1,662 matches
-
și La Cățăl, denumit după locuitorul care avea casa aici pe acest câmp. Coșăre (La Coșăre)-teren agricol pe care au existat mai multe hambare pentru păstrat în special porumbul proprietarului moșiei. Coșer înseamnă un fel de pătul din nuiele împletite în care se păstrează în special porumbul. Nu departe se află locul numit La Mălăiște. Cresneanu (în Cresneanu)-teren arabil pe coasta de sud a Dealului Izvorului, care se cultivă cu cereale. La mijlocul acestui teren există un izvor foarte puternic
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Pe cap, femeile purtau în funcție de anotimp baticul, barizul, berta, casânca. în timpul friguros purtau peste corp o polcă vătuită, strâmtă și scurtă. Femeile mai sărace purtau pe timp de iarnă scurte de suman și uneori cojocelul bărbatului. în picioare purtau cipici împletiți din lână de oaie, negrii și margine roșie lângă picior. în casă și chiar pe afară, în special femeile și copiii umblau desculți ceea ce le crea o rezistență sporită la intemperiile naturii și o imunitate naturală la frig. Aceste costume
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai practică această activitate casnică. Cânepă și in nu se mai cultivă în comună decât întâmplător și chiar deloc. Lâna oilor nu se mai caută indiferent de calitate. Chiar nici pielicelele de miel nu mai au căutare, oamenii purtând căciuli împletite rusești, chinezești etc. Valorile țesăturilor în culori naturale a scăzut foarte mult și e posibil chiar să dispară. c. împletiturile Ca vechime împletiturile au fost contemporane cu țesăturile. Fiind nevoite să se apere de frigul năprasnic al iernii, țărăncile au
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Lâna tunsă în cursul verii de pe oile din satele comunei era spălată la treucile de pe lângă izvoarele curgătoare sau pe malul Bașeului, uscată apoi scărmănată, dată prin piepteni, toarsă la furcă și apoi folosită în culoare naturală sau vopsită. Aceste articole împletite erau destul de călduroase, deși nu erau prea elegante. Ciorapii lungi și groși de lână se purtau și vara, cei care-i purtau afirmând că țin răcoare. Dacă cineva ar mai trece azi prin satele comunei Hudești ar putea constata că
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și pășesc plini de încredere lângă masa din curtea biserici, iar fanfara intonează marșul triumfal și apoi diferite cântece de petrecere. Tinerii sunt binecuvântați de preot și de nașii lor, iar nașa rupe deasupra capetelor tinerilor miri, jâmnele (mici pâini împletite și de o calitate superioară) și aruncă bucăți din ele participanților la acest moment festiv. Nașii servesc pe participanți cu țuică și prăjituri. Mirii se urcă împreună, alături în primul faeton și tot alaiul de nuntă se îndreaptă către casa
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din sat erau obligați s-o facă gratuit în folosul boierului; muncă colectivă în folosul unui vecin, fără plată, cu glume, povestiri etc. Clironom - moștenitor. Cneaz întemeietor și șef de stat, stăpân ereditar peste un teritoriu. Coșarcă - coș de nuiele împletite. Coșere - coșăre, construcții cu pereți din împletitură de nuiele pentru păstrat porumbul. Cotruță - loc gol între perete și cuptor, unde se puneau vasele de bucătărie. Crupe - boabe de porumb, de orz, de orez sau de soia, măcinate mare din care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
executau toate muncile ca ceilalți săteni. în categoria ruptașilor intrau fii de preoți, dascălii etc. Seliște - loc pe care a fost cândva un sat, loc pustiu,necultivat. Sân(slav) - fiu. Sâsâiac - hambar pentru păstrarea porumbului din leațuri sau din nuiele împletite. Sluger - dregător domnesc, însărcinat cu aprovizionarea armatei și curții domnești. Spătar - înalt demnitar la curtea domnească, șef al armatei și al poliției. Stipendiu - ajutor în bani acordat de stat unui elev sau student lipsit de mijloace, bursă. Stolnic - dregător care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai ciudată a iedului, lupta cu elementele naturii și rotirea într-un vicios cerc magic, care-l ține tot în preajma hanului, revenirea la Mânjoloaia și stăpânirea pe care o pune asupra simțurilor lui adânc tulburate, anihilându-i voința, sunt magistral împletite. Din această vrajă a trebuit să-l scoată cu sila polcovnicul Iordache și să-l ducă la o mânăstire, pentru a se vindeca de puterea satanică, care-l luase în stăpânire. Mânjoloaia pare a fi o vrăjitoare, care i-a
