. .Manger a învățat
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]
-
Tora), umorist si bun versificator. Mama sa avea talent vocal și era o bună povestitoare, iar fratele său era și el poet. .Manger a învățat la Gimnaziul german chesaro-crăiesc nr. 3 din orașul natal, unde a aprofundat în mod deosebit literatura germană, până ce a fost exmatriculat pentru șotii și „rea purtare”. Admirator al teatrului idiș din tradiția lui Abraham Goldfaden, al cântăreților ambulanți evrei- Brodersinger, ai muzicii romilor, Manger a preferat să fie pentru moment, ucenic croitor, și să petreacă în
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]
-
poezii moderniste inspirate de Talmud ("Midrașul lui Itzik," 1935), o rescriere teatrală a poveștii sărbătorii Purim ("Cartea Cântecelor Meghilei", 1936), o adaptare a piesei lui Abraham Goldfaden - "Vrăjitoarea din Botoșani" - Hotzmakh Spiel, 1937), o serie de viniete literare despre istoria literaturii idiș ("Portrete familiare", 1938) și încă trei mari culegeri de versuri: "Lanternă în vânt" (1933), "Scrisorile lui Velvl Zbarzher către Preafrumoasa Malkele" (1937) și "Amurg în oglindă" (1937). „Midrashul lui Itzik” și „Cântecele Meghilei” reprezentau primele sale încercări de a
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]
-
În ceea ce privește istoriografia, Ibn Ḫaldūn a fost, fără echivoc, cel mai sonor nume în domeniu. Deși nu s-a născut în peninsula Iberică, provenea dintr-o familie din al-Andalus, astfel încât opera sa cea mai proeminentă - "Introducere" ("al-Muqqadima"), poate fi asociată cu literatura andaluză. În "Introducere", „părintele sociologiei și istoriografiei”, cum este supranumit, descrie științele, precum și aspecte precum tribalismul, meșteșugurile sau diferite arte. Aria religioasă și mistică este dominată, în principiu, de Ibn al-‘Arabī. Și-a îndreptat atenția către teologie și sufism
Literatura hispano-arabă () [Corola-website/Science/335397_a_336726]
-
domeniu exploatat, avându-l drept exponent pe Ḥunayn Ibn Isḥăq - "Libro de los buenos proverbios". Mai mult decât atât, "adab"-ul s-a dezvoltat și pe latura religioasă, cadru în care misticul Ibn al-‘Arabī a compus "Muḥăḍarat al-’abrăr". Literatura de tip "adab" a avut, pe lângă caracterul instructiv, și o funcție umoristică. Fie că era vorba de narațiuni scurte, anecdote sau povestioare, menirea acestora era aceea de a distra publicul, care putea extrage totodată diverse învățături. Existau, pe de o
Literatura hispano-arabă () [Corola-website/Science/335397_a_336726]
-
1876, a rămas ca avocat la Baia de Criș. A participat la înființarea băncii „Albina” din Sibiu și a filialei sale din Baia de Criș și a fost membru fondator al băncii „Crișana” din Brad, al "Asociațiunii pentru Cultura și Literatura Poporului Român" și al "Societății pentru Fond de Teatru Național Român". A fost membru al delegației care în 1892 a prezentat împăratului Francisc Iosif textul Memorandumului. Și-a donat întreaga avere, în valoare de 120 000 de coroane (echivalent cu
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
este Laureat al Premiului Tineretului din Republica Moldova; în 1990 i se decernează Premiul Consiliului Suprem pentru elaborarea Stemei de Stat a Republicii Moldova; în 1991 i se oferă Premiul Special pentru tabloul "„Sârmă Ghimpată”", Bacău (România); în 1994 ia Premiul ziarului „Literatura și Arta” pentru ciclul de lucrări "„Istoria Moldovei”", Chișinău (R. Moldova); în 1994 i se înmânează Diplomă de Onoare, Saint Elpidio (Italia); în 1995 este Laureat al Salonului Național de Arte Plastice, Veigné (Franța); în 1995 obține Premiul Organizației Națiunilor
