1,072 matches
-
te-ai Învățat și să dormi. — O să mă-nvăț, Îi spuse și goli jumătate de pahar. Face parte din Marele Plan. Știi că așa trebuie făcute lucrurile. Dac-ai pleca și te-ai distra, aș avea și eu conștiința mai Împăcată. Și atunci, cînd aș fi Împăcat cu mine pentru prima oară-n viața mea, aș putea dormi fărĂ probleme. Aș lua o pernă care să reprezinte conștiința mea Împăcată, aș Îmbrățișa-o și uite-așa aș adormi. Dacă s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pleca și te-ai distra, aș avea și eu conștiința mai Împăcată. Și atunci, cînd aș fi Împăcat cu mine pentru prima oară-n viața mea, aș putea dormi fărĂ probleme. Aș lua o pernă care să reprezinte conștiința mea Împăcată, aș Îmbrățișa-o și uite-așa aș adormi. Dacă s-ar Întîmpla să mă trezesc, m-aș gîndi la lucruri frumoase, vesele și perverse. Sau aș lua niște hotărÎri demne de toată stima. Sau mi-aș aminti lucruri. Știi, vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
întorc de la târg și... poate se opresc pentru câtva timp să cinstească un țoi de rachiu... Atunci, s-o pornim către casă, fiindcă și mâine e o zi, vere. Drept grăit-ai, dragă prietene. Pe mâine! * Peste noapte, cu gândul împăcat că am reușit să colindăm împrejurimile Iașilor și să vorbim de viile care au fost și încă unele din ele mai sunt, am dormit ca un prunc. În zori, când luceafărul de ziuă încă mai clipea deasupra orizontului, eram gata
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
orice să le revăd. Cerneala cu miros pătrunzător de copilărie, albul mat al hârtiei îmi oferă reflexii, roșii, albastre, albe, verzi, galbene, negre, îmi oferă darul de a încerca măcar să-mi cultiv diferența. Umblu cu ochii deschiși, urechile ciulite, inima împăcată, zâmbetul pe buze și firea în lumea ei, creionând un zâmbet de condei pentru oricare suflu al lumii din jur. Vara a fost un apogeu al poeziei, al visării, al zâmbetelor naive de copil încununate de o coroană difuză, din ce în ce mai
ANTOLOGIE:poezie by Oana Sîrbu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_688]
-
acelor nopți, când timpul parcă stătea pe loc În acea amorțire a firii. Oare versul meu va putea reda aceasta? Să sperăm. Nenorocită dragoste! Și când mă gândesc că toată afecțiunea mea se concentrează În acel chip minunat, nepăsător și Împăcat a trăi În mediocritate. Nu trebuie să rup această pasiune, mi-aș distruge tot viitorul. Arthur, himera mea, Începe să aibă chipul lui Petre! 29 octombrie 1961 (duminică) Petre n-a dat toată ziua pe la mine, lăsându-mă În crudă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
scris falsifică. Voi Încerca să comunic senzații nude, acel impact prim cu existența trăită Înainte de a fi scrisă; cât timp am fost pur, nu simțeam intermedierea cuvintelor Între existență și mine, mă exprimam cu dificultate, dar reușeam să am conștiința Împăcată; nu mă Îndoiam nici o clipă de plenitudinea trăirii, niciodată nu am fost zguduit de bănuiala unei incongruențe Între expresia (nu exclusiv verbală) și faptele mele. Probabil că eram și foarte aproape de fapte, ca să le pot transfera În opacitatea expresiei, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
eu tot nu mă las până nu l-oi cotonogi pe grecotei, n-ai grijă matale! scrâșni flăcăul ieșind brusc din casă, parcă n-ar mai fi putut asculta. Chirilă Păun stătu până ce se așezară la cină. Și plecă mai împăcat. Orice cuvânt de mângâiere era acum pentru dânsul un balsam pe o rană proaspătă. De aci încolo cu cine se întîlnea îi spunea pățania Gherghinei. Primarul îl îndemnă să fie răbdător, că poate s-or îndrepta cumva lucrurile. Luca Talabă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
chiciurii ce avea să vie. Privi după stolurile de păsări, dar și ele se risipiseră. Pe cerul plumburiu nu se vedea nicio stea. Se gândi o clipă la Steiner, croitorul, dacă ar fi trăit, ar fi avut o noapte mai împăcată, fără spaima stelelor care ard, dacă nu cumva ele ardeau altminteri. Intră pe bâjbâite în cămăruța lui. Răsturnă vreo două teancuri de cărți, până nimeri muchia patului. Rămase așa o vreme, așezat, cu o vagă buimăceală de la băutură în moalele
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
una cu bocancul. Dormea cu capul rezemat de acordeon, la fiecare mișcare, burduful lăsa să-i scape un vaier din slobozeniile trecute, ca o boare uscată ce fluieră prin streșini. Vorbind aceeași limbă amestecată, acordeonul visa pentru el. Isaia dormea împăcat, cu capul în poala Marchizei, mâna pipăindu-i zadarnic prin iarbă după sticlă și resemnându-se, apoi, să cotrobăie printre pulpele ei, pe sub fustă. Cum visa bucurie și milostenie, o visă și pe Marchiză și o iertă de păcate. Iar
