1,815 matches
-
aceeași hrană? Nu-l rănești cu aceleași arme? ... Nu zace de aceleași boli? ... Nu se vindecă cu aceleași leacuri? Nu-i e cald și nu-i e frig și lui, tot vara și tot iarna, ca și creștinul? Dacă mă înțepi, nu sângerez? Dacă mă gâdili, nu chicotesc? Dacă îmi dai otravă, nu mă sfârșesc? ... Și dacă voi ne asupriți, noi să nu ne răzbunăm? ... Dacă suntem la fel cu voi, în toate celelalte, vă vom semăna și întru aceasta! Dacă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
scurtă de pe creasta ponorâturii l-a pus în gardă: „Acolo este ceva. Din văzduh nu are ce străluci”. A fixat binoclul pe acea direcție, cu speranța reapariției țăndării de lumină reflectată. După un timp, o nouă scânteie a strălucit scurt, înțepându-i privirea. „Aista-i binoclu sau lunetă. Alta nu-i. Acolo-i un punct de observație al inamicului. Păi cred și eu. Îi convine dumnealui, de acolo de pe prepeleac, să supravegheze valea”. Domn’ locotenent, tare mă tem că acolo unde
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de o asemenea mărime? Nu te uiți la el? În toată armata română dacă sunt cinci pe măsura lui... Dacă vrei să știi, pe noi nu ne interesează poveștile dumitale, ci ținuta de invalid - l-a luat din scurt sora, înțepându-l cu o privire aspră. Majurul s-a făcut stacojiu la față: 78 Mă iei cam repede, domnișoară. Repede, nerepede, noi vrem hainele și alta nimic. Ba... mai dorim ceva. Ce mai vreți de la zilele mele? Să-i faci un
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
dea cu cornul? Doar nu face ca taurul să arunce țărâna pe spinare. Michiduță dă cu cornul când ți-i lumea mai dragă. Și cum noi avem mereu ordin să zgândărim în cuibarul de viespii, putem avea ghinionul să fim înțepați rău de tot. Cum s-ar zice, tu ai scăpat de tăvăleală. Numai că pentru asta am plătit un preț prea mare. Mai bine nu scăpam, dar rămâneam întreg. Așa însă, cu un picior strâmb și cu o durere de-
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
chiar lumină de fulger... Prea o ține hojma. Și apoi Maranda are dreptate; unde-s tunetele?”... Când a călcat peste prag, o lumină necuprinsă se zbătea între cer și pământ deasupra Șărpăriei. Chiar și o sfoară de fum i-a înțepat ochii și nasul. Așa ceva mai văzuse și simțise doar pe front, când rușii au dat foc la pănușița de pe o gârlă unde bănuiau că se ascund cercetașii... Ei însă erau... Hehei! Departe!... Marandă!... Marandăăă! Unde ești? Arde pănușița din Șărpărie
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ții așa, când te vei întoarce acasă ai să vorbești de unul singur. Prin cap au să-ți mișune ca furnicile numai voievozi, egumeni și călugări, peste care se întinde pulpana larg desfăcută a <patrierșiei> de la locurile sfinte” - m-a înțepat cu ironie gândul de veghe. “De unde ai apărut, cumetre? Eu bănuiam că ai plecat după vreo catrință, dar, cum se vede treaba, asta-i bucurie în mână străină”... Într-un târziu, am adormit. Somn greu. Fără vise... O dimineață mofturoasă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
sau două? Mai curând m-ar interesa niște anșoa decapat. Decapat n-avem dar vă oferim icre tartinabile din monștri marini, adică marinate. Poftiți și gustați o icră. Mda. E un oțet de calitate. Nu. E de cactus ! De-aia înțeapă ? Nu. V-a înțepat cuțitul cu care ați servit și de emoție l-ați băgat în buzunar. Sunteți colecționar de contondente ? Numai vinerea. Mda. Poate doriți icre negre. Negre nu că prea sunt de doliu. Poate aveți roșii. Roșii nu
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
m-ar interesa niște anșoa decapat. Decapat n-avem dar vă oferim icre tartinabile din monștri marini, adică marinate. Poftiți și gustați o icră. Mda. E un oțet de calitate. Nu. E de cactus ! De-aia înțeapă ? Nu. V-a înțepat cuțitul cu care ați servit și de emoție l-ați băgat în buzunar. Sunteți colecționar de contondente ? Numai vinerea. Mda. Poate doriți icre negre. Negre nu că prea sunt de doliu. Poate aveți roșii. Roșii nu, că nu ținem zarzavaturi
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
putea. Mă gândeam că semăna cu mine. Eram frați. Tot așa făcusem și eu. Construisem un joc până ce căzusem în capcana lui. Am vrut să ajut păianjenul, să-l scot de-acolo, din ghemul încîlcit de fire, dar m-a înțepat și atunci, enervat, dintr-un singur gest am măturat toată pânza aceea cu păianjen cu tot. Cred că l-am omorât. După asta am simțit un fel de gol în stomac. Așa se întîmplă, știți și dumneavoastră. Vrem să facem