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
art-obiectele artistului se află în numeroase colecții publice, cum ar fi: Ministerul Culturii, Chișinău (R. Moldova); Ministerul Culturii, Moscova (Rusia); Fondul Uniunii Artiștilor Plastici, Chișinău (R. Moldova); Fondul Artiștilor Plastici, Moscova (Rusia); Muzeul Național de Artă, Chișinău (R. Moldova); Muzeul Literaturii Române "„Mihail Cogălniceanu”", Chișinău (R. Moldova); Muzeul "„Alexei Mateevici”", Chișinău (R. Moldova), dar și în colecții particulare în Africa, Austria, Canada, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Moldova, România, Rusia, SUA și Ucraina. Despre creația și viața artistului s-
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
ei.”" Tudor STĂVILĂ, Doctor în studiul artelor, 2013 Site-ul oficial Andrei Mudrea Pagina oficială de Facebook Pagina personală de Facebook Pagina personală în cadrul Uniunii Artiștilor Plastici (UAP) din R.M. 1978 Purice Lucia, "„Integrare și tradiție în spiritul prezentului”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 32. Chișinău, Moldova 1981 Stăvilă Tudor, "„Aportul Tinerilor Plasticieni”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 47. Chișinău, Moldova 1981 Popa Nicolae, "„Incomodul anonimat cu opere plastice”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 28. Chișinău, Moldova 1984 Dabija Nicolae, "„A
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
oficială de Facebook Pagina personală de Facebook Pagina personală în cadrul Uniunii Artiștilor Plastici (UAP) din R.M. 1978 Purice Lucia, "„Integrare și tradiție în spiritul prezentului”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 32. Chișinău, Moldova 1981 Stăvilă Tudor, "„Aportul Tinerilor Plasticieni”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 47. Chișinău, Moldova 1981 Popa Nicolae, "„Incomodul anonimat cu opere plastice”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 28. Chișinău, Moldova 1984 Dabija Nicolae, "„A. Mudrea. Pensulă muiată în Lumină”", revista „Moldova”. Nr. 6. Chișinău, Moldova 1984 Urecheanu Anatol
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
1978 Purice Lucia, "„Integrare și tradiție în spiritul prezentului”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 32. Chișinău, Moldova 1981 Stăvilă Tudor, "„Aportul Tinerilor Plasticieni”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 47. Chișinău, Moldova 1981 Popa Nicolae, "„Incomodul anonimat cu opere plastice”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 28. Chișinău, Moldova 1984 Dabija Nicolae, "„A. Mudrea. Pensulă muiată în Lumină”", revista „Moldova”. Nr. 6. Chișinău, Moldova 1984 Urecheanu Anatol, "„Tradiție fluidă și certă”", revista „Tinerimea Moldovei”. Nr. 6. Chișinău, Moldova 1984 "„Copilărie”, „Cetate”": [reprod.] Andrei
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
certă”", revista „Tinerimea Moldovei”. Nr. 6. Chișinău, Moldova 1984 "„Copilărie”, „Cetate”": [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Moldova”. Nr. 6. Chișinău, Moldova 1985 Colesnic Iurie, "„Memoria Memoriei”", revista „Tinerimea Moldovei”. Nr. 51. Chișinău, Moldova 1985 Lari Leonida, "„Asemeni unui rîu solar”", ziarul „Literatura și Arta”. 6 iunie. Chișinău, Moldova 1987 Cuciuc Sergiu, "„De la răscrucea căutărilor”", revista „Moldova”. Nr. 10. Chișinău, Moldova 1988 "„Eminescu”, „Strămoșii”, „Eclipsă”": [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Moldova”. Nr. 10. Chișinău, Moldova 1988 "„Moment”, „Peisaj”, „Situație”": [reprod.] Andrei Mudrea, „Orizontul”. Nr.
