104,994 matches
-
victima propriilor dileme și căutări, fiind o conștiință mereu trează. David Pop nu are ezitări și îndoieli, el e un "somnambul" gata să se prăbușească într-o prăpastie la primul acces de luciditate și trezie. După acceptarea frontului și a datoriei ca o consecință a jurămîntului militar, o altă realitate, îl amenință pe David Pop: faptul că războiul și datoria aduc moartea. Dar s-a lămurit repede" - adaugă comentariul auctorial, pentru că "moartea-i pentru oameni. O aștepta deci cu seninătate, nepăsător
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
un "somnambul" gata să se prăbușească într-o prăpastie la primul acces de luciditate și trezie. După acceptarea frontului și a datoriei ca o consecință a jurămîntului militar, o altă realitate, îl amenință pe David Pop: faptul că războiul și datoria aduc moartea. Dar s-a lămurit repede" - adaugă comentariul auctorial, pentru că "moartea-i pentru oameni. O aștepta deci cu seninătate, nepăsător, ca ceva trebuincios sau întîmplător" (ibidem, 229). Un refugiu fusese datoria, altul va fi de acum încolo soarta. David
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
amenință pe David Pop: faptul că războiul și datoria aduc moartea. Dar s-a lămurit repede" - adaugă comentariul auctorial, pentru că "moartea-i pentru oameni. O aștepta deci cu seninătate, nepăsător, ca ceva trebuincios sau întîmplător" (ibidem, 229). Un refugiu fusese datoria, altul va fi de acum încolo soarta. David Pop se lasă în voia soartei și moartea îl ocolește miraculos pe fronturile pe care se perindă în Serbia, Galiția și Polonia, promovat la o secție de mitraliere. Nu merge nici acasă
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
pentru ce luptă, că-și irosește viața prin țări străine și pentru mize care nu pot fi ale lui, decis să dezerteze la români cînd va avea ocazia. Altă opinie e aceea a lui Emil Oprișor, care exprimă resemnat vocea datoriei, ca și David Pop, numai că el are acum din ce în ce mai șubrezită vechea poziție, întrucît, după doi ani de război indiferent, David Pop este mutat pe frontul din Transilvania, nevoit să lupte împotriva fraților de dincolo de munți. O vreme, David Pop
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
creierul" (ibidem, 235). Secvența a șasea a nuvelei constituie pivotul schimbării psihologice a lui David Pop. Odată cu mutarea pe frontul din Transilvania, camarazii de alte naționalități îl suspectează de trădare. Deși "scările îl chinuiesc", încearcă să se refugieze în inerția datoriei: " - Ce-mi pasă mie?... Eu știu că-mi fac datoria. Încolo, tunete, fulgere..." (ibidem, 237). Liniștea îi este totuși afectată: " Acum capul îi vuia de gînduri, parcă toate cele înăbușite în doi ani de zile s-ar fi năpustit deodată
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
schimbării psihologice a lui David Pop. Odată cu mutarea pe frontul din Transilvania, camarazii de alte naționalități îl suspectează de trădare. Deși "scările îl chinuiesc", încearcă să se refugieze în inerția datoriei: " - Ce-mi pasă mie?... Eu știu că-mi fac datoria. Încolo, tunete, fulgere..." (ibidem, 237). Liniștea îi este totuși afectată: " Acum capul îi vuia de gînduri, parcă toate cele înăbușite în doi ani de zile s-ar fi năpustit deodată asupra lui să-l strivească sub povara lor." (ibidem, 237
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
în dreptatea sorții și din nou refuză orice gînd: "Ce să-și mai chinuiască creierii cu gînduri cînd soarta e atît de vicleană? Îi părea rău că s-a frămîntat degeaba atîtea nopți și zile" (bidem, 255-256). În locul soartei pune datoria și "somnul conștiinței îl domină iarăși pe David Pop, aflat pe front față în față cu românii. Somnul îl biruie înainte de marea sa confruntare finală (Opere 2, 256). Mai mult, chiar în timpul confruntării, cînd mitraliera pe care o comanda secera
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
