4,030 matches
-
priveam fața în oglindă și-mi puneam problema dacă o voi impresiona plăcut pe Miruna, dacă am vreo șansă să o cuceresc. Încă eram tânăr, doar ce împlinisem 39 de ani cu două luni în urmă. Eram înalt, suplu, bine îmbrăcat, părul cu început de chelie pe la tâmple și din punct de vedere material eram destul de bine situat. Nu aveam obligații sentimentale, aveam casa mea, mașina mea, un loc bun de muncă, ce mai lipsea? Tocmai ce aveam de gând să
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]
-
culcușul, jos pe cârpet deoarece nu avea nici un fel de mobilier, si cerul le-a fost învelitoarea. În acea casă nu era nici un sistem de încălzire sau aer condiționat. Iarnă, bătrânii mei se încălzeau la un mic reșou, dormeau noaptea îmbrăcați, cu căciuli trase pe cap și pe picioare ciorapi groși de lâna. Vară, în casa temperatura ajungea până la 95 grade f. făcând grea viața celor doi bătrâni. Uneori ziua se duceau pe jos la magazine care erau la mare depărtare
O POVESTE DE VIATA (IERTAREA) de IONEL CADAR în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356034_a_357363]
-
scrisori. Mormane de amintiri pe meninge. Uneori se face o ceață. Când pâcla se ridică, rămâi cu un gol. În cap și în suflet. La ce bun toate acestea, Quohelet? Goi ne naștem, goi plecăm înapoi, sau cel puțin, sumar îmbrăcați. Casa ta va fi foarte strâmtă. Nu încapi în ea decât tu. “Când oamenii pleacă își iau și morții cu ei” -suna o replică dintr-un film documentar. Toate imaginile care acum îți joacă dindărărul privirii, se vor duce și
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354809_a_356138]
-
retrăiesc chiar acum ... * O cunoscusem, la aniversarea unei foste colege de liceu. Erau verișoare. Fusese și Bianca invitată. Normal. Colega mea locuia într-un cămin de nefamiliști. Eram mai mulți, în seara aceea. Fete, băieți. Bianca stătea mai retrasă. Modest îmbrăcată, țin foarte bine minte, purta pantalon maron și pulover, crem, cu un decolteu micuț. Deși se simțea că e mai mare decât noi, părea foarte timidă. Nici eu nu eram mai breaz, dar după câteva pahare de vin, m-am
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]
-
pe ușă. Brusc, începu să se teamă. Cine știe ce îl aștepta dincolo de acei pereți?! Avea o soție, Ilona, și o fiică de douăzeci și cinci de ani de care îl despărțise nefericitul accident întâmplat cu mulți ani în urmă. Sună. Deschise un bărbat îmbrăcat lejer, în tricou și pantaloni scurți. Fostul pilot se uită mai bine la ușă. Era apartamentul zece și numele lui. - Îl caut pe domnul Mihai Romanescu! zise destul de hotărât. Vocea bărbatului din prag veni parcă din străfundurile întunericului: - Domnul Mihai
PROMISIUNEA DE JOI (XIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354881_a_356210]
-
de casă coaptă în cuptor, făcută cu mânuțele mele... yummy-yum-yum ce bunătăți! Restul de mâncare a fost pregătit de prietena mea, pentru că eu eram deja epuizată după ce am făcut baia și bucătăria lună și camera noastră de dormit așijderea! Seara, îmbrăcate frumos, am oficiat cina de Crăciun, noi două, cu câtece tradiționale - colinde și desigur ne-am împărtășit experiențele trăite în ultimele zile de când nu ne-am mai întâlnit (deoarece colega mea a fost plecată din Londra). Și astfel, departe de
JURNAL LONDONEZ (13) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355005_a_356334]
-
-n verde crud. În albele zidiri de treci prin timp și anotimp stingher mai dorm și clipele de cer cu aer tâmp peste poteci. Mi-i toamnă și tot curg mereu același eu cu chipul greu; tu treci în văluri îmbrăcată, tu ești povestea de-altădată pe care-o cânt ca pe-un descânt în ploi de vânt. Din est și vest, din nord, din sud doar glasul toamnei îl aud e glasul tău ca un fior.. ivit din taina munților
PLOAIE ATIPICĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355515_a_356844]
-
de pe întreg Mapamondul s-au amestecat între ele, apoi s-au împărțit din nou, de data aceasta în trei mari tabere, astfel: În stânga sălii congresului se formase tabăra Doamnelor de bine în mijlocul cărora erau: Diana-Luna-Hecate, Matroana impozantă cu părul gri îmbrăcată în costum de general și două dintre Președintele femeilor, una cu pălărie neagră iar cealaltă cu pălărie roșie. În dreapta sălii se instalase tabăra Doamnelor în roz în centru cărora, într-un baldachin matrimonial, tronau: Clara și Minunata doamnă a lunii
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 8 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356758_a_358087]
-
