104,994 matches
-
Borza. În ultimii 25 de ani am asistat neputincioși la un proces de dezumanizare. Generațiile postdecembriste și-au pierdut rădăcinile. Nu mai cred în nimeni și în nimic. Nu mai au respect față de dascăl, față de părinte, nu mai au simțul datoriei față de patrie, al sacrificiului pentru semeni, al credinței în Dumnezeu. Am devenit sclavii banului și ai puterii. Ne cerem cu ostentație drepturile, uitând că avem și obligații. Ne-am dezvoltat o mentalitate de asistat, iar indolența, delațiunea, frivolitatea, grobianismul și
Salvatorul Hidroelectrica se revoltă: câți șefi de multinaționale sunt la Beciul Domnesc? by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/104022_a_105314]
-
națiuni hrănite, în ultimii zeci de ani, cu mult, cu foarte mult circ și, din păcate, cu prea puțină pâine. Suntem printre puținele țări din Europa care nu au o lege a presei. Câtă vreme nu funcționează autocenzura, este de datoria statului să-și protejeze cetățenii de furia unor pseudojustițiari sau deontologi care, în numele dreptului la informare, al interesului public sau, mai nou, al interesului național, calcă în picioare valori fundamentale ale omului: demnitatea, intimitatea, libertatea și, până la urmă, viața. Dar
Salvatorul Hidroelectrica se revoltă: câți șefi de multinaționale sunt la Beciul Domnesc? by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/104022_a_105314]
-
-și mai pot negocia funcțiile prin cârciumi, crede că mai poate manipula opinia publică cu un protest împotriva modernizării ANAF. Este sub demnitatea mea să vorbesc cu un astfel de personaj, cu care nu voi negocia niciodată nimic, , însă am datoria de a explica opiniei publice și angajaților onești din ANAF câteva lucruri", a spus Gelu Diaconu. De asemenea, șeful ANAF a precizat că inspector de integritate la examenele de promovare reprezintă doar extinderea unei practici folosite deja la supravegherea examenelor
Protest ANAF. Șeful Fiscului, atac la Vasile Marica: Mafiot îmbrăcat în haina sindicalistului by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104060_a_105352]
-
FMI privind creșterea consumului în urma aplicării reducerii masive de impozite și taxe. Fondul Monetar Internațional recomandă României să tempereze amploarea și viteza de implementare a măsurilor de politică fiscală, precum și noile planuri de cheltuieli pentru a reuși să reducă treptat datoria publică, să relaxeze povara fiscală și să finanțeze proiecte noi. "România a făcut pași importanți în ultimii șapte ani pentru a-și îmbunătăți finanțele publice controversate. Suntem îngrijorați că, în forma sa actuală, acest Cod Fiscal, ar periclita aceste realizări
Mugur Isărescu, atac la Codul Fiscal. Opiniile BNR coincid cu cele ale FMI by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104088_a_105380]
-
în forma sa actuală, acest Cod Fiscal, ar periclita aceste realizări. El ar presupune o pierdere anuală de venituri de aproximativ 2,2% din PIB și o majorare a deficitului bugetar de până la cel puțin 3% din PIB, plasând astfel datoria publică pe o traiectorie ascendentă", se arată într-o opinie cu titlul "Decizie crucială", semnată de șefa misiunii FMI pentru România, Andrea Schaechter, și reprezentantul rezident al FMI pentru România și Bulgaria, Guillermo Tolosa. Cei doi arată că, în mod
Mugur Isărescu, atac la Codul Fiscal. Opiniile BNR coincid cu cele ale FMI by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104088_a_105380]
-
în forma sa actuală, acest Cod Fiscal, ar periclita aceste realizări. El ar presupune o pierdere anuală de venituri de aproximativ 2,2% din PIB și o majorare a deficitului bugetar de până la cel puțin 3% din PIB, plasând astfel datoria publică pe o traiectorie ascendentă. În mod alternativ, pentru a menține sub control deficitul, s-ar impune reducerea cheltuielilor statului precum și renunțarea la inițiativele noi de cheltuieli, inclusiv la cele de infrastructură, apărare, salarii, sănătate și educație. Mai există oare
FMI, reacție dură cu privire la Noul Cod Fiscal, într-o scrisoare deschisă () [Corola-website/Journalistic/104089_a_105381]
-
