3,037 matches
-
se pare ceva dubios . -Tovarăși, a luat cuvântul Oprișan, așa cum a spus și tovarășul prim-secretar, lucrurile sunt clare. O comisie, dacă formăm, ar trebui să cerceteze trecutul tovarășului Turcitu, originea lui socială și politica pe care au făcut-o înaintașii săi, pentru a vedea de unde are astfel de apucături mic-burgheze. În ceea ce o privește pe tovarășa Ana, trebuie să apreciem gestul ei de a se fi sacrificat pentru a nu compromite partidul; se vede de la o poștă că ea a
Proză de Ion R. Popa: De necrezut? () [Corola-blog/BlogPost/339266_a_340595]
-
dea curaj ostașilor, lupta în fruntea lor. În fața atâtor inamici foarte bine pregătiți, câștigători de lupte și de teritorii, a nu ți se fi înmuiat picioarele era deja o performanță. Însă ei luptau (deseori) cu zece o dată. La situația acestor înaintași vajnici m-am tot gândit în pelerinajul meu estival. Am mai spus-o cunoscuților: turcii sunt mai prietenoși decât grecii, de exemplu, dar nu simți în Turcia siguranța din Grecia, unde turistul cu adevărat este suveran. Acum trei ani, mi
Despre puterea exemplului*, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339352_a_340681]
-
Domnilor Colegi, Onorați Ascultători, Ales într’un loc nou creat și dorind totuși să mă conformez uzului academic de-a elogia pe un înaintaș, mă văd silit să mă prezint cu unul de-afară, cu strămoșul meu și al unora dintre d-voastră, într’un sens mai larg strămoșul tuturor: țăranul român... Mă simt destul de jenat că viu în fața d-voastră să laud tocmai
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
și-mi dau seama că fapta aceasta nu e prea abilă. Când vorbești despre un om mare sau despre reprezentantul unei clase puternice, ai certitudinea că orice vei spune, nu va părea nimănui prea mult, și nici o laudă prea exagerată. Înaintașul, cu care îndrăsnesc eu să mă înfățișez, e sărac și slab. Așa a fost totdeauna și așa va fi, probabil, totdeauna. Munca și suferințele lui hrănesc și îmbogățesc pe asupritorii lui. El e destinat să rămână veșnic gol. Lauda aceasta
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
chinuri și umilinți pe care numai țăranul o putea îndura. Cu cât se înmulțeau suferințele și treceau vremurile, țăranul român s’a îndărătnicit în răbdare. Dragostea lui de pământ s’a învârtoșat. Țarina se amesteca necontenit cu cenușa și oasele înaintașilor, iar văzduhul se umplea cu umbrele și sufletele lor până în tării. Nimeni nu-lmai putea clinti din loc, nicio putere și nicio schingiuire... Rezultatul? România actuală cu Dacia de odinioară sunt congruente nu numai în privința configurației geografice, dar și a configurației
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
schimba comportamentul întregii lumi într-o singură generație: bisericile lumii, școlile, ziarele și revistele. (credința, educația, mass-media sau presa) - Acum oamenii așteaptă să devină milionari, nu mari oameni de stat; își dedică eforturile câștigului personal, nu binelui întregii rase, ca înaintașii lor. Ne chinuim să-i imităm pe Rockefeller și Carnegie, nu pe Washington sau Lincoln. - Acumulează cunoștințe, dezvoltă-ți acea capacitate de a înțelege și interpreta corect tot ce se-ntâmplă în jurul tău, și vei obține tot ceea ce-ți
Napoleon Hill – Calea spre succes. Culegere, de Adi Popescu () [Corola-blog/BlogPost/339388_a_340717]
-
lăsa drept bunuri după moarte / Decât un nume adunat pe-io carte / Și care tânăr să le urci te-așteaptă, / Cartea mea-i, fiule, o treaptă“. Tudor Arghezi subliniază legătura dintre generații și responsabilitatea urmașilor față de valoarea artistică primită din partea înaintașilor. Dar cartea reprezintă „hrisovul cel dintâi“, adică documentul care atestă mutația petrecută în viața robilor pământului, din planul material în cel spiritual. Această schimbare epocală, de transformare a sapei în condei și a brazdei în călimară, s-a datorat muncii
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI () [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