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
Andrei Mudrea”", revista „Tinerimea Moldovei”. Chișinău, Moldova 1990 "„Zodie”, „Pătrundere...”": [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Moldova”. Nr. 4. Chișinău, Moldova 1990 Nedelescu Vasile, "„Trăiesc sub obsesia albului...”", revista „Moldova. Nr. 4. Chișinău, Moldova 1991 Cotoman Ludmila, "„Laureați ai Saloanelor Moldovei”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 31. Chișinău, Moldova 1993 "„Compoziție”, „Mersul pe Ape”": [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Sud-Est”. Nr. 1. Chișinău, Moldova 1993 Capița Lora, "„Despărțirea Luminii de Întuneric”", revista „Viața satului”. 17 Aprilie. Chișinău, Moldova 1994 Zgureanu-Grigore V., "„Arta ca ritual
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
Arta”. Nr. 31. Chișinău, Moldova 1993 "„Compoziție”, „Mersul pe Ape”": [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Sud-Est”. Nr. 1. Chișinău, Moldova 1993 Capița Lora, "„Despărțirea Luminii de Întuneric”", revista „Viața satului”. 17 Aprilie. Chișinău, Moldova 1994 Zgureanu-Grigore V., "„Arta ca ritual”", ziarul „Literatura și Arta”. 6 Ianuarie. Chișinău, Moldova 1994 Dabija Nicolae, "„Un pictor rătăcind prin secolul XX”", ziarul „Literatura și Arta”. 28 Aprilie. Chișinău, Moldova 1994 Guțu Nicolae, "„Focul nearzător”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 22. Chișinău, Moldova 1994 Nanu Diana, "„Andrei
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
Chișinău, Moldova 1993 Capița Lora, "„Despărțirea Luminii de Întuneric”", revista „Viața satului”. 17 Aprilie. Chișinău, Moldova 1994 Zgureanu-Grigore V., "„Arta ca ritual”", ziarul „Literatura și Arta”. 6 Ianuarie. Chișinău, Moldova 1994 Dabija Nicolae, "„Un pictor rătăcind prin secolul XX”", ziarul „Literatura și Arta”. 28 Aprilie. Chișinău, Moldova 1994 Guțu Nicolae, "„Focul nearzător”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 22. Chișinău, Moldova 1994 Nanu Diana, "„Andrei Mudrea între amintiri și primăveri”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 22. Chișinău, Moldova 1995 Spânu Constantin, "„Interacțiuni
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
Aprilie. Chișinău, Moldova 1994 Zgureanu-Grigore V., "„Arta ca ritual”", ziarul „Literatura și Arta”. 6 Ianuarie. Chișinău, Moldova 1994 Dabija Nicolae, "„Un pictor rătăcind prin secolul XX”", ziarul „Literatura și Arta”. 28 Aprilie. Chișinău, Moldova 1994 Guțu Nicolae, "„Focul nearzător”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 22. Chișinău, Moldova 1994 Nanu Diana, "„Andrei Mudrea între amintiri și primăveri”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 22. Chișinău, Moldova 1995 Spânu Constantin, "„Interacțiuni structural-semantice în pictura lui Mudrea”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 5. Chișinău, Moldova
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
1994 Dabija Nicolae, "„Un pictor rătăcind prin secolul XX”", ziarul „Literatura și Arta”. 28 Aprilie. Chișinău, Moldova 1994 Guțu Nicolae, "„Focul nearzător”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 22. Chișinău, Moldova 1994 Nanu Diana, "„Andrei Mudrea între amintiri și primăveri”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 22. Chișinău, Moldova 1995 Spânu Constantin, "„Interacțiuni structural-semantice în pictura lui Mudrea”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 5. Chișinău, Moldova 1995Rapegno Julien, "„Les artistes de Sologne”", ziarul „La Nouvelle Republique du Centre Ouest”. 19 Iulie. Franța 1995