raționamentului sau logica raționamentului construit din presupuneri. Categoric! era cuvîntul ce exprima cel mai plastic deplina lor adeziune la cuvîntarea excepțională a acestui gînditor, pe care nu l-au clintit nici măcar intelectualii, mama lor de speculanți ai cuvîntului dezbrăcat ... sau îmbrăcat - cum dracu vine chestia asta?! - de metafora osului sau de osul metaforei, dar Țuțea nu mai era printre noi, plecase să se odihnească, nu-l mai văzusem demult pe pod, ca să ne povestească despre cîinele lui Platon din cartea a
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
nici ăia să danseze, dar dau din mâini și din picioare. Nu ne vede nimeni”. Au mers toți trei, hotărâți, unde era înghesuiala mai mare. După câteva mișcări, Gabriel a văzut‑o pe Floarea, femeia din lanul de floarea‑soarelui. Îmbrăcată frumos și curat, cu fustă de piele scurtă, având un decolteu care lăsa să i se vadă sânii bogați, fata își unduia șoldurile provocator în fața unui tânăr bine făcut și cu aere de vedetă. A încremenit când privirea ei s
CHEMAREA DESTINULUI (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356575_a_357904]
-
că rolul Bruxelles-ului este acela de mediator între regiunile Flamada, Valona și Bruxelles. „Bruxelles-ul nu aparține nimănui, el trebuie să beneficieze de o recunoaștere integrală a calității sale de Regiune. Tonul a fost dat. Micii cântăreți din Waterloo, îmbrăcați precum niște pastori, pentru a păstra notă regională, au întreținut atmosferă. Discursul oficial a fost în mod evident nuanțat de problema Valonia-Bruxelles. Dublul ministru-presedinte a ținut o pledoarie trepidanta „despre noile transferuri de competențe în domeniul regional”. Belgia, la consolidarea
SARBATOAREA COMUNITATII FRANCEZE LA BRUXELLES de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356665_a_357994]
-
halei RR (reparații cu ridicată), asadar am avut de străbătut un drum lung prin hala de reparații. Ingenuozitatea maistrului Andreescu a dat roade. M-a pus să car un capac de biela, cateva kilograme bune, până în biroul inginerului șef. Eram îmbrăcată că o adolescentă din acele vremuri, pantalon reiat asortat cu o bluză oarecare... Ce se mai găsea prin magazine. Deși eu pe strada eram altă... În imaginația mea mă vedeam o domnișoară pe Calea Victoriei, elegantă și rafinată, cu ciorapi de
PROBA DE LUCRU de CARMEN BARBU în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355059_a_356388]
-
a o privi cum se îmbracă încet, tremurând și suspinând. Părea mai liniștit după mișcarea asta. S a așezat greoi la masă, a sorbit câteva înghițituri din sticla de coniac și a întors capul după fata care stătea temătoare, gata îmbrăcată, pe marginea patului, cu mâinile împreunate pe genunchi și capul plecat. - Hai, vino la masă. Nu trebuie să te temi de mine ... Nu ți fac nimic rău dacă mă asculți. Îți promit c o să ți fie bine. Hai! Încet, încet
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
altul în mașină, câinii s au și repezit spre ea. Râzând, el i a îndepărtat cu greu, vorbindu le și mângâindu i cu mândrie și cu ușoară urmă de duioșie, timp în care o femeie între două vârste, destul de modest îmbrăcată, se apropia de mașină. - Ia i de aici până intrăm în casă și să vii să ți vorbesc, i s a adresat bărbatul, fără să o salute, după care a deschis portiera și s a răstit la fată: - Aștepți să
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
ale fricii de înălțime, rareori m-am apropiat de ferestre și asta numai că trebuia să ocolești pe unul sau pe altul din grupul de 10 turiști, câți avea permisiunea să ducă liftul, am stat mai mult pe lângă pereții exteriori îmbrăcați ai scheletului turnului pe care doar îi bănuiai, pentru că era practic “camera” ascensorului, răspundeam intermitent și monosilabic sau mormăiam la exclamările celor de lângă mine, aproape că mă tupilam și mă făcusem mic-mic lângă ceilalți, logica și coerența fugiseră din mine
STRATOSPHERE DIN LAS VEGAS (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355652_a_356981]
-
fi avut mult mai mult de câștigat! Așa, maimuțărindu-se „pe engleză”, ca mai toate marile noastre vedete, cu un costum de tot râsul, asortat cu crucea de cocalar, era normal să fie apreciat ca atare. Când vezi ditamai bărbatul îmbrăcat ca o pațachină nu-ți mai vine să-l votezi, în ciuda vocii de excepție. De data asta am ținut cu românca din Basarabia! Fericiții ... Fericiți cei fără cont pe facebook?!? Și da, și nu! Totul e să nu te plimbi
TABLETA DE WEEKEND (34): GÂNDURI (1) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346075_a_347404]
-
poate rachițele) Ești cel mai senzual dans în ploaie (ventuza iubind norii) Orhideea neagră se plimba prin părul tău (mândria abanosului) Răsura îți înflorește pe trup, în obraji și brâu (supliciul unei pătimi florale) Plutești deasupra curcubeului cu care sunt îmbrăcată (voal de abur pe umeri) Te adulmec și mirosul de sălcioara mă îmbată (extazul câmpiei) Credeam că mă pot umple de tine privindu-te, potoli ascultându-ți gândul (crezul unui proscris) Mi-aș dori să nu fiu muritor (patul din