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Universitatea ieșeană, autorul studiului Cetăți pe Nistru, scrie: Istoria Hotinului se varsă În albia istoriei nostre, În context european, În jurul celor trei mari puteri beligerante În secolul al -XVIII-lea. Cunoscând istoria cetății, rememorând șirul pârcălabilor și domnitorilor care și-au Împletit soarta cu virtuțile cetății, rămâi contrariat de nedreptatea timpurilor apropiate, când cetatea și atâtea localități constituite dea lungul istoriei Moldovei au fost integrate În statul ucrainean. Intrată În stăpânire turcilor În anul 1732, o parte a Ținutului Hotin este transformată
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
ramificația spre Dorohoi sărăcie de izlaz și dealul tuns căzăcește, perie de porumburi pe culme, pe treapta întîi a stațiunii piscicole egrete, gîște sălbatice, pacea duminicii camion lipit de peretele de chirpici, platforma lung peste osiile din spate, turle brîie împletite, la Budăi trenul trage la biserică, peste DN 28, în fîșîit de cauciucuri, curburi Bălțați, turnul silozului, stațiunea pomicolă spinări de dealuri fructifere, morman surpat lădițele de lemn, pe linii de siloz vagoane-tip de cereale, dar gloria locului este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Călinescu, care în 1947 îl considera „un poet format, stăpân pe cuvânt și imagine”, atenția criticului oprindu-se îndeosebi asupra distincției expresiei, a purității limbajului, a „unduirilor de melos simbolist”. Versurile de mai târziu păstrează aceeași aplecare spre perfecțiunea formală, împletită consubstanțial cu o tematică ce exclude tentațiile unei racordări prea accentuate la avatarurile modernității. Ca editor, O. s-a oprit asupra câtorva poeți de care îl legau certe „afinități elective” : G. Bacovia (care îi prefațase în 1946 prima culegere de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288556_a_289885]
-
personale ale asistentului social Posibile strategii de intrvenție. Anexa 4 GHIDUL DE INTERVIU NUME: PRENUME: LOCUL NAȘTERII: DOMICILIUL ACTUAL - de cât timp STUDII LOCUL DE MUNCĂ - profesie ȘCOLARIZARE: OCUPAȚIE: VENITURI: - salariuajutor de șomaj - cuantum - de când - vânzarea de produse agricole - croitorie, împletit - alte activități remunerabile - ce anume STATUS MARITAL: - căsătorit(ă): o dată, de două ori - necăsătorit(ă) - divorțat(ă) - văduv(ă) LOCUINȚA: - personală - achitată - rate cuantum închiriată - împreună cu părinții (ai ei, ai lui) - împreună cu prietenii PROBLEME: - poliție - tribunal - detenție - de ce - de când - de câte ori
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
și se întorseseră în sus, așa ca niște candelabre. Îi ziceam când ne întorceam și când ne culcam: Băi, să nu lovim ciupercile ăstea... Tot aburu’ acela pestilențial se ridica acolo sus. Îți închidea baraca seara, cămăruța aia de papură împletită, și 400 de inși la un singur hârdău... se pișau ăia pe jos, făceau nevoile... și tot mirosul acela venea acolo sus la noi. Mai făceam și haz, îi spuneam la hârdău „Hârdaul lu’ Petrache”. Numai la Salcia ați fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
gestiune... Mortu’ era învelit cu câte o cârpă din aia, îl ducea fără popă. Puneam și noi două surcele acolo în formă de cruce la căpătâiul lui. Îl îngropau așa ca pe câine acolo, într-un un țarc cu sârmă împletită, sârmă ghimpată. Nici după moarte ăștia nu-s liberi... Așa a fost la colonia din Salcia, care era o colonie de exterminare, o colonie de sacrificiu. Fuseseră și-nainte, muriseră ăia înecați la diguri... i-au înecat acolo cu sacii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
s-a întâmplat așa! ...atunci ei spuneau: Dacă nu scrii, continuă cu tine domnu’ locotenent-major Zamfirescu! Și știai ce te-așteaptă... Această figură dă ofițer venea, s-așeza cu fundu’ pă birou și scotea de acolo trusele lui, dă sârmă împletită, dă fel dă fel dă obiecte cu care să te bată bine, până când te lăsa lungit... El un singur lucru spunea: Dă ce, mă, nu vrei să vorbești cu tovarășu’ căpitan, sau cu tovarășu’ maior anchetator? Ce, tu vrei să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
să se vadă lucruri pe care, cel mai adesea, „discursul critic” (cronică, articol, conferință publică etc.) le acoperea. Ele relevă de ce critica lui Mihai Drăgan e, atît ca întindere, cît și ca tendință, preponderent contestatară. Cauzele sînt mai multe și împletite strîns: temperamentul, mediul, elementele de biografie socială și intelectuală. Negreșit, temperamentul său era al unui războinic - viguros, hotărît, temerar - pentru care lupta e soluția cea mai firească de a tranșa un conflict: luptă deschisă, cavalerească, bazată pe muncă și convingeri
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