cu o notă amuzantă. Câteva idei forte străbat lirica acestui poet. Uneori ele sunt oximoronice: Dumnezeu s-a născut sărac, unii oameni trăiesc în huzur; caritatea creștină trebuie să se manifeste față de aproapele, trebuie să ne cinstim sfinții, eroii și înaintașii; viitorul copiilor este incert; oamenii și-au pierdut demult speranța; tinerii care s-au jertfit în decembrie 1989 au mers la moarte pentru o viață mai bună, însă realitatea contrazice aceste sacrificii omenești, de Sărbători trebuie să dovedim iertare și
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
căutarea unei lumi pozitive, prevestită de incipit, și ajungi de fapt să-ți recuperezi propriul sine, în ceea ce păstrează el mai bun, de la alte generații. Viorel Lazăr are abilitatea nativă de a menține în ce scrie, puncte comune valoroase ale înaintașilor săi în ale genului (de la I. L. Caragiale sau de la veșnic junii Frații Grimm, la N. V. Gogol): grija pentru un lexic optim neredundant, intrarea în scenă a fiecărui personaj cu o morală distinctă. Bogăția decorului, ca în textele rusești, amplifică trăsătura
Un carusel al timpului pentru toţi () [Corola-blog/BlogPost/339675_a_341004]
-
paharele erau încă în funcțiune. Andrei a încercat să se ridice dar a renunțat, făcând o grimasă de durere și neputință, vorbind de pe scaun: -Am vrut să fiți de față oameni cu respectul întru Domnul, oameni care ați trăit alături de înaintașii noștri din această comunitate, unii care au fost alături de părinții mei și apoi de mine, oameni ai legii, ca să luați act de cele gândite și voite de mine, să mă ajutați să îndrept unde am gândit și am procedat greșit
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 () [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]
-
285 din 12 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului ÎNCREDERII ELOGIUINCREDERII ...și dacă-n fiecare clipă mă gậndesc profund ...și dacă-n fiecare clipă mă gậndesc profund la-ncrederea în sine , e-o virtute? la-, e-o virtute? așa făcură și înaintașii pe redute așa făcură și înaintașii pe redute și zeii toți, pận-au tăcut pe rậnd - si zeii toți, pận-au tăcut pe rậnd - și-n cine să mă-ncred, mai înainte? și-n cine să mă-ncred, mai înainte? în cel
ELOGIU INCREDERII de ION MARZAC în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340771_a_342100]
-
Articolele Autorului ÎNCREDERII ELOGIUINCREDERII ...și dacă-n fiecare clipă mă gậndesc profund ...și dacă-n fiecare clipă mă gậndesc profund la-ncrederea în sine , e-o virtute? la-, e-o virtute? așa făcură și înaintașii pe redute așa făcură și înaintașii pe redute și zeii toți, pận-au tăcut pe rậnd - si zeii toți, pận-au tăcut pe rậnd - și-n cine să mă-ncred, mai înainte? și-n cine să mă-ncred, mai înainte? în cel de-aproape? în îngerul de sus
ELOGIU INCREDERII de ION MARZAC în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340771_a_342100]
-
ca aceștia să îi depășească pe țăranii dependenți. Aceste sate au aparținut la origine unor boieri ai căror succesori nu s-au mai bucurat de danii domnești ulterioare, astfel încât drepturile lor de stăpânire se rezumau la ceea ce au moștenit de la înaintași. Cu alte cuvinte, creșterea numerică a numărului de membrii ai familiei nu a mai fost dublată de o creștere adecvată în dimensiuni a domeniului familiei, ceea ce a făcut ca proprietățile moștenite să se împartă succesiv, de la o generație la alta
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
acest gest pentru iertarea păcatelor ei? Nu! O făcuse pentru iertarea păcatelor noastre! O făcuse din dragoste pentru Hristos! Să ne gândim la vremurile lui Ștefan cel Mare. La început domniei a avut grijă să refacă principalele mânăstiri ridicate de înaintașii săi în scaun, iar în a doua jumătate a secolului al XV-lea s-au construit peste 44 de lăcașuri noi de închinare, precum mânăstiri, biserici și schituri, majoritatea după fiecare victorie câștigată împotriva turcilor. Sunt faptele lui creștine, fapte
AVEM NEVOIE DE CATEDRALA NEAMULUI ! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340742_a_342071]
-