VERSURI DE DUMINICĂ de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346132_a_347461]
-
nu pot deosebi nimic. De aceea, privesc numai înaintea mea, la domnul solid ce stă pe scaunul în dreptul căruia mă oprisem atunci când am pășit în vagon. Nu pare să aibă mai mult de 40 de ani acest domn. Este bine îmbrăcat, durduliu, roșu în obraji, cu părul dat cu ceară, frumos aranjat. Și cum îl privesc, îmi vine dintr-o dată, o idee: nu cumva el este Emil? Brusc, telefonul domnului începe să sune. - Alo, răspunde el. Da, mamă, uite, ce să
ŞI MĂ DAU PE GHEAŢĂ MAI DEPARTE... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346173_a_347502]
-
aș privi un film cu gaguri răsuflate. Curentul de aer se întețește și șomoiagele pleacă mai departe, în plimbare. Îmi amintesc de Nicu. Oare când o fi coborât? Dar Emil? A coborât și el? Ne apropiem de stație. Un bărbat îmbrăcat ca un cerșetor se ridică de pe scaun și duce la ușă. Bagă degetul în nas, apoi își trage pantalonii dintre fese și se scarpină calm, chiar în acel loc. - Emil! Emil! Emil! Iarăși l-am strigat fără voce pe Emil
ŞI MĂ DAU PE GHEAŢĂ MAI DEPARTE... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346173_a_347502]
-
Banca „Leumi” din orașul cu evrei religioși Bnei-Brak. Eram după primii șapte ani în țară, pe care eu i-am asemănat cu cele 7 vaci slabe, răpciugoase... care nu mai aveau mult până să-și dea sufletul. Respectam locul, venind îmbrăcată cât mai decent și mă simțeam minunat atât în rândul colegilor cât și a populației din oraș. Mulți și-ar fi dorit ca eu să „ader” la lumea lor. Pe atunci „munca de lămurire cu trecerea la religie” (hozer be
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
fost și-am ajuns ce-am rămas! Și ranele-mi dor și obida mi-e grea și chiar de-o să mor asta e palmă mea ! Ce patimă poate s-arunce în noi cu-atâta desfrâu de negru noroi ? Ce haină îmbrăcat-am în zorii de-apoi când tristă ispita mușcat-a din noi ? Ce iureș născut-a crimă de-o zi când nu mai știam ce am fost nici ce-om fi, cănd glonțu-a ucis ce încă sperăm, călâii jerfind și
~ OBIDĂ ~ de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368904_a_370233]
-
am ochit pe domnu’ GMV dosind doi mici în portofel! Poate pentru pisică de-acasă! La una dintre mese, mi-a atras privirea, un grup foarte vesel! Centrul atenției era simpaticul Savu Postelnicu, veșnic înconjurat de doamne frumoase și bine îmbrăcate! Ce mai, un adevărat Casanova! Apoi la o masă din apropiere, grupul celor de la „Akropolis” în frunte cu veteranii frați Dimitriadis, Dinu și Spiro, glumeți și binedispuși că întotdeauna. L-am mai remarcat printre cei prezenți și pe marele regizor
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
cu mulți, mulți ani în urmă. La sărbători importante, pe toată lungimea a parcului amintit se puneau mese lungi și scaune. Pe mese se puteau vedea multe bunătăți culinare și sticle cu băuturi, iar pe scaune ședeau domni și doamne, îmbrăcați elegant. Ospătari cu tăvi lungi, tixite de bunătăți, mișunau printre mese. Atâta puteam noi vedea de mai jos, adică de la nivelul nostru... Promenada era mai înaltă, iar noi copiii mai mici, mai la vale, prin iarbă și tufișuri, adulmecam mirosurile
BANCA AMINTIRILOR (13) FESTINUL DE 10 MAI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369077_a_370406]
-
25 martie 2016 Toate Articolele Autorului Se-ntinde lenevind alene Și cască noaptea, odihnită. Din neguri reci, vise viclene O-nfățișează iar, trudită. Alungă răul, voalu-și lasă Spre orizont. Of! Dintr-o dată, O rază veselă, în casă Pătrunde,-n roșu îmbrăcată. Ar vrea un nor să-nnegureze Fereastra albă, s-o astupe. Dar zorii prind să lumineze Și vraja blândă o-ntrerupe. *** Referință Bibliografică: Leneșă noapte / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1911, Anul VI, 25 martie 2016
LENEȘĂ NOAPTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370805_a_372134]
-
un scaun mai înalt să nu stau aplecat, scaun căruia îi ziceam ,, mutul ,, -un scaun vechi și ponosit, spoliat de vopsea și cu multe crăpături-, iar în casa mai aveam un alt scaun căruia îi ziceam ,,domnul,, care era frumos, îmbrăcat tot în stofă moale de sus până jos și pe care mie îmi plăcea tare mult să stau, azi a mai rămas domnul pentru că mutul s-a distrus. Aduc eu farfuriile și oalele punându-le pe fund pentru ca mai apoi
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE XII de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370979_a_372308]