deficitul, s-ar impune reducerea cheltuielilor statului precum și renunțarea la inițiativele noi de cheltuieli, inclusiv la cele de infrastructură, apărare, salarii, sănătate și educație. Mai există oare și o a treia alternativă care să permită României să își reducă treptat datoria publică, să relaxeze povara fiscală și să finanțeze noi proiecte? Noi credem că există, dacă amploarea și viteza de implementare a măsurilor de politică fiscală, precum și noile planuri de cheltuieli sunt mai temperate. În continuare prezentăm câteva argumente pentru ajustarea
FMI, reacție dură cu privire la Noul Cod Fiscal, într-o scrisoare deschisă () [Corola-website/Journalistic/104089_a_105381]
-
opțiune. Politica fiscală trebuie să fie sustenabilă. După mulți ani în care a strâns cureaua, România a reușit să ajungă în anul 2014 la un deficit structural sustenabil, nemaiavând nevoie de alte reduceri de deficit în anii 2015 sau 2016. Datoria publică, care este acum de aproape două ori și jumătate mai mare decât înainte de criză, când este măsurată prin raportare la economie, se va stabiliza. În ochii investitorilor aceasta ar putea reprezenta un punct foarte considerabil, mai ales dacă avem
FMI, reacție dură cu privire la Noul Cod Fiscal, într-o scrisoare deschisă () [Corola-website/Journalistic/104089_a_105381]
-
un ritm rapid de creștere în prezent, iar salariile au crescut în acest an cu peste 7 procente. Nu este evident faptul că o stimulare fiscală suplimentară ar fi de dorit la acest moment, dacă ea trebuie finanțată printr-o datorie mai mare. Austeritatea va deveni în mod inevitabil necesară atunci când finanțarea ieftină și abundentă va înceta și datoria va atinge niveluri mai mari. România a trecut deja în ultimul deceniu printr-un astfel de ciclu nefericit de stimulare excesivă în
FMI, reacție dură cu privire la Noul Cod Fiscal, într-o scrisoare deschisă () [Corola-website/Journalistic/104089_a_105381]
-
Nu este evident faptul că o stimulare fiscală suplimentară ar fi de dorit la acest moment, dacă ea trebuie finanțată printr-o datorie mai mare. Austeritatea va deveni în mod inevitabil necesară atunci când finanțarea ieftină și abundentă va înceta și datoria va atinge niveluri mai mari. România a trecut deja în ultimul deceniu printr-un astfel de ciclu nefericit de stimulare excesivă în vremuri bune și de austeritate strictă în vremuri grele. El nu ar trebui să fie repetat. Reducerile țintite
FMI, reacție dură cu privire la Noul Cod Fiscal, într-o scrisoare deschisă () [Corola-website/Journalistic/104089_a_105381]
-
să le achite la scadență. În acest caz, firma, din lipsă de lichidități rămâne datoare către bugetul statului și în același timp, are de încasat sume de la beneficiari entități publice. Conform actualelor proceduri fiscale, operatorul economic era considerat ca având datorii la bugetul de stat și nu mai putea să participe la alte licitații publice, urmând a fi executat silit pentru debitele restante. Această stare de lucruri nu era normală, iar autoritățile fiscale au modificat această reglementare. Vezi documentul publicat în
Patru lovituri pentru birocrație, în Monitorul Oficial by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104092_a_105384]
-
națiuni hrănite, în ultimii zeci de ani, cu mult, cu foarte mult circ și, din păcate, cu prea puțină pâine. Suntem printre puținele țări din Europa care nu au o lege a presei. Câtă vreme nu funcționează autocenzura, este de datoria statului să-și protejeze cetățenii de furia unor pseudojustițiari sau deontologi care, în numele dreptului la informare, al interesului public sau, mai nou, al interesului național, calcă în picioare valori fundamentale ale omului: demnitatea, intimitatea, libertatea și, până la urmă, viața. Dar
Remus Borza, președinte Euro Insol: Am plătit tribut în fete virgine Înaltei Porți, ne-am cedat tezaurul la ruși și acum așteptăm lumina de la marele licurici by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104091_a_105383]
-
niciunde. În ultimii 25 de ani am asistat neputincioși la un proces de dezumanizare. Generațiile postdecembriste și-au pierdut rădăcinile. Nu mai cred în nimeni și în nimic. Nu mai au respect față de dascăl, față de părinte, nu mai au simțul datoriei față de patrie, al sacrificiului pentru semeni, al credinței în Dumnezeu. Am devenit sclavii banului și ai puterii. Ne cerem cu obstinență drepturile, uitând că avem și obligații. Ne-am dezvoltat o mentalitate de asistat, iar indolența, delațiunea, frivolitatea, grobianismul și
