106,097 matches
-
a fost respinsă ca inadmisibilă. 32. Cu privire la cauza în care a fost pronunțată Decizia nr. 756 din 16 decembrie 2014 , Curtea reține că, împotriva actului de sesizare a instanței constituționale, respectiv Sentința civilă nr. 1.922 din 17 iunie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 3.799/2/2014, prin care Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal admisese cererea de suspendare a executării actului administrativ, Consiliul Superior al Magistraturii a formulat recurs la Înalta Curte de
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
la Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, care prin Decizia nr. 1.141 din 12 martie 2015 a respins cererea de suspendare a executării hotărârii plenului Consiliului, ca neîntemeiată. Decizia instanței supreme a fost pronunțată ulterior soluționării excepției de neconstituționalitate. Având în vedere cele prezentate, Curtea reține că actul de sesizare a Curții Constituționale prin care se dispusese suspendarea executării actului administrativ (soluție care a constituit temeiul respingerii ca inadmisibile a excepției de neconstituționalitate, pe
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
6 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Chiar dacă cererea de suspendare a fost admisă, fiind prevenită pe această cale situația producerii unei pagube iminente, Curtea ia act de faptul că împotriva Sentinței civile nr. 1.475 din 29 aprilie 2016, pronunțate în Dosarul nr. 2.668/2/2016 de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Consiliul Superior al Magistraturii a formulat recurs, astfel că suspendarea dispusă de instanța de fond nu este una definitivă. Prin
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
nr. 36/2012 , nr. 43/2012 , nr. 3/2013 și nr. 47/2013 , au stat la baza adoptării Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 338 din 29 martie 2016) și, în concret, decizia pe care Curtea Constituțională o va pronunța au un efect direct asupra judecării cererii introduse potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004 , care nu a primit încă o soluție definitivă. 34. Așadar, Curtea reține că dispozițiile legale criticate, constituind unele dintre temeiurile legale ale adoptării hotărârii
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
Consiliului Superior al Magistraturii de declanșare a procedurii de alegere a unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, au legătură cu soluționarea cauzei deduse judecății, respectiv cererea de suspendare a acestui act administrativ, și, pe cale de consecință, Curtea se va pronunța asupra constituționalității lor. 35. Consacrarea Consiliului Superior al Magistraturii, ca instituție fundamentală a statului, s-a realizat prin Constituția României din 1991, care la art. 132-133 prevedea rangul constituțional al acestei autorități. Consiliul Superior al Magistraturii era alcătuit din magistrați
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia în România respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie." 59. Analizând criticile de neconstituționalitate formulate cu privire la diferite dispoziții legale din perspectiva modului de interpretare a acestora de către destinatarii normelor, Curtea a pronunțat decizii interpretative prin care, păstrând textul legal în fondul activ al dreptului, a sancționat interpretarea care a dat valențe de neconstituționalitate acestuia, stabilind interpretarea care face textul compatibil cu dispozițiile Legii fundamentale. Cu titlu de exemplu, Curtea amintește Decizia nr.
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
din 15 iunie 2011 , Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 , Decizia nr. 336 din 30 aprilie 2015 sau Decizia nr. 841 din 10 decembrie 2015 . 60. Pentru toate aceste argumente, Curtea constată că instanța constituțională este obligată să se pronunțe asupra dispozițiilor legale în noua interpretare pe care autoritățile publice implicate le-o conferă și să constate neconstituționalitatea acestora prin raportare la prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) care consacră principiul supremației Constituției și obligația respectării legilor, în
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 2 iunie 2016. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-șef, Mihaela Senia Costinescu ----
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
măsurii de suspendare/anulare a licenței/permisului. ... (2) La cererea titularului și cu audierea autorității competente care a dispus măsurile prevăzute la alin. (1), instanța poate dispune suspendarea măsurii luate până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești prin care instanța se pronunță asupra legalității și temeiniciei suspendării/anulării. ... (3) Dispozițiile procedurale prevăzute la art. 32 alin. (4) și (5) se aplică în mod corespunzător. ... Articolul 36 (1) În cazul în care survine un eveniment dintre cele prevăzute la art. 31 lit. d
LEGEA MINELOR nr. 85 din 18 martie 2003 (*actualizată*) (actualizată până la data de 30 iunie 2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273140_a_274469]
-
soluționarea acesteia. ... (2) Prin retragerea contestației, contestatarul nu pierde dreptul de a înainta o nouă contestație în interiorul termenului general de depunere a acesteia. ... Articolul 50 (1) Autoritatea publică emitentă a titlului de creanță în aplicarea prevederilor art. 21 se va pronunța prin decizie motivată cu privire la admiterea, în tot sau în parte, a contestației sau la respingerea ei, în termen de 30 de zile de la data înregistrării contestației sau a completării acesteia conform art. 48 alin. (1), după caz. ... (2) Autoritatea publică
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 66 din 29 iunie 2011 (*actualizată*) privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273135_a_274464]
-
