3,048 matches
-
pe jumătate din curtea bunicilor materni. Fratele sau Ioan Șchiopu (1910? - 1992), a rămas in sat, căsătorindu-se în casa părintească, casa bunicilor paterni, loc la care domnul Bucur avea să revină cu fiecare ocazie. Deși greu încercați în viață, înaintașii lui Bucur Șchiopu au fost oameni gospodari, țărani înstăriți. Bucur Șchiopu a urmat clasele primare la Ungra (învățători Roșca și Popilean), apoi gimnaziul la Rupea, iar mai apoi Liceul Andrei Șaguna din Brașov. Studiile universitare le-a urmat la Universitatea
Bucur Șchiopu () [Corola-website/Science/313969_a_315298]
-
sigur introspectează propriile sale stări destinul poporului. Potcoviți-o cu nu vom reuși. De aceea, încheiem cu sufletești, prin imagini artistice potcoave de aur !” În spiritual celor doi spusele poetului-filozof L. Blaga: „în fața încântătoare: „M-am strivit de lacrima mari înaintași, pentru vindecarea de unui adevărat mister, datoria noastră nu ta,/ mi-am mângâiat nisipul/ din pustiul „buruiana sălbatică”, ce năpădește este să-l lămurim, ci să-l adâncim așa tâmplei/ în clipele atârnate în copaci/ și astăzi tot mai insistent
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
sa fiind printre cei mai de seamă enoriași. Biserica „Buna Vestire” din Iași a fost ctitorită de către vornicul Ion Tăutu și soția sa, Maria, între anii 1816-1818. Ioan Tăutu descindea dintr-o familie ilustră și foarte veche, avându-l ca înaintaș pe marele logofăt I. Tăutu, cel care l-a slujit cu credință pe Ștefan cel Mare și Sfânt. Biserica „Buna Vestire”, prin personalitatea pe care o arată în primul rând prin arhitectura interioară, prin slujitorii care au deservit-o și
Biserica Buna Vestire din Iași () [Corola-website/Science/317952_a_319281]
-
Simplu. Normanzii au aderat la creștinism, prin convertire totală, respectiv la familia limbilor galo-romanice, adoptând limba locului, care în timp va fi cunoscută ca limba normandă. Normanzii au creat de asemenea o nouă identitate culturală separată atât de cea a înaintașilor lor scandinavi cât și de cea a vecinilor lor, francii. Cultura normandă, ca a tuturor comunităților migratoare era extrem de întreprinzătoare și adaptabilă, fapt care le-a permis pentru o bună perioadă de timp să ocupe teritorii aflate la mare distanță
Normanzi () [Corola-website/Science/307773_a_309102]
-
aceea prezența revistelor se va face simțită atâta cât va fi și existența omului. Nu se poate imagina nici cultura noastră fără reviste literare care să țină pas cu vremea și, în același timp, să păstreze vie lumina aprinsă de înaintașii noștri și să răspundă nevoii de a comunica ceea ce simțim și trăim într-o țară în care trebuie să ne luptăm pentru adaptare și pentru a ostoi dorul de ceea ce am lăsat în urmă, după ce am închis ușa după noi
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/93_a_111]
-
103-lea cosmonaut al lumii; de atunci numărul cosmonauților a crescut la peste 450. Acest zbor de importanță epocală pentru România a situat-o în clubul select al țărilor participante direct la explorarea Universului și totodată atestă tradiția contribuțiilor marilor înaintași români la zborul omului printre stele. Pentru realizarea cu succes a zborului cosmic, atât Prunariu, cât și Popov au fost decorați cu cele mai înalte ordine ale României și URSS. Din punct de vedere material, pentru realizarea sa istorică, Dumitru
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