Remus Borza, președinte Euro Insol: Am plătit tribut în fete virgine Înaltei Porți, ne-am cedat tezaurul la ruși și acum așteptăm lumina de la marele licurici by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104091_a_105383]
-
dramă. Drama dezumanizării. Pentru că ce devine un om fără principii, valori și sentimente decât un animal? Un animal domestic, dar în fond tot un animal. Ușor de dresat și de condus. Și totuși, ei sunt România de mâine și este datoria noastră să veghem și să modelăm destinul acestor generații. Firmele românești au fost discriminate, timp în care toate lucrările de infrastructură publică au fost încredințate unor firme străine - Puteți să ne dați un exemplu concret de greșeli și felul în
Remus Borza, președinte Euro Insol: Am plătit tribut în fete virgine Înaltei Porți, ne-am cedat tezaurul la ruși și acum așteptăm lumina de la marele licurici by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104091_a_105383]
-
companii, dacă va mai interfera în managementul lor, atunci și acestea vor dispărea, generând șomaj, arierate, falimente. Evoluția Hidroelectrica a fost una spectaculoasă: de la cea mai îndatorată companie din România, la cea mai profitabilă companie din România. În 2012 avea datorii de 1,2 miliarde de euro. Astăzi are mai puțin de 110 milioane de euro, datorii care nu sunt scadente. De la pierderi de 170 milioane de euro în 2011 și 2012 la un profit cumulat de 500 de milioane de
Remus Borza, președinte Euro Insol: Am plătit tribut în fete virgine Înaltei Porți, ne-am cedat tezaurul la ruși și acum așteptăm lumina de la marele licurici by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104091_a_105383]
-
falimente. Evoluția Hidroelectrica a fost una spectaculoasă: de la cea mai îndatorată companie din România, la cea mai profitabilă companie din România. În 2012 avea datorii de 1,2 miliarde de euro. Astăzi are mai puțin de 110 milioane de euro, datorii care nu sunt scadente. De la pierderi de 170 milioane de euro în 2011 și 2012 la un profit cumulat de 500 de milioane de euro pe ultimii doi ani de zile. Profitul pe primele șase luni la Hidroelectrica este în
Remus Borza, președinte Euro Insol: Am plătit tribut în fete virgine Înaltei Porți, ne-am cedat tezaurul la ruși și acum așteptăm lumina de la marele licurici by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104091_a_105383]
-
fie de stat sau private, care vor să se restructureze și să se eficientizeze economic. - Cât de mult contează calitatea managerului într-un astfel de proces? În ceea ce mă privește pe mine ca om, eu nu mi-am făcut decât datoria, generând performanță și plusvaloare în toate companiile pe care le administrează Euro Insol. Dar asta vedeți că presupune foarte multă trudă. O muncă fizică de 14 ore pe zi, 7 zile din 7, cu privațiuni și sacrificii. Poate mi-aș
Remus Borza, președinte Euro Insol: Am plătit tribut în fete virgine Înaltei Porți, ne-am cedat tezaurul la ruși și acum așteptăm lumina de la marele licurici by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104091_a_105383]
-
nu este valabil și la români. Suntem națiunea care de una singură își face cel mai mare rău. Suntem națiunea care dintotdeauna și-a ucis conducătorii și care va da jos un guvern și un premier care și-au făcut datoria față de țară. Va urma o altă criză politică, care va frâna acest progres al României înregistrat în ultimii 3 ani. Fac parte dintre cei vreo mie de oameni asumați, care cu o anumită încăpățânare, indiferent de riscuri, vor să meargă
Remus Borza, președinte Euro Insol: Am plătit tribut în fete virgine Înaltei Porți, ne-am cedat tezaurul la ruși și acum așteptăm lumina de la marele licurici by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104091_a_105383]
-
președintelui Emil Constantinescu, au rememorat pentru acest episod puțin cunoscut marelui public, din cauza cenzurii comuniste. Plățile externe se făceau doar cash Odată declarată incapacitatea de plăți, se dă alarma pe piețele internaționale. Furnizorii întrerup livrările, creditorii nu mai acceptă refinanțarea datoriilor, țara nu mai are valută. Orice este posibil, inclusiv confiscarea avioanelor, a navelor, sau a bunurilor țării aflate în străinătate. De exemplu, România nu mai avea bani să plătească taxele de survol, pentru avioanele Tarom. Conturile erau blocate, iar ca să