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cutia în mână : Vezi, de-aia nu cântă Dumnezeu... Înainte de a trece dincolo de grilaj, Jenică se mai uită o dată în jur și fu mulțumit. Oricât de îngăduitor ai fi fost, nu era acolo nimic care să-ți facă plăcere. Suspină împăcat în fața ambianței deloc primitoare, își trase cotierele bleumarin și, cu grija de a nu deranja de la locul lor obiectele lăsate în neorânduială, se cocoță pe taburet, lăsându-și călcâiele să se bălăngăne. Așteptarea fără rost, ușa întredeschisă fără speranța ca
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
totodată regretul pentru operele ce dispăruseră în incendiul bibliotecii din Alexandria și se gândea cu amărăciune la cărțile aruncate în mare pentru a ușura încărcătura atunci când, în cea mai rentabilă dintre întoarcerile sale de la Constantinopol, Guarino Guarini revenea bucuros și împăcat. Oare ce planuri divine se ascundeau în spatele acestor fapte? Chiar în apropierea țărmului venețian avea nevoie nava să renunțe la balast? Cugeta Tommaso scărpinându-și ceafa și măsurând dintr-o parte-ntr-alta spațiul redus al chiliei. Se oprea din
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
faci tu e întotdeauna binevenit, dragă prietene. Bine, bine. Mâncărurile erau delicioase: fazani umpluți, porc spinos cu sos, costiță de mistreț la grătar, fructe din livezi de la Nola, vinuri din preajma Vezuviului. Tommaso mânca cu plăcere și în sfârșit cu sufletul împăcat, precum un călător ajuns la liman și fără să se mai gândească la ce-o să mai fie. Această stare se datora forței sale sufletești: el era mereu în prezent, ceea ce-i îngăduia să-și folosească întreaga energie pentru a depăși
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
vâslesc și cum pier/ În lumina din care izvorâseră toate.// Vinovate de-a fi doar atât se-oglindeau/ Înmulțindu-și în omătul complice,/ Ca și cum s-ar scuza că-s prea gingașe sau/ Ca și cum, uluite, ar cerca să explice// Veșniciei fiorul împăcat și intens/ Al făpturii lor lungi de nor auster/ Căci, scăpate istoriei și curate de sens,/ Treceau clipe mari zdrențuite pe cer". (Pe cer) sau: "Totul neterminat./ Sau numai mi se pare? Frunza aceasta n-ar fi trebuit/ Să mai
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
tot ce e „fericire” pentru unii poate însemna „fericire” și pentru alții. într-un articol („întoarceri sufletești”, în „Gîndirea”, 3, nr.1-2, 5-20 mai 1923, p. 2), Al. Busuioceanu spunea despre epoca de dinainte de război: „A fost poate cea mai împăcată cu sine, mai senină, dar și mai burgheză, dintre epoci. Am fi putut trăi și scrie în bună proză descriptivă pînă la sfîrșitul lumii”. Dar s-a produs - constată el, bazîndu-se pe Rilke - o schimbare de gust, „un întreg exod
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
condusă de "obiceiuri și ceremonialuri". Modul lor de viață este "pastoral și liniștit", dar la unii renasc gustul și dorința de a crea. Aventura omului poate reîncepe... Această viziune a unei umanități revenite la izvoarele copilăriei sale originare, rărită, dar împăcată, este, fără îndoială, banală în condițiile absenței oricărui mesaj ideologic. Dincolo de numărul, de diversitatea și de contradicțiile lor, mitologiilor politice ale Vîrstei de aur nu se poate totuși să nu li se confere un plus de semnificație. La așa ceva, în
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
amintire istoria gîndirii antice. Comuna din Paris, evocă el, s-a gîndit, în timpul Revoluției, să organizeze mese publice pe străzile capitalei. "Danton visa, dacă dăm crezare dușmanilor săi, să vadă întreaga Franță, bogați și săraci la un loc, toate partidele împăcate unele cu altele, cu toții așezați alături la un același banchet." E un vis profetic ce anunță, după ce toate popoarele europene își vor fi dobîndit libertatea, o întîlnire pașnică. Am văzut, scrie Michelet, o masă întinsă din Irlanda pînă în Kamciatka
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
vieții comunitare, ea este un moment privilegiat în care, regăsindu-și curățenia, sufletele se descarcă și inimile se alătură. N-am putea uita că în acest caz instituirea unei religii civile n-ar face decît să consacre modelul unei societăți împăcate cu sine, în care omul religios va fi totuna cu cetățeanul, în care slăvirea divinității va fi totuna cu slăvirea calității de cetățean. De fapt, nu e vorba decît de "a face ca sufletele să se manifeste așa cum se manifestau