că le va distruge mitul lor de vârcolaci: „duceți-vă-nvârtindu-vă, roindu-vă / pe toate-ncrețiturile Genunii, desigur, / nu în preajma Daciei mele de Lună-Plină: / nu-mi amenințați lumina-Patrie, / că mă-nfurii / și vă fac mitul țăndări...!“ (Rostește-te, vârcolac...!). Rescriindu-i, metapoetic, pe înaintași, poetul cosmicizează sonurile vocalice într-un fermecător joc rimic-silabic: „Ieși-va-mai dintre stele, / să mai mângâie acele / sfinte pântece de-ulcele, / sfinte cântece de-ulcele / smălțuite, filomele, / mâna mea - cea scris poeme / cu vocale-arzând în steme, / mâna mea ce-a scris
Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
Mamutuhus primigenius și un fragment de omoplat. Aceste piese se găsesc în colecția Școlii nr. 1 Corni. Toate descoperirile făcute confirmă o intensă vatră de locuire pe teritoriul satului Corni, caracteristică de altfel întregului teritoriu locuit de români și de înaintașii lor. Urmele arheologice și numismatice enumerate mai sus dovedesc și argumentează continuitatea populației locale în perioada stăpânirii romane din Dacia, menținerea legăturilor cu lumea romană și bizantină, precum și continuitatea populației autohtone în perioada migrației popoarelor. Contactul vremelnic cu triburile migratoare
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se că aceasta adevărată slugă a noastră și credincios boier, pan Oana vornic, a slujit mai înainte sfintraposatilor noștri înaintași cu dreapta și credincioasa slujba, iar astăzi ne slujește nouă cu dreapta și credincioasa slujba. De aceea, noi, văzînd dreapta și credincioasa lui slujba către noi, l-am miluit cu deosebită noastră milă și i-am dat în țara noastră
Vorniceni, Strășeni () [Corola-website/Science/305211_a_306540]
-
la Muntele Mic, satul a devenit un loc frecvent tranzitat de turiștii din țară și din străinătate. În fiecare sezon, Borlova găzduiește montaniarzi din Austria și Germania pentru concursul de motociclete ENDUROMANIA. Borlovenii sunt oameni harnici, ce se ocupă, precum înaintașii lor, cu horticultura și creșterea animalelor. Au livezi bogate cu mere și pere pe care le vând la Timișoara. Primăvara duc animalele la stânile de pe Muntele Mic, de pe Muntele Țarcu ori la Râu-Șes, iar toamna le coboară pentru iernat. Despre
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
orașului, sărbători care au loc pe parcursul a zece zile, cu trei săptămâni înaintea Paștelui catolic. În primă duminică de "fiesta" are loc un pelerinaj la schitul Magdalena, localnicii și vizitatorii străbătând pe jos drumul pe care l-au făcut și înaintașii. În Evul Mediu se ridică biserică, devenită catedrală la jumatatea secolului al XV-lea. Orașul devine reședința provinciei în secolul al XIX-lea, atunci când apar primele edificii moderne în Castellon: Spitalul Provincial, Cazino, Parcul Ribalta sau Teatrul Principal. Gastronomia specifică
Provincia Castellón () [Corola-website/Science/304981_a_306310]
-
a pierdut totuși controlul asupra multora din orașele-stat grecești, pe care le stăpânise până atunci. El a stabilit o monarhie stabilă și a pus bazele dinastiei Antigonidă. Succesorul său Demetrius al II-lea (239-221 î.Hr.) s-a folosit de realizările înaintașului său pentru a restabili dominația macedoneană în regiune. Sub domnia lui Filip al V-lea al Macedoniei (221-179 î.Hr.) și a fiului său, Perseus al Macedoniei (179-168 î.Hr.), regatul a intrat în conflict cu tot mai puternica Republică Romană. În timpul
Macedonia Antică () [Corola-website/Science/306297_a_307626]
-
Kún Kocsárd (n. 25 iunie 1803 - d. Kocsárd, Orăștie) a fost descendentul unei familii nobiliare ardelene din comitatul Trei Scaune (Osdola). Un înaintaș, cu numele Antal Kun, a fost menționat ca participant în 1506 la adunarea de la Luteni. În familie este frecvent întâlnit prenumele german "Gotthard" în varianta maghiară "Kocsárd". Pentru că a fost unul dintre fiii lui Antal, căpitan de oaste, care în