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
lui; vor cădea morții în mijlocul lui, uciși de sabia care va veni din toate părțile să-i lovească, și vor ști astfel că Eu sunt Domnul. 24. Atunci, el nu va mai fi pentru casa lui Israel un spin care înțeapă, un mărăcine aducător de dureri, printre toți cei ce-l înconjoară și-l disprețuiesc. Și vor ști astfel că Eu sunt Domnul, Dumnezeu." 25. Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: Cînd voi strînge iarăși casa lui Israel din mijlocul popoarelor la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
râd sau măcar să trec de partea lor. Mă gândeam, de pildă, să îmbrâncesc orbii pe stradă, gând ce trezea în mine o bucurie surdă și neașteptată, arătându-mi cât de mult îi urâse întotdeauna ceva din sufletul meu; plănuiam să înțep pneurile de la cărucioarele infirmilor, să urlu: "Nespălaților", sub schelele pe care lucrau muncitori, să pălmuiesc copiii de țâță în metrou. Visam la toate acestea, dar n-am făcut nimic sau, dacă am făcut ceva asemănător, nu-mi mai aduc aminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
celor ce ascultați, vi se va da și se va prisosi”. (Ev. după Marcu, cap. 4;24) Atâtea neliniști! Și atâtea suspensii... Mă obsedează incredibila asemănare dintre anumite răvășiri ale ființei umane, petrecute în perioade diferite. Semnele de întrebare îmi înțeapă scoarța cerebrală. Cutia toracică prea strâmtă pentru ca inima să- și păstreze ritmul. Respir un aer vâscos, sufocant. Conștiința mea de om și de român se lovește de toate ușile căutării unei explicații și se împotmolește în spațiul rușinii. 23 împușcături
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
război trebuie chibzuință și putere." Dar acestea sunt doar vorbe în vînt. În cine dar ți-ai pus încrederea, de te-ai răsculat împotriva mea? 21. Iată, ai pus-o în Egipt, ai luat în ajutor trestia aceea frîntă, care înțeapă și străpunge mîna oricui se sprijinește pe ea: așa este Faraon, împăratul Egiptului, pentru toți cei ce se încred în el. 22. Poate că îmi veți spune: "În Domnul, Dumnezeul nostru, ne încredem." Dar nu este El acela ale cărui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
mai mulți, ori, chiar, toți, simultan. Nu s-a încheiat,însă, lecția, în acest fel. S-a încheiat altcumva. La un scurt ordin, venit din cadrul grupului, toți și-au scos baionetele de la arme. Și au început a lovi. A-l înțepa, pe sângerosul mitralior. Ceilalți doi români, camarazi de-ai Miroiului, șoferul și ajutorul său, înfricoșați de felul în care Miroiu decima compania rusească, se retrăseseră, ascunzându se, între canistrele de benzină, goale, de pe lături. Rușii nu i-au luat în
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
minte, aia să le spuneți. Hai, că, uite, vine comisia de anchetă. Să trecem și noi, acolo, că trebuie să dăm declarații. ȘUTUL IZBĂVITOR După ce și-a văzut sacii în car, Țiganca Naftalina și-a scos, puțin câte puțin, ghiarele, înțepând și zgârâind,în stânga șin dreapta, la tot pasul, pe fiecare. Pe fiecare dintre cele aproape douăzeci de fete și femei tinere, care o umpleau, zilnic, de bani, ca albinele, pe stup, cu dulce și binefăcătoare miere. Era o singură deosebire
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
cu familia la canton. S-a legat și mai mult de pădure. Când se întâlnește, cu câte cineva, cunoscut, de dinainte de a se face cine este, și acela-l întreabă, ce mai faci, măi Viață de câine, el le răspunde,înțepat: pardon, Omul Pădurii, nu Viață de câine. Deși, să știi, tu, că, nici pe asta nu o urăsc, pentru că, și asta-mi place, în felul meu, mai mult decât viața de om, a unora. Și-și caută, și unul și
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Timp de o săptămână, cât ținea aria, în tinda femeii se auzeau seară de seară bușeli și chicot. Scurtele nopți de vară se țineau tot într-o petrecere. Spre deosebire de oamenii din partea locului, acești „mehalnici” plini de unsoare și cu chipuri înțepate de puncte măslinii îi erau pe plac Ioanei care le făcea de mâncare și le cumpăra rachiu. De pe urma lor ea se alegea cu grâul pentru un an întreg. La primărie femeia venise pentru o aprobare. Înțelegând că Neculai are trecere
