2,416 matches
-
la București, între 17 - 19 decembrie 1947, valabil pentru 20 de ani. Liderul iugoslav, sosit în capitala României, „venea aureolat de prestigiul eroului care, cu întreaga națiune luptătoare, îi rezistase lui Hitler și-l biruise, hăcuindu-i armatele prin munții împăduriți”. În Capitală, în Palatul regal, „fără rege”, i s-a oferit o recepție „că niciodată de sonoră, încununată de strălucire și fast, stropita din belșug nu numai cu șampanie, dar și cu toasturile cele mai exaltate”. Autoritățile procomuniste au dorit
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
razele soarelui portocaliu. Calul păștea liniștit, tata lucra încovoiat deasupra butucilor de viță de vie. Oare la ce se gândește când lucrează? Eu sunt în tren, merg spre nord. Acolo câmpiile întinse dispar, se văd numai dealuri verzi și munți împăduriți. Vreau să mă urc pe un munte, dar soarele strălucitor mă orbește. Îmi aplec capul mai tare între genunchi. Zarva m-a trezit din visare, trei femei sosiseră lângă noi, una avea lucrul de mână asupra ei, i-am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
creșteau pomi și nuci umbroși, butuci de vie, tufe unde puteai să stai la "umbră" să visezi la cai albi de călărie,sau la cine știe câte năzbâtii, acum acel deal pe care-l numeam noi "belitură" plin de castani comestibili și împădurit, acum este plin de vile, case și blocuri, până la jumătatea dealului, nici nu-ți vine să crezi ce a răsărit pe acest munte. Vizită, care cu 20 de ani în urmă le făceam invers, din Ardeal spre Moldova, la rudele
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
regiuni a Colinelor Tutovei de care aparține, a fost populat din timpuri străvechi, tribale, și că a avut o continuitate neîntreruptă până în zilele noastre. La aceasta au contribuit în trecut tocmai inaccesibilitatea regiunii, care, prin relieful său deluros și masiv împădurit, a creat condiții strategice excelente de refugiu, ca și izolarea ei față de căile principale de acces ale popoarelor migratoare asiatice (îndeosebi tătarii), încât vremurile feudal-medievale, respectiv secolele 13-19 au permis o tihnită dezvoltare obștilor sătești și, apoi, a răzeșimii pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
a comunei și se întâlnește pe D. Mitoc. În componența acesteia deosebim : (arțarul (Acer platanoides), stejarul (Quercus robur), frasinul (Fraximus excelsior), plopul (Populus alba), teiul (Tilia tomentosa), jugastrul (Acer campestra), carpenul (Carpinus betulus), salcâmul cultivat (Robinia pseudacacia). Pe terenurile recent împădurite cel mai răspândit arbore este salcâmul. Pentru locurile uscate pe versanții torenților, salcâmul este folosit pentru a fixa terenurile. El este folosit și în perdele de protecție împotriva vântului și, totodată, ca o valoroasă plantă meliferă. Dintre speciile de arbuști
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
este folosit și în perdele de protecție împotriva vântului și, totodată, ca o valoroasă plantă meliferă. Dintre speciile de arbuști amintim :socul (Sambucus nigra),sângerul (Cornus sanguinea), măceșul (Rosa canina), păducelul (Crataegus monogyna),lemnul câinesc (Ligustrum vulgare). În arealul zonei împădurite există și o bogată vegetație ierboasă alcătuită din specii de stepă și silvostepă. Dintre acestea, cele mai frecvente sunt : păiușul(Festuca valesiaca), iarba bărboasă (Botriochola ischeamum),colilia (Stepa lessingiana), dedițelul (Adonis vernalis),sugelul (Samium amplexicaule),fragii (Fragaria vesca),stânjenelul (Iris
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
gunoaielor și nici de zone de gospodărire comunală sau un sistem organizat de salubritate, aceste deșeuri menajere, de origine biologică și, respectiv, de natură industrială sunt depozitate neorganizat, pe terenuri neproductive. Pe teritoriul comunei Șipote nu s-au semnalat suprafețe împădurite a căror calitate să fie afectată de poluare. Cea mai mare importanță ecologică o reprezintă cele 30 ha de pădure, existente pe teritoriul comunei Șipote. Valoroasă prin importanța sa ecologică și, totodată, un potențial de agrement o reprezintă pădurea Mitoc
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
la 20 km de Târgoviște. Prin căile sale de comunicație valea este ca o placă turnantă între Valea Prahovei și Valea Ialomiței. Venind dinspre Ploiești, observi cum se desprinde din câmpie și se ridică spre nord o spinare de dealuri împădurite. Dacă ai avea o priveliște de sus, din avion, ai observa nu o culme, ci două culmi paralele, una spre răsărit și alta spre apus, prin care curge râul Provița, șerpuind dinspre nord spre sud, având de o parte și
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