înainte de marea sa confruntare finală (Opere 2, 256). Mai mult, chiar în timpul confruntării, cînd mitraliera pe care o comanda secera românii care se apropiau, "nici un gînd, nici o dorință nu mai avea" (ibidem, 259). Moartea vine izbăvitor, găsindu-l cu cuvîntul "datoria" pe buze și fiind zdrobit în timp ce, cu "un geamăt surd", mai spune: "Frate... român" (ibidem, 261). Ultimele sale cuvinte sînt reziduurile unor frămîntări abandonate, însemnînd eliberarea unei conștiințe goale ce se abandonează cu seninătate morții. Una din temele majore ale
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
Năsăud și stăruia să o ducă și pe front, ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat. Prin contrast e prezentată năvala războiului și deci a istoriei, cu mulțimea impresionantă a victimelor. David Pop se refugiază mai întîi în ideea de datorie, deși n-ar ști să spună ce înseamnă și nu-l interesează ce consecințe are ea asupra lui. Marea neliniște nu vine nici la întîlnirea cu moartea. David Pop are o conștiință adormită, anemiată. Unica lui preocupare e satisfacția de
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
e o fire prin excelență dilematică. Primul pare că aproape nu are conștiință, se ferește să gîndească, cel de-al doilea străbate adevărate vămi interioare, rătăcindu-se într-un labirint problematic. David Pop reduce toate situațiile exterioare la necesitatea exercitării datoriei; el nu are nici un răspuns propriu la provocările istoriei. Înlătură orice fel de gînd, pînă la aplatizarea totală a minimei sale rațiuni; are o conștiință adormită și de aceea pare că nu are deloc. Autorul însuși îl numește la un
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
la apogeul carierei sale) a renunțat la orice contract internațional și a stat în România, fiind activ pe plan social și implicându-se cu toată ființa în proiecte muzicale destinate publicului din București și din Iași. A considerat că este datoria sa patriotică să ajute Crucea Roșie (a fost voluntar, înscris cu acte în regulă) și a mers în spitale de campanie, în spatele frontului, cântând la vioară pentru răniți.A urmat guvernul și casa regală în refugiul de la Iași, unde a
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
și eroi ai presei libere), ale căror acte de eroism sunt uneori recunoscute - cum este cazul acordării Premiului Nobel pentru Pace 2014 lui Kailash Satyarthi și Malala Yousafzai, doi luptători pentru drepturile copiilor și tinerilor - alteori rămân în anonimat. Este datoria societății să-i aducă mai des în prim-plan, în primele pagini ale publicațiilor sau în emisiuni televizate, ca modele într-o eră în care violența și fărădelegea beneficiază de o largă și constantă „publicitate”...
Sacrificiul eroilor anonimi () [Corola-website/Journalistic/296302_a_297631]
-
va spori coeficientul de expectativa, prudență, rezervă, inacțiune a Washingtonului. Cel puțin așa prevestesc evoluția numeroși comentatori occidentali. Uniunea Europeană trece printr-o dramatică criză de identitate și acuză un serios deficit de solidaritate, dar, paradoxal, si de democrație. După criza datoriilor Greciei, criza refugiaților pune Europa unită în fața unei noi sfidări, iar relațiile cu Rusia (pe fondul evenimentelor din Ucraina) solicită preocupant coerentă opțiunilor politice, economice și de apărare ale UE. Uniunea Europeană nu-și poate găsi o voce cu care să
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
fost create noi locuri de muncă, în primele opt luni din anul precedent. Consumul crește puternic și, în mod neîndoios, impulsionează economia, la care ar mai trebui adăugat faptul că în anul trecut veniturile s-au majorat cu 8%. Și datoria publică se afla sub 40% din PIB. Toate acestea sunt cifre care ar putea întemeia un bun început pentru 2016. După cum se înfățișează lucrurile în momentul de față, dacă la orizont nu apare o nouă criză la nivel mondial, nu
FMI, iarna… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296363_a_297692]
-
sunt cifre care ar putea întemeia un bun început pentru 2016. După cum se înfățișează lucrurile în momentul de față, dacă la orizont nu apare o nouă criză la nivel mondial, nu intervin crah-uri în Europa ori vreo criză a datoriilor suverane, se evaluează că România poate merge mai departe și fără FMI, sau doar cu un acord preventiv și fără obligații exagerate.