Kocsárd Kun () [Corola-website/Science/314284_a_315613]
-
, (n. 10 mai 1858, Iași - d. 17 aprilie 1939, Iași) a fost un istoric și scriitor român, mai cunoscut sub pseudonimul de N. A. Bogdan. N. A. Bogdan își trage originea dintr-o veche familie boierească, unul dintre înaintașii săi fiind postelnicul Dumitru Bogdan, proprietar de moșii. Părinții săi erau Gheorghe Bogdan din Botoșani și Irena Andriescu, fiica preotului de la biserica din Bârnova. Data sa de naștere nu este cunoscută precis. Deși însuși N. A. Bogdan afirmă într-o "Notiță
Nicolai Andriescu-Bogdan () [Corola-website/Science/310362_a_311691]
-
de comic și tragic” (Fernando Campoamor, „Havana” - Cuba); „Versiunea pentru scenă a «Evreicii din Toledo» este ea însăși o creație... desprinzându-l pe Al. Mirodan de Lion Feuchtwanger îl putem alătura lui Lope de Vega și Grillparzer, doi dintre iluștrii înaintași, îndrăgostiți de cronica spaniolă” (Virgil Munteanu - „Teatrul”, București); Doi aliați care i-au rămas fideli... Cel dintâi: publicul. Cel de-al doilea: propriul și marele său talent” (Sebastian Costin - „Viața Noastră”); „Originalitate... situații neprevăzute... dialoguri spirituale strălucite” (A. Plotnikov - „Tass
Alexandru Mirodan () [Corola-website/Science/298911_a_300240]
-
de a participa la ceremoniile religioase, alături de bărbați și de a se afla în fruntea lăcașurilor de derviși. (tekke, zawiye) Numeroase surse atestă apropierea dintre străbunii primilor sultani și Ḥağğ Bektaš. Un exemplu în acest sens îl constituie Gazi Osman, înaintaș al sultanului Murad I(1362-1389), care se pare că a întreținut legături directe cu fondatorul ordinului. Din acest motiv, Murad I este cel care a poruncit ridicarea unui mausoleu la mormântul sfântului, informație coroborată de cele două cronici hagiografice: "Vilăyetnăme
Ordinul Bektași () [Corola-website/Science/329186_a_330515]
-
a statului și dată în arendă prin licitație celor interesați. Două grupuri de săteni fără pământ din satele Bahnari (22 km SE) și Muntenii de Sus (20 km E) au constituit „obști de arendare” beneficiind și de avantajul că și înaintașii lor lucraseră aici ca clăcași și au început să lucreze pământul. Decretul-Lege nr. 1550/02.07.1878 le-a acordat acestor două obști privilegiul împroprietăririi și al întemeierii noului sat tocmai datorită vechimii lor ca arendași și foști clăcași. La
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]
-
stâncile insulei. Naufragiații erau apoi uciși, marfa folosită pentru a îmbogăți orașul, iar resturile vasului eșuat contribuia la arhitectura orașului. Mânați de remușcări, urmașii primilor locuitori ai insulei participă la o serie de ritualuri masochiste, încercând să plătească pentru păcatele înaintașilor lor. Actualul primar, strănepot al celui care a condus primele masacre, conduce locuitorii pe acest drum al penitenței, așteptând o lovitură care să scuture din temelii acea societate decadentă. Iar așteptarea lui este încununată de succes: un aisberg gigantic se
Bulevardul banchizelor () [Corola-website/Science/328936_a_330265]
-
însoțit de soția (Marina Procopie) și de fiica sa, Ana (Imola Kézdi), abia sosită de la un pension din București. Andrei Morudzi discută cu Ana, căreia îi povestește de familia sa și îi mărturisește că se simte un fel de ratat. Înaintașii săi făcuseră avere, războaie și copii, în timp ce el simțea că nu făcuse nimic deosebit în viață. Fiind întrebat unde s-a simțit cel mai fericit, prințul răspunde că probabil pe drum între Moruzeni și Paris. El își aduce aminte de