întâlnește în Europa, de la Marea Mediteraneană, Caucaz, în Asia, până la nordul Kazahstanului, dar și în nordul Africii și în peninsula Arabică.În România este larg răspândit. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Preferă zonele aride zonele aride și pe cele împădurite. Vara se adăpostește în peșteri grote, mine. Poate fi întîlnit și în podurile caselor, în beciuri. Modul de hrănire: Iese la vânătoare seara târziu. Zboară relativ încet dar agil. Vânează la înălțimi mici prinzând insectele ce zboară deasupra pământului sau
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Botul este alungit. Răspândirea: Această specie poate fi întâlnită în Eurasia de la nordul Angliei și al Spaniei, până în Caucaz. Este o specie întâlnită în România. Habitatul de ad în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează teritoriile împ teritoriile împădurite. Se adăpostește în scorburile și sub scorața copacilor, uneori și în diferite cavități s subterane. De regulă iernează în cavități subterane, însă au fost găsiți și în scorburile copacilor. Modul de hrănire: Iese la vânătoare târziu. Are un zbor încet
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
caracterizează prin o culoare mai deschisă a blănii. Răspândirea: Se întâlnește în Europa, spre sud p pâna în Africa de nord, pninsula Arabică și Iran, la vest pâna în Mongolia. Este îtâlnit și în România. Habitatul de hrănire: Populează zonele împădurite, se adăpostește în scorburi. Iarna se adăpostește în peșteri, mine, grote, beciuri și alte construcții. Modul de hrănire: Activitatea de vânătoare începe la puțin timp după apusul soarelui când afară e deja întuneric. Vânează la înălțimi mici prinzând insectele ce
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
de un gri-albicioase. Răspândirea: Se întâlnește în întreaga Europa, spre sud pâna în Africa de nord și peninsula Arabică, spre est pâna în Ural. Este rar întâlnit în în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează zonele împ zonele împădurite. Vara, se adăpostește în scorburile și sub scoarța copacilor. Formează colonii de reproducere în scorburi de zeci de femele. Ierneaz colonii de reproducere în scorburi de zeci de f femele. Iernează în cavități subterane. Este rar întâlnită în peșteri. Modul
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
culoare. Răspândirea: Preferă zonele cu climă subtropicală și temperată. Se întâlnește în Europa, în Africa de nord și cea mai mare parte a Asiei.Este o specie comună în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Preferă teritoriile împ teritoriile împădurite, dar poate locui și în localitățile umane. În munți poate fi întâlnit până la o altitudine de 2500 metri. Atât vara cât ș și iarna se adăpostește în scorburile copacilor și în diverse construcții, foarte rar în peșteri. Modul de hrănire
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
cea mai mare parte a Europei și în Africa de nord. În România este o specie rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează diferite teritorii, de la zonele aride pân diferite teritorii, de la zonele aride până la acelea temperate. Preferă teritoriile împădurite. În munți poate fi întâlnit până la o altitudine de 1900 metri. Vara se adăpostește în peșteri și mine, în scorburile copacilor. Iarna preferă cavitățile subterane. Modul de hrănire: Iese la vânătoare devreme, după apusul soarelui. Zboar apusul soarelui. Zboară încet
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
deschisă la culoare. Raspândirea: E răspândit în întreaga Europă, în subcontinentul Indian ajungând și până în J Japonia. Preferă zonele cu climă temperată. În România este o specie rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Este o specie comună pentru teritoriile împădurite. P Poate fi întâlnită în zonele împădurite muntoase, până la altitudinea de 3550 m. Vara se adăpostește în scorburi și sub scoarța copacilor, în construcțiile umane, mai rar în cavități s subterane. Iarna hibernează în cavități subterane. Modul de hrănire: Iese
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
întreaga Europă, în subcontinentul Indian ajungând și până în J Japonia. Preferă zonele cu climă temperată. În România este o specie rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Este o specie comună pentru teritoriile împădurite. P Poate fi întâlnită în zonele împădurite muntoase, până la altitudinea de 3550 m. Vara se adăpostește în scorburi și sub scoarța copacilor, în construcțiile umane, mai rar în cavități s subterane. Iarna hibernează în cavități subterane. Modul de hrănire: Iese la vânătoare seara târziu ș și este
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