nu a urmărit însă să traseze o „frescă”: romanele ei sunt mai degrabă intimiste (chiar dacă atent și pertinent inserate în tabloul social și în istoria contemporană), fiind focalizate asupra câte unui destin sau, mai des, asupra unui grup de destine împletite sau intersectate. În cartea de debut, conflictul e organizat după rețeta romanului polițist, iar celelalte volume prezintă drame sentimentale ori familiale, retrospective biografice. Problematica investigată este cea a individului: împlinirea, calitatea morală, suferința, sacrificiul, căutarea fericirii într-un cuvânt. Discursul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
și înainte-i întuneric se arată. (M. Eminescu) Casa bunicilor mei era situată undeva la ieșirea din sat, la capătul unei ulițe strâmte și sinuoase. În partea opusă gardului curții, dincolo de ulicioara îngustă, se ridica un alt gard din nuiele împletite. Aici, lângă gard, se afla fântâna săpată de bunicul cu feciorii lui mai mari. Avea o apă rece, proaspătă și bună încât așa cum se spune ținea și de foame. Vorbă să fie. Nu era adâncă, deoarece avea izvoare puternice. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
un fel de letargie, de amorțeală generală. Ce era de făcut?? Pentru ce Doamne lepezi sufletul meu și întorci fața Ta de la mine? Peste mine au venit mâniile Tale și înfricoșările Tale m-au tulburat. (Psalmi 87) Gardul de nuiele împletite fusese cândva frumos, ca orice lucru nou făcut cu pricepere și dăruire. N-aș putea garanta că inițial, la momentul construcției, fusese neapărat o capodoperă. Dar, în mod sigur, fusese un lucru bine făcut și cu oameni de meserie. Însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
sau parii bătuți din metru în metru. Se începea cu partea cea mai groasă a vergelei de la primul par apoi, prin mlădiere ușoară vergeaua de salcie șerpuia până se termina. Se lua altă vergea și alta, până când gardul era complet împletit, ajungând la înălțimea parilor. Era trecut bine de amiază, însă nu ne chema nimeni la masă. Oare uitaseră și mama și bunica să trimită după noi? Reparaserăm câțiva metri buni de gard și ieșise o treabă frumoasă. Bunicul își schimbase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Ce părere aveți de meseria "parașutist încercător"? Cum și-o fi practicând ăsta meseria, decât prin plonjarea în gol menită să acorde (ori nu) certificat de calitate noii parașute? Și, la primul rebut, nu dispare ocupațiunea? Îndeletnicirile "împletitor de panglică împletită"(!), ori "opincar", par a fi pe înțelesul oricui, dar ce te faci cu "fierbător uscător de păr, "degresator imersionat", etc.? Nedumeriri provin și din neutilizarea diacriticelor, ceea ce obligă la dibuirea sensului exact în funcție de context. De pildă: meseria nr. 826608, "trăgător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
după cursul apelor. Ne oprim aici, la Frasin, și încercăm să cunoaștem și să imortalizăm pe hârtie un crâmpei de viață. Spun „doar un crâmpei de viață”, pentru că, de-a lungul vremurilor, a existat întotdeauna viață aici, frumoasă, bogată, cuminte, împletită întotdeauna cu obiceiurile locurilor și cu moștenirea străbună. Despre viața și obiceiurile de aici s-a mai scris, mult și frumos: unii au scris despre tradițiile de pe Valea Suhei, alții au descris topografia locului cu faună și floră, alții au
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
zestrea pentru fete și îmbrăcămintea pentru toți membrii familiei. În legătură cu aceste activități, Dumitru Dascălu rememorează obiceiul ca femeile, tinere sau mai înaintate în vârstă, să meargă cu lucrul una la alta. În timp ce mâinile lor harnice lucrau necontenit (tors, cusut sau împletit), ele stăteau de vorbă. Își împărtășeau bucuriile sau necazurile, comentau întâmplările cele mai recente sau mai răsunătoare, făceau schimb de modele și de experiențe dobândite în efectuarea lucrului de mână. Erau niște vizite reciproce de lucru utile în plan gospodăresc
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de mine și de văru’ Relu și ne treci pe state. După blugii ăia prăfuiți de ciment, abia de l-aș fi deosebit de șoferii care se perindau toată ziua prin curte. Totuși pantofii lui erau mereu noi și din piele Împletită, iar cămașa sau tricoul erau mereu altele și se vedea că nu-s ceva de găsit În orice magazin de confecții și nu-i lipsea niciodată lănțișorul de aur de la gât și brățara de pe Încheietura mâinii drepte și cele patru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
holba la noi fără să priceapă despre ce e vorba. Unde mai pui că era ca scos din cutie, avea haine noi, o geacă din material de blugi și o pereche de raiați negri Încinși cu o curea de piele Împletită, cu cataramă nichelată. Mi-e că doar cu hainele astea s-a ales din alergătura lui pe plajă cu coșul cu floricele În spinare. Vreme de două luni și ceva, da, zi de zi zece-cinșpe kilometri de mers prin nisip
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]