România, la fel ca Grecia. Guvernatorul BNR povestește cum a intrat Ceaușescu în ”default” by Val Vâlcu () [Corola-website/Journalistic/104100_a_105392]
-
ghida după prețurile din magazinele de stat. Ca urmare, a crescut costul vieții. Ulterior, toate au mers la export, iar mâncarea a fost cartelată”, explică istoricul Zoe Petre. Cum a ajuns România în default? ”România avea 12 miliarde de dolari, datorie externă, își amintește guvernatorul Florea Dumitrescu. Față de Polonia, care avea 40 de miliarde de dolari datorie, nu era o sumă foarte mare. Evident, creșterea prețului petrolului, în condițiile în care se importa masiv, a avut un impact. Defaultul s-a
România, la fel ca Grecia. Guvernatorul BNR povestește cum a intrat Ceaușescu în ”default” by Val Vâlcu () [Corola-website/Journalistic/104100_a_105392]
-
mers la export, iar mâncarea a fost cartelată”, explică istoricul Zoe Petre. Cum a ajuns România în default? ”România avea 12 miliarde de dolari, datorie externă, își amintește guvernatorul Florea Dumitrescu. Față de Polonia, care avea 40 de miliarde de dolari datorie, nu era o sumă foarte mare. Evident, creșterea prețului petrolului, în condițiile în care se importa masiv, a avut un impact. Defaultul s-a produs, însă, din cauza unei datorii pe termen scurt. Erau în jur de 2 miliarde de dolari
România, la fel ca Grecia. Guvernatorul BNR povestește cum a intrat Ceaușescu în ”default” by Val Vâlcu () [Corola-website/Journalistic/104100_a_105392]
-
Florea Dumitrescu. Față de Polonia, care avea 40 de miliarde de dolari datorie, nu era o sumă foarte mare. Evident, creșterea prețului petrolului, în condițiile în care se importa masiv, a avut un impact. Defaultul s-a produs, însă, din cauza unei datorii pe termen scurt. Erau în jur de 2 miliarde de dolari, care trebuiau plătiți urgent și care se rostogoleau, cum se spune, de câțiva ani: luam alte credite și le plăteam pe cele care veneau la scadență. Am asistat personal
România, la fel ca Grecia. Guvernatorul BNR povestește cum a intrat Ceaușescu în ”default” by Val Vâlcu () [Corola-website/Journalistic/104100_a_105392]
-
a spus că nu se vor mai lua credite pe termen scurt. Nu a înțeles ce se întâmplă. Așa că, la termenul de plată, nu au fost bani, România nu a putut achita rata către FMI”. Putea Ceaușescu să refuze plata datoriei? Era posibil, doar dacă rupea total relațiile cu Vestul. Am fi fost izolați, rămâneam la mâna Rusiei, singura țară care ar fi acceptat să livreze pe bază de troc: produse românești contra resurse. Ceaușescu avea nevoie și de o relație
România, la fel ca Grecia. Guvernatorul BNR povestește cum a intrat Ceaușescu în ”default” by Val Vâlcu () [Corola-website/Journalistic/104100_a_105392]
-
livreze pe bază de troc: produse românești contra resurse. Ceaușescu avea nevoie și de o relație cu Occidentul, altfel depindea numai de ruși, care îl schimbau când doreau. În urma acestui default, s-a speriat și a decis să plătim accelerat datoria externă. Asta a fost cea mai mare greșeală. În capul lui era că ar putea obține o scutire pentru o parte din datorie, dacă o plătește înainte de termen. În realitate, se plătesc penalități, pentru plata accelerată. Ca să achite datoria pe
România, la fel ca Grecia. Guvernatorul BNR povestește cum a intrat Ceaușescu în ”default” by Val Vâlcu () [Corola-website/Journalistic/104100_a_105392]
-
care îl schimbau când doreau. În urma acestui default, s-a speriat și a decis să plătim accelerat datoria externă. Asta a fost cea mai mare greșeală. În capul lui era că ar putea obține o scutire pentru o parte din datorie, dacă o plătește înainte de termen. În realitate, se plătesc penalități, pentru plata accelerată. Ca să achite datoria pe termen lung în doar câțiva ani, a sleit România: exporta sub prețul de cost, lăsând populația fără alimente și industria fără resurse”, a
România, la fel ca Grecia. Guvernatorul BNR povestește cum a intrat Ceaușescu în ”default” by Val Vâlcu () [Corola-website/Journalistic/104100_a_105392]