fost formulate sesizări în condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1), în cazul în care se dispune punerea în mișcare a acțiunii penale. (2) Prin excepție de la prevederile art. 57^1 alin. (5), în cazul în care instanțele de judecată pronunță o hotărâre definitivă privind existența unei infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene/donatorului public internațional, autoritatea de certificare din cadrul programelor finanțate din instrumente structurale, din fondurile aferente Instrumentului de asistență pentru preaderare și din Fondul European pentru Pescuit are
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 66 din 29 iunie 2011 (*actualizată*) privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273135_a_274464]
-
contestațiilor de către Comisia de soluționare a contestațiilor se constată alte elemente decât cele contestate, care pot influența eligibilitatea proiectului, va sesiza de îndată DGCAI în vederea verificării aspectelor sesizate. În Raportul de analiză a contestației, Comisia de soluționare a contestațiilor se pronunță numai asupra elementelor contestate, consemnându-se faptul că a fost sesizată DGCAI. În acest caz, DGCAI are obligația de a notifica aplicantul cu privire la extinderea verificării proiectului ca urmare a analizei contestației. (5) DGCAI se va pronunța asupra elementelor sesizate conform
REGULAMENT din 22 ianuarie 2016 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Comitetului de selecţie şi a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor pentru proiectele aferente măsurii 1 "Acţiuni pentru transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare" din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273194_a_274523]
-
soluționare a contestațiilor se pronunță numai asupra elementelor contestate, consemnându-se faptul că a fost sesizată DGCAI. În acest caz, DGCAI are obligația de a notifica aplicantul cu privire la extinderea verificării proiectului ca urmare a analizei contestației. (5) DGCAI se va pronunța asupra elementelor sesizate conform alin. (4) până la finalizarea lucrărilor Comisiei de soluționare a contestațiilor, urmând ca în Raportul intermediar de soluționare a contestațiilor să fie consemnat statutul proiectului ca urmare a concluziilor prezentate de către DGCAI coroborate cu decizia Comisiei de
REGULAMENT din 22 ianuarie 2016 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Comitetului de selecţie şi a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor pentru proiectele aferente măsurii 1 "Acţiuni pentru transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare" din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273194_a_274523]
-
soluționare a contestațiilor poate adopta următoarele soluții: ... ┌───────────────────────────────┬────────────────────────────────┬─────────────┐ │Statutul inițial al proiectului│ Statutul proiectului în urma ADMISĂ (8) Dacă aplicantul contestă mai multe elemente legate de rezultatul evaluării proiectului sau contestația nu este depusă în termen, Comisia de soluționare a contestațiilor se pronunță după cum urmează: Toate elementele contestate sunt admise ADMISĂ PARȚIAL ADMISĂ Toate elementele contestate sunt respinse RESPINSĂ │ ├──────────────────────────────────────────┼───────────────────��──────┤ │Contestația nu a fost depusă în termen │RESPINSĂ │ └──────────────────────────────────────────┴──────────────────────────┘ (9) Pentru proiectele declarate eligibile ca urmare a etapei de soluționare a contestațiilor, Fișa de evaluare
REGULAMENT din 22 ianuarie 2016 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Comitetului de selecţie şi a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor pentru proiectele aferente măsurii 1 "Acţiuni pentru transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare" din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273194_a_274523]
-
contestațiilor se constată alte elemente decât cele contestate, care pot influența eligibilitatea proiectului, rezultatul scorării inițiale sau valoarea publică, va sesiza de îndată DGCAI în vederea verificării aspectelor sesizate. În Raportul de analiză a contestației, Comisia de soluționare a contestațiilor se pronunță numai asupra elementelor contestate, consemnându-se faptul că a fost sesizat DGCAI. În acest caz, DGCAI are obligația de a notifica aplicantul cu privire la extinderea verificării proiectului ca urmare a analizei contestației. (5) DGCAI se va pronunța asupra elementelor sesizate conform
REGULAMENT din 22 ianuarie 2016 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Comitetului de selecţie şi a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor pentru proiectele aferente măsurii 1 "Acţiuni pentru transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare" din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273194_a_274523]
-
soluționare a contestațiilor se pronunță numai asupra elementelor contestate, consemnându-se faptul că a fost sesizat DGCAI. În acest caz, DGCAI are obligația de a notifica aplicantul cu privire la extinderea verificării proiectului ca urmare a analizei contestației. (5) DGCAI se va pronunța asupra elementelor sesizate conform alin. (4) până la finalizarea lucrărilor Comisiei de soluționare a contestațiilor, urmând ca în Raportul final de soluționare a contestațiilor să fie consemnat statutul proiectului ca urmare a concluziilor prezentate de către DGCAI coroborate cu decizia Comisiei de
REGULAMENT din 22 ianuarie 2016 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Comitetului de selecţie şi a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor pentru proiectele aferente măsurii 1 "Acţiuni pentru transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare" din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273194_a_274523]
-