FMI, iarna… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296363_a_297692]
-
să rămâneți în UE”. De partea cealaltă, nici pentru UE nu este o situație fericită. O presupusă ieșire a Regatului Unit din blocul comunitar ar genera încă o criză majoră, care s-ar suprapune altora, „cronicizate”, cum ar fi criza datoriei Greciei, a migranților, a relațiilor tensionate cu Rusia. Moneda unică ar avea de suferit, piața comună ar fi bulversată, urmările asupra coeziunii și încrederii în „conceptul Europa” ar fi cu certitudine afectate de „jocul” britanic. În plus, există de acum
„Conceptul Europa” şi jocul britanic by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296370_a_297699]
-
de la faliment ori ieșirea din Uniunea Europeană, formă de șantaj politic. Oricum s-ar judeca lucrurile, marea masă a populației grecești va fi cea care urmează să plătească cheltuielile nesăbuite făcute chiar de ea, în ultimii ani, cu banii primiți pe datorie de la marile bănci internaționale care cer restituirea lor. În mod cert, vor fi nevoiți să „cotizeze” și contribuabilii europeni, care, într-un mod direct sau indirect, plătesc și ei. Deși nu s-a găsit soluția ideală pentru ieșirea din acest
O vară supraîncărcată, la 40° C by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296379_a_297708]
-
cert, vor fi nevoiți să „cotizeze” și contribuabilii europeni, care, într-un mod direct sau indirect, plătesc și ei. Deși nu s-a găsit soluția ideală pentru ieșirea din acest blocaj imediat și garantarea plății tranșelor incredibil de mari ale datoriei Greciei, de 325 de miliarde de euro în total, eforturi tranzitorii au încercat să amâne un deznodământ negativ prin înțelegeri mai cu seamă de aranjament politic, dar... nu ne aflăm încă la un sfârșit al „crizei Greciei”. Și nu trebuie
O vară supraîncărcată, la 40° C by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296379_a_297708]
-
total, eforturi tranzitorii au încercat să amâne un deznodământ negativ prin înțelegeri mai cu seamă de aranjament politic, dar... nu ne aflăm încă la un sfârșit al „crizei Greciei”. Și nu trebuie uitat că aproape 200 miliarde de euro este datoria către țările din zona europeană! Și pe plan strategic evenimentele sunt complexe. În plină vară, aliații NATO sunt sfătuiți de Ashton Carter, secretarul de stat al Apărării, să dezgroape „manualul de instrucțiuni” de pe vremea războiului rece. Se consideră că divergențele
O vară supraîncărcată, la 40° C by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296379_a_297708]
-
educație și cultură fără carte în limba maternă. Rămân la fel de valabile cuvintele proverbiale din testamentul lui Eudoxiu Hurmuzachi (una dintre cele mai proeminente personalități ale românilor bucovineni din secolul al XIX-lea): Să nu uitați că aveți de împlinit trei datorii mari și sfinte, pentru care veți răspunde în fața lui Dumnezeu, înaintea oamenilor și a urmașilor noștri. Aceste trei datorii sunt: patria, limba și biserica. Îmi doresc ca acest centru să fie privit ca o idee care să ne unească și
O oază de simțire românească la Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți by Luiza Niță () [Corola-website/Journalistic/296409_a_297738]
-
dintre cele mai proeminente personalități ale românilor bucovineni din secolul al XIX-lea): Să nu uitați că aveți de împlinit trei datorii mari și sfinte, pentru care veți răspunde în fața lui Dumnezeu, înaintea oamenilor și a urmașilor noștri. Aceste trei datorii sunt: patria, limba și biserica. Îmi doresc ca acest centru să fie privit ca o idee care să ne unească și să ne întărească. Fac un apel fierbinte la toți să se implice în acest demers de revigorare a identității
O oază de simțire românească la Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți by Luiza Niță () [Corola-website/Journalistic/296409_a_297738]
-
lor, dovedit în spitale, policlinici, laboratoare de cercetare. De asemeni, cuvinte de apreciere au fost adresate intelectualității tehnice provenite dintre românii emigrați și, de asemeni, celor care au reușit în domeniul liberei inițiative. În același timp, socotim că este de datoria noastră să ne implicăm în acțiunile desfășurate atât de statul francez, cât și de cel român în ceea ce privește respectarea drepturilor tuturor conaționalilor noștri ce lucrează pe teritoriul francez. Se mai manifestă acte de discriminare, generate încă de stereotipurile dintr-o parte
Împreunӑ cu voi by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296432_a_297761]
-
cultura română ne unesc și ne fac mai tari mai rezistenți, în acest dificil, complex și lung itinerar al edificării unui stat cu aspirații europene. Premiul «Vocația Menținerii Spiritului Românesc» îl atribui distinșilor mei colegi, care își îndeplinesc cu pasiune datoria de ostași ai culturii și civilizației românești”.Eva Iova, director al revistei „Foaia Românească”, UNGARIA - Premiul „Vocația pentru Libertate”, 2007 „Reconcilierea nu înseamnă să ajungi la un compromis între elementele extreme, ci presupune depășirea conflictelor. Trecutul nu trebuie uitat, pentru că
Români din jurul României laureați ai revistei „Balcanii și Europa” () [Corola-website/Journalistic/296430_a_297759]
-
intelectuali, scriitori, se afla și Ion Brad. Sunt convins că talentul și bunul simț l-au salvat pe Ion Brad din malaxorul politicii culturale - și nu doar culturale - a defunctului (?!) Partid. Iar Ion Brad, la rândul său, și-a făcut datoria față de talentul și bunul său simț să salveze ce putea fi salvat, să păstreze nedesfigurată zestrea istorică a literaturii române. Dacă privim cu atenție la grupul de tineri literați de la Cluj, în care se află și Ion Brad, descoperim o
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
a tuturor nevoilor din viața de toate zilele. Prin culturalizarea satelor, eu văd răspândirea cărții, răspândirea a tot ceea ce este frumos. Dar văd și ridicarea păturii țărănești la un trai mai bun, la o mai bună pricepere a nevoilor și datoriilor fiecăruia”. Pe cheltuiala Fundației Regale au fost trimise la sate Echipele Regale Studențești. După model occidental s-au construit cămine culturale (peste 2.000 până în 1938). A apărut revista populară „Albina” și s-a inițiat colecția „Cartea satului”, care edita
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]