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
1994 Guțu Nicolae, "„Focul nearzător”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 22. Chișinău, Moldova 1994 Nanu Diana, "„Andrei Mudrea între amintiri și primăveri”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 22. Chișinău, Moldova 1995 Spânu Constantin, "„Interacțiuni structural-semantice în pictura lui Mudrea”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 5. Chișinău, Moldova 1995Rapegno Julien, "„Les artistes de Sologne”", ziarul „La Nouvelle Republique du Centre Ouest”. 19 Iulie. Franța 1995 Popescu Leonid, „"Andrei Mudrea pictează cu Sufletul"”, ziarul „Literatura și Arta”. 31 August. Chișinău, Moldova 1995 Rapegno
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
Constantin, "„Interacțiuni structural-semantice în pictura lui Mudrea”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 5. Chișinău, Moldova 1995Rapegno Julien, "„Les artistes de Sologne”", ziarul „La Nouvelle Republique du Centre Ouest”. 19 Iulie. Franța 1995 Popescu Leonid, „"Andrei Mudrea pictează cu Sufletul"”, ziarul „Literatura și Arta”. 31 August. Chișinău, Moldova 1995 Rapegno Julien, "„Les artistes plastiques font Salon”", „La Nouvelle Republique du Centre Ouest”. Noiembrie 6. Franța 1995 Rapegno Julien, "„Un Congres des expositions”". 24 Noiembrie. Saint-Malo, Franța 1996 "„Dialog”, „Omagiu lui Mihai Grecu
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
Chișinău, Moldova 1995 Rapegno Julien, "„Les artistes plastiques font Salon”", „La Nouvelle Republique du Centre Ouest”. Noiembrie 6. Franța 1995 Rapegno Julien, "„Un Congres des expositions”". 24 Noiembrie. Saint-Malo, Franța 1996 "„Dialog”, „Omagiu lui Mihai Grecu”" [reprod.], Andrei Mudrea, ziarul „Literatura și Arta”. 21 Noiembrie. Chișinău, Moldova 1997 "„Mersul pe Ape”, „Nocturnă”, „Ecce homo”, „Peisaj”, „Relicvă”, „Natură statică”, „Marginea Pămintului”":[reprod.] Andrei Mudrea, revista „Noi”. Nr. 11. Chișinău, Moldova 1998 "„Amintirea Razelor de Lună”": [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Noi”. Nr. 4
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
Noi”. Nr. 4. Chișinău, Moldova 1999 Gafton Marcela, "„Nevoia de Lumină sau mirabila lume a picturilor lui Andrei Mudrea”", ziarul „Țara”. Nr. 17. 2 Martie. Chișinău, Moldova 1999 Boldișor Veronica, "„Pictura se naște din Iubire și din Șoapte cerești”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 9. 4 Martie. Chișinău, Moldova 1999 Partole Claudia, "„Și Dumnezeu a creat femeia...”", ziarul „Moldova Suverană”. 6 Martie. Chișinău, Moldova 1999 Ciocoi Gheorghe, "„Declarații de dragoste ce le face o inimă pentru alte inimi”", ziarul „Dialog”. Nr.
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
inimi”", ziarul „Dialog”. Nr. 15. 16 Aprilie. Chișinău, Moldova 1999 "„După Cină”": [reprod.] Andrei Mudrea, revista „Noi”. Nr. 4. Chișinău, Moldova 1999 Bobernagă Sofia, "„Andrei Mudrea”", revista „Atelier”. Nr. 1-2. Chișinău, Moldova 2000 Stăvilă Tudor, "„Despărțirea Luminii de Întuneric”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 5. 3 Februarie. Chișinău, Moldova 2000 Partole Claudia, "„N-am spus decât un sfert din ce-am avut a spune”", ziarul „Capitala”. Nr. 56. 19 Iulie. Chișinău, Moldova 2000 Roibu Nicolae, "„Mudrea Andrei”", cartea "„Cei care sunt
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]