soluționare a contestațiilor poate adopta următoarele soluții: ... ┌────────────────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────┐ │ Statutul inițial/ │Statutul proiectului în urma instrumentării Rezultatul ADMISĂ │ └────────────────────┴────────────┴───────────────────────────────┴────────────┘ (8) Dacă aplicantul contestă mai multe elemente legate de rezultatul evaluării proiectului sau contestația nu este depusă în termen, Comisia de soluționare a contestațiilor se pronunță după cum urmează: Toate elementele contestate sunt admise. ADMISĂ PARȚIAL ADMISĂ (9) Termenul de soluționare a contestațiilor de către Comisia de soluționare a contestațiilor este de 10 zile lucrătoare de la data întrunirii Comisiei de soluționare a contestațiilor, cu posibilitatea justificată a majorării
REGULAMENT din 22 ianuarie 2016 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Comitetului de selecţie şi a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor pentru proiectele aferente măsurii 1 "Acţiuni pentru transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare" din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273194_a_274523]
-
soluționarea acesteia. ... (2) Prin retragerea contestației, contestatarul nu pierde dreptul de a înainta o nouă contestație în interiorul termenului general de depunere a acesteia. ... Articolul 50 (1) Autoritatea publică emitentă a titlului de creanță în aplicarea prevederilor art. 21 se va pronunța prin decizie motivată cu privire la admiterea, în tot sau în parte, a contestației sau la respingerea ei, în termen de 30 de zile de la data înregistrării contestației sau a completării acesteia conform art. 48 alin. (1), după caz. ... (2) Autoritatea publică
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 66 din 29 iunie 2011 (*actualizată*) privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273136_a_274465]
-
fost formulate sesizări în condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1), în cazul în care se dispune punerea în mișcare a acțiunii penale. (2) Prin excepție de la prevederile art. 57^1 alin. (5), în cazul în care instanțele de judecată pronunță o hotărâre definitivă privind existența unei infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene/donatorului public internațional, autoritatea de certificare din cadrul programelor finanțate din instrumente structurale, din fondurile aferente Instrumentului de asistență pentru preaderare și din Fondul European pentru Pescuit are
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 66 din 29 iunie 2011 (*actualizată*) privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273136_a_274465]
-
iunie 2015. p) sumele necesare pentru plata cheltuielilor solicitate de beneficiari prin cereri de rambursare și/sau prin cereri de plată, considerate neeligibile de către Autoritatea de management în procesul de verificare și pentru care ulterior o instanță judecătorească s-a pronunțat în favoarea beneficiarului printr-o hotărâre judecătoreasca definitivă. ... ---------- Lit. p) a art. 8 a fost introdusă de pct. 2 al art. III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 34 din 30 iunie 2015 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 475 din 30 iunie
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 64 din 3 iunie 2009 (*actualizată*) privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273134_a_274463]
-
respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă deciziile Curții Constituționale nr. 855 și nr. 865 din 10 decembrie 2015. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 1 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 39.989/3/2014, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (2) și art. 10 alin. (2)-(7) din Legea nr. 164
DECIZIE nr. 241 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) şi art. 10 alin. (2)-(7) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273225_a_274554]
-
nr. 164/2014 sunt aplicabile doar cererilor de chemare în judecată depuse după intrarea în vigoare a acestei legi, iar nu și cererilor depuse înainte de intrarea în vigoare a acesteia, cum este situația din speță. În sens asemănător s-a pronunțat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 88 din 27 februarie 2014 . 8. Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, dispozițiile de lege criticate nu contravin
DECIZIE nr. 241 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) şi art. 10 alin. (2)-(7) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273225_a_274554]
-
Decizia Curții Constituționale nr. 20 din 21 ianuarie 2015 ). Cât privește critica referitoare la noua eșalonare a despăgubirilor, consideră că situația în care se găsesc autorii excepției de neconstituționalitate este diferită de cea pentru care instanța de contencios constituțional a pronunțat Decizia nr. 88 din 27 februarie 2014 , invocată de autori. Neconstituționalitatea art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 poate fi pusă în discuție prin raportare la art. 21 din Constituție doar în măsura în care invocarea excepției prematurității cererii de chemare
DECIZIE nr. 241 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) şi art. 10 alin. (2)-(7) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273225_a_274554]
-
de vedere este justificată instituirea unui termen de 5 ani pentru eșalonarea plății despăgubirilor acordate potrivit Legii nr. 290/2003 și Legii nr. 9/1998 . 21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluțiile pronunțate de Curte prin deciziile sus-menționate, precum și considerentele acestora își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al
DECIZIE nr. 241 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) şi art. 10 alin. (2)-(7) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273225_a_274554]
-
la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 19 aprilie 2016. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean -----
DECIZIE nr. 241 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) şi art. 10 alin. (2)-(7) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273225_a_274554]