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
acoperit de un cearceaf de cânepă, dar mai înalt decât cel de lângă ușa de la intrare unde dormeau mama și sora mea). Dimineața, când mă trezeam, tata își apropia obrazul de obrazul meu și, cum nu se rădea decât duminica, mă înțepa cu barba, ceea ce mă făcea fericit. De alte răsfățuri n-am avut parte. Abia în București am aflat că, de ziua nașterii, părinții obișnuiesc să organizeze mici sărbători copiilor sau că, de Crăciun, de Anul Nou, de Paști se fac
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
de anul trecut, pentru ca Santiaguito și Bobby să le poată folosi pînă erau gata cele noi. Îi rugă cu glas tremurător să-și pună hainele și amîndoi o ascultară, furioși, crăpînd de căldură și foindu-se tot timpul fiindcă Îi Înțepa cu acele, iar ea, cu creta În mînă, făcea semne după ce le lua măsurile. — Anul ăsta ți-a venit și ție rîndul, spuse ea cu o pronunție impecabilă văzîndu-l pe Julius. Nu-i căzu nici un ac din gură. Julius rămase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
tare brațul și a trebuit să meargă sprijinită de cei doi majordomi ca să ajungă În dormitor. Nilda apăru În fugă strigînd și dînd o sumedenie de explicații despre mușcăturile de scorpioni, doamnă, vă amintiți cum era cel care v-a Înțepat? Susan era cît pe-aci să leșine din nou, nu, nu-și amintea. Atunci Nilda spuse că trebuia să acționeze repede și se oferi să muște ea locul Înțepăturii ca să sugă veninul, vru să aducă niște ierburi din grădină care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
pentru a Împodobi acea dimineață ce se filtra veselă printre perdelele de la ferestrele uriașe. Soția ambasadorului din Nicaragua se așeză pe un colț al patului, spuse că dormitorul e un adevărat paradis și-i povesti lui Susan exact cum o Înțepase scorpionul, scorpionul, ghinionul, fredona amintindu-și probabil de vreun cîntec din America Centrală sau din zona Mării Caraibilor. A stat cîteva ceasuri, amestecînd Întîmplări de la clubul de golf cu altele cu insecte și scorpioni petrecute la Cairo sau la Guanajuato, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cadă cînd s-a ridicat În picioare, mărturisi plină de distincție că se simțise minunat și de aceea nu-și dăduse seama că-i Înțepenise un picior. Înainte de a ieși, mai spuse o dată că farfurioara de porțelan era Încîntătoare... „A Înțepat-o scorpionul Într-un ceas rău“, se gîndea Juan Lucas, stînd la masa din sufrageria clubului, destul de Îngrijorat fiindcă Susan Îi spusese: te rog, grăbește-te, nu voia să ajungă tîrziu la săracii din parohie. Ce-i drept și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
care mergea În spatele ei, așteptînd să-i Întindă foarfeca toledană, fiindcă trandafirul ăsta era tocmai bun pentru vasul de pe pian. De Îndată ce alegea o floare, i-o arăta lui Celso cu degetul, fără să o atingă pentru ca nu cumva s-o Înțepe o albină și-i dădea foarfecă s-o taie. El tăia floarea, Îi Înapoia foarfeca și, rămînÎnd iar În urmă, mergînd În spatele ei, se deplasau spre altă tufă și ea alegea garoafa asta minunată și-i Întindea din nou foarfeca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
o iotă, se citea totuși o oarecare nemulțumire, căci Își Închipuia că Ernesto Pedro, folosindu-se de un text literar, Încerca să rezume soarta femeilor care se mărită cu bărbați ca Juan Lucas. Îi veni un chef grozav să-l Înțepe, se uită că e Altamira, care continua să-și țină ochiul pe jumătate Închis și amintindu-și de Nilda fu cît pe-aci să-i spună: ce m-aș mai bucura să te tragă curentul și să rămîi chior pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
-i povestească despre timbre, dar Carlos Îi tăie vorba. — Filatelist sau poponarist? Întrebă, punînd motorul În funcțiune. Julius amuți. Pe Carlos nu-l bate nimeni. Se uită la mustața lui și descoperi că unii Își lasă mustața ascuțită ca să poată Înțepa lumea. Își duse mîna deasupra buzelor, acolo unde el nu avea mustață, o să-i crească abia peste cîțiva ani, se uită pe fereastra Mercedesului și, În bezna nopții, În partea asta atît de veche și atît de urîtă a Limei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]