1300 m și o adâncime de 180 m. Un alt exemplu este cutremurul tungus din Siberia produs prin impactul unui meteorit cu suprafața Pământului În anul 1908, În urma căruia o mare suprafață de pădure a ars, iar o altă zonă Împădurită a fost distrusă prin decimarea vegetației forestiere. Fenomenele carstice reprezentate În special prin peșteri În roci solubile pot genera cutremure prin prăbușirea tavanelor acestora care au importanță locală, la fel ca și prăbușirile de stânci din regiunile montane sau din
Prelegeri academice by Prof. dr. LEONARD OLARU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92353]
-
ale domnei primar. Acești oameni își mai aduc aminte cu nostalgie unele povești despre Luiza. Locuitorii din sat sunt foarte mândri de primărița lor. Din familia ei nimeni nu mai locuiește în sat. În schimb, Luiza se odihnește între dealurile împădurite, în apropierea școlii și a primăriei, printre budenii pe care i-a iubit. Luiza Zavloschi este un simbol pentru comuna Oșești. În memoria primăriței, școala din satul Buda îi poartă numele iar în fața școlii a fost așezat bustul primei femei
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Toate animalele în afară de unul au fost doborâte de Pruszkowski (Panglica de la pălărie s-a umplut, a trebuit să recurgă la centură.) Moș Rydz nu trage deloc, e clar că îl supără ochii și în plus își pierde suflul pe teren împădurit. (Propria mea condiție fizică neașteptat de bună!) Rydz povestește în timpul prânzului (foarte frumos servit în cortul popotei) că în anii '30 a fost administrator la o mare proprietate din estul Poloniei unde aveau o zonă întinsă cu mistreți. Chiar și
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
lor din flancul stâng, de la Camenița, tot la 13 februarie. Ei trec Nistrul prin vadul de la Hotin și își îndreaptă trupele pe mai multe coloane în jos spre gurile Dunării, controlând, în același timp, toate căile de pătrundere spre munții împăduriți. Lipsa unor izvoare contemporane scrise nu ne dă posibilitatea să aflăm drumurile direcțiilor principale de efort ale ordiilor lui Budjek. Totuși, după o serie de acte mai târzii, care înscriu unele drumuri cu denumire „drumul tătarilor, drumul furilor sau tâlharilor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și de majoritatea cumanilor trecuți peste Dunăre sub hanul Ioan și căpetenia Soronius, ci în regiunea de dealuri, locuită de români, și spre munți. Medicul persan din Hamadam, Rașid-ed-Din, ne relatează că Budjek a traversat munții, adică printre ținuturile deluroase împădurite, în Cara-Ulagh, și a învins neamurile caraulaghilor, care i s-au împotrivit aici, și de acolo - continuă cronica persană - peste pădurile și munții Babac-tuc, a trecut în granițele lui Mișleava și l-a bătut pe dușmanul care s-a opus
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de securi și prin foc. Oameni războinici, locuitorii acestui oraș, bine înarmați și pricepuți în arta de a duce războiul, n-au așteptat să fie înconjurați și asediați în localitate, ci au ieșit înainte, ocupând poziții de apărare în munții împăduriți, unde cavaleria tătară nu se putea desfășura, ca la șes. Primul atac al mongolilor fiind respins, Cadan și Buri recurg la obișnuita lor stratagemă. Se retrag. Crezând în victoria lor, rodnenii, fiind și în ziua de Paști, la 31 martie
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
au distrus cetatea Agria (Eger, la sud de Miskolț, pe dreapta Tisei), au ucis populația și au jefuit tezaurul catedralei. Dar, la ieșirea din cetate, văzând unitățile mongole ale lui Cadan și Buri urcând dinspre șes în regiunea deluroasă și împădurită, a trebuit să organizeze apărarea orașului pe înălțimi. Ca întotdeauna, tătarii s-au prefăcut că fug. Și s-au retras chiar foarte repede în câmpie, adăpostindu-se în pădurile de la liziera cu șesul. Acolo, au confecționat un mare număr de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
avut pe cine să omoare și cadavrele celor morți au început să exhaleze miros greu de suportat, s-au retras lăsând în urma lor locul pustiu. Urmărit de groaza morții, Rogerius ne povestește cum a coborât în jos, sub poalele dealurilor împădurite, la un sat locuit de sași de pe Crișul Negru, numit Podul lui Toma (astăzi Tamașda) și cum locuitorii, care nu i-au permis să treacă pe pod decât dacă li se alătură la apărarea satului, își pregăteau întărituri, la adăpostul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
i-au trimis să îndemne lumea să coboare la satele părăsite, să-și adune recolta. Cum mai toți refugiații erau strâmtorați din cauza foamei, s-au încrezut în vorbele lor și au venit la așezări cale de trei zile de la dealurile împădurite. Cu această ocazie a căzut prizonier și canonicul Rogerius. Încetul cu încetul, lucrurile au început să se normalizeze. Fiecare sat și-a ales câte un șef dintre tătari și, sub comanda acestuia, au strâns recoltele de păioase, le-au adunat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]