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
care va fi, după modelul Creștinismului, o adevărată Religie a Mîntuirii, însă, spre deosebire de Creștinism, a unei Mîntuiri terestre, care dispune de un Mesia (Proletariatul) și care anunță cu convingere venirea apropiată a unei Lumi izbăvite de Rău, a unei Omeniri împăcate, a fericirii pe pămînt. Contradicții și discreditare Umanismul reprezintă o creație originală și tipică a culturii europene, reflectînd ambiguitățile și complexitățile acesteia. Fundamentul său, care este omul, este în totalitate laic, însă omul i-a devenit fundament deoarece cultura europeană
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
o conversație. "Am observat că ai un tricou cu însemne de karate. Practici acest sport?" Uneori informația necerută este doar o impresie generală. "Se pare că aveți cunoștințe vaste despre Africa de Sud. Cum de știți atât de multe?" Păreți mult mai împăcat cu soarta decât ultima dată. Ce s-a întâmplat?" "După cum se vede, chiar îți place să dansezi!" Ascultarea informațiilor necerute este o deprindere valoroasă, poate face o conversație mai interesantă și mai variată și, mai ales, o menține fluentă. MICROTEHNICI
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
de curaj și de maturitate; r. 24 27 : „ca să le ticneasă veselia, împărțeau bucățica de pâne cu orfanii, cu văduvele și cu alți nevoieși, cum apucase din părinți” pentru a te bucura de momentele bune, trebuie să ai și conștiința împăcată că bucuria ta nu înseamnă supărarea altora; atitudine luată ca un obicei împământenit de generații, căpătând atributele unei datorii sacre; p. 48, r. 9 10 : „Vorba, portul și apucăturile bătrânești nu le mai venea la socoteală” efectele modernizării societății pot
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
umanitate complexă și aproape ideală. Era la el o nestăpânită tendință către tot ce poate fi frumos în realitatea socială, tot ce poate fi util semenilor lui în realizări; o vigoare și o precizie în concepție, un spirit de sociabilitate, împăcat și tolerant, o capacitate fenomenală de a organiza acțiuni și instituții umanitare. Momentul declanșator al inițiativei sale în problema „Salvării” l- a constituit Expoziția din 1906 din Parcul Carol din București, unde, la pavilionul vienez, era expusă o ambulanță de
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
mare de decese în rândul oamenilor de cultură și al celor care au deținut funcții importante în conducerea țării. Pentru un simplu panarițiu s-a prăpădit bietul Istrate Micescu... Două zile mai târziu, Mircea Vulcănescu s-a stins fără lumânare, împăcat sufletește că nu mai avea dureri. Când mi-a relatat știrea, dr. Petre Topa, mărturisindu-mi cu lacrimi în ochi pierderea bunului său prieten, mi-a spus:- Aș vom pleca toți din infern...”. Câțiva ani mai târziu, dr. Petre Topa
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
în pustie, în munți, acasă, în familie, pe drum, la locul de muncă și mai ales în Biserică. Dumnezeu e pretutindeni. Rugăciunea de acasă este rugăciunea particulară sau personală și intimă. Ea se face cu ușa închisă și cu sufletul împăcat, în „cămara inimii noastre”, fiind îndreptată cu umilință și cu supunere către Dumnezeu: „Iar când te rogi, intră în cămara ta”, intră în comuniune de iubire, de liniște și pace cu Făcătorul tău, cu Dumnezeu, de la care venim cu toții la
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cucută, mărăcini, etc. Ce plastice analogii cu firea omenească ne dă natura. Acolo unde este credință în Dumnezeu, rugăciune, unde domină curățenia vieții sufletești, sănătatea și dragostea de muncă, care împreună constituie adevăratul izvor al vieții, omul este cu conștiința împăcată, liniștit și senin. între astfel de oameni stăpânesc armonia frățească, prosperitatea și pacea. Acolo stăpânește dragostea între oameni. Ei au în sufletele lor totdeauna un puternic reazem moral, un sprijin, în momente de decepții, de care viața nu prea scutește
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
înființându‐se și un gimnaziu, care mai târziu a devenit Liceul Codr eanu, Popescu a fost numit profesor de latină, în care calitate îl găsim până în anul 1892, când iese la pensie. ... A murit în vara anului 1901 cu sufletul împăcat că‐și împlinise datoria. Chipul lui ridicat în bronz, în fața Școlii normale și inaugurat așa cum se cuvenea, veșnicește un mare suflet de român și o muncă dintre cele mai roditoare, care trebuie să rămână pildă vie tuturor bârlădenilo r.” (G.V.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]