Orient Express (film din 2004) () [Corola-website/Science/312751_a_314080]
-
de Epicur care susținea că mișcarea atomilor nu are nici început, nici sfârșit, cauza acesteia aflându-se în ei înșiși. Mai târziu, poetul latin Lucrețiu reușește să transpună în versuri, în "De natura rerum" ("Despre natura lucrurilor"), concepția atomistă a înaintașilor săi. Deși este predecesorul tuturot teoriilor atomiste moderne, atomismul Greciei antice nu poate fi considerat o teorie științifică. Era doar o pură speculație filozofică, mai ales că nivelul redus al științei și tehnicii acelei epoci nu permiteau verificarea ei experimentală
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
contribuții de etnografie muzicală profundul sondaj în folclorul copiilor din această arie și prețioasele completări documentare aduse lui Bartok, avem în față profilul folcloristului muzical de excepție, din stirpea marelui Brăiloiu și a lui Ilarion Cocișiu. Ca și iluștrii săi înaintași, nu și-a putut definitiva, prin transcrieri proprii, opera de cercetător al terenului, căci în ultimii ani de viață a lucrat tot mai puțin, în hărțuiala sarcinilor didactice și cu agravarea necruțătoarei boli, fiind absorbit, ca în prima perioadă a
Traian Mîrza () [Corola-website/Science/319484_a_320813]
-
secolului al XX-lea arată că trăsăturile personale judecate îndeobște a reprezenta niște "calități" certe, funcție de contextul istoric în care individul este obligat să se manifeste, se dovedesc a fi de fapt niște defecte mortale: respectul pentru tradiție și practicile înaintașilor, trăsătură atât de adânc înrădăcinată în conștiința țarului Nicolae al II-lea, l-a împiedicat să adopte cu buna-credință necesară reformele cerute de populație, și asta s-a dovedit relativ repede a fi fatal (atât pentru Nicolae și familia lui
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
reamplasat puțin mai departe, în 1667, în Piazza della Minerva, sub pontificatul lui Alexandru al VII-lea. Maestrul Bernini a conceput atunci un piedestal ieșit din comun, sub forma unui elefant din marmură, atașând și o inscripție inspirată din înțelepciunea înaintașilor: (« Sapientis Ægypti / insculptas obelisco figuras / ab elephanto / belluarum fortissima / gestari quisquis hic vides / documentum intellige / robustae mentis esse / solidam sapientiam sustinere. » " Aceste simboluri ale Egiptului, pe care le vezi gravate pe obeliscul ce susține elefantul, cel mai puternic dintre animale
Obeliscurile Romei () [Corola-website/Science/326766_a_328095]
-
cifre plictisitoare, descrieri eroizante sau amănunte teribiliste, greu de crezut. Nu am pretenția ca, această subțire monografie a orașului Laval să fie perfectă și completă, dar reprezintă un pas înainte pe cărarea intenției de a cunoaște, cât de cât, atât înaintașii, cât și contemporanii. În jurul anului 1600, când au început să vină primii alcătuiți din trunchiuri de arbori. La îmbinări, pentru exploratori europeni, pe insula despre care vorbim existau etanșeizare, se folosea un amestec izolator din argilă, fân întinse păduri și
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_54]
-
la crudă. Mulți se mută în alte provincii anglofone din vecinătate. mai mult de două mandate, primarul orașului Laval, Gilles Alții se reîntorc în anarhia țării de unde au plecat. Vaillancourt, se află în fotoliul decizional al urbei de peste 20 Un înaintaș de vază al imigrației românești a fost de ani, cu persepectiva de prelungire, adică, pe viață. La mulți ardeleanul Ioan Beldie, care a sosit în Laval în urmă cu 85 de ani și multă putere de muncă. 37
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_54]