primească titlul de cetățean de onoare al Sărmașului, este în acest sens, ca un act de restituire a memoriei acestui cărturar înaintaș “Având în vedere cele de mai sus, considerăm că este o onoare pentru orasul Sărmașu să-și omagieze înaintașii care și-au legat numele de aceste locuri, iar prin acordarea titlului de Cătățean de onoare postmortem lui Liviu Rusu, în 2011, se face un act de restituire a memoriei unei personalități remarcabile a vieții culturale și didactice românești, se
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
ce luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo, deși probabil sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă ori să fie stins!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, suntem încredințați de faptul că ce este nobil rămâne
NOUĂ ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august [Corola-blog/BlogPost/340862_a_342191]
-
într-un oarecare fel și viitorul acestei comunități sătești și parohiale - din localitatea Tria, comuna Derna, județul Bihor. Aici, în această întâlnire și sărbătoare, sau datorită acestora, ne vom aducem aminte cu vibrante emoții, sentimente de recunoștință și prețuire de înaintașii noștri, de moșii și strămoșii noștri, trăitori, viețuitori și chiar supraviețuitori pe aceste meleaguri, care de multe ori au fost vitregite de vremurile istoriei și oropsite de valurile năvalnice ale acestei vieți pământești, plină de suferințe, ispite, încercări și necazuri
ELOGIOASĂ VORBIRE ŞI EVOCARE DESPRE BISERICA ŞI COMUNITATEA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN LOCALITATEA TRIA, COMUNA DERNA, JUDEŢUL BIHOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340860_a_342189]
-
de POPA MARIA la 8 Septembrie 1954, în Satul Văvăluci din Comuna Bozioru, Județul Buzău. * Cărți publicate sub numele de MARIA FILIPOIU: ●,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" - Ed. Paideia(2008). ●,,Expresii populare și trăiri proverbiale” - Ed. Paideia(2008). ●,,Cinstire înaintașilor” (coordonator) - Editura Dandes-Press(2015). ●,,Ecouri străbune" Ed. Singur(2015). ●,,În zodia poeziei" Ed. Dandes-Press(2015). ●,,În zodia poeziei" Ed. Dandes-Press(2015). ●,,Primăvara speranțelor" (în curs de publicare) ●,,Vara iluziilor" (în curs de publicare) ●,,Popasuri lirice (în curs de publicare) *Premii
MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341031_a_342360]
-
volume colective: - Editura Dandes-Press: ●,,Poezia, prietena mea”(2014); ●,,Poezii, poezii”(2014); ●,,Călătorie în regatul cuvintelor vol.IV”(2014); ●,,Iluzii de vară”(2014); Iubirea, un colț de rai”(2014); ●,,Călătorie în regatul cuvintelor vol.V"(2014); ●,,Nostalgii de toamnă”(2014); ●,,Cinstire înaintașilor"(2014); ●,,Călătorie în regatul cuvintelor vol.VI” (2015); ●,,Nostalgii de vară"(2015) - Editura Editgraph și Grai Românesc: ●,,Privește visând, iubito”)2014); ●,,Scrieri pentru istoria literaturii române”(2015); Zborul frunzelor în ceruri”(2015); ●,,Magia sărbătorilor de iarnă”(2015); ●,,Cuvinte pe aripi
MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341031_a_342360]
-
și rectitorit foarte multe biserici și mănăstiri și aici, la loc de frunte trebuie amintită mănăstirea dragă inimii sale de la Sâmbăta de Sus - al cărei cel de-al treilea ctitor este, după Domnitorul și Sfântul Constantin Brâncoveanu și după vrednicul înaintaș al său pe scaunul de la Sibiu - Mitropolitul Nicolae Bălan, de la a cărui moarte s-au împlinit zilele acestea 55 de ani!... În toată această perioadă a fost foarte activ pe plan teologic și ecumenic, contribuind foarte mult la dezvoltarea relațiilor
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – NICHOLAS BUDA ŞI ANASTASIA (ANA) BUDA, MITROPOLITUL ANTONIE AL ARDEALULUI. RUGUL APRINS AL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 769 din 07 februari [Corola-blog/BlogPost/341392_a_342721]
-
și starea de reculegere în care s-a desfășurat întreaga slujbă și îndeosebi, momentul procesiunii și al punerii sale în mormântul anume pregătit dinainte, unde va fi de acum încolo alături de Mitropoliții Nicolae Bălan, Nicolae Colan și Nicolae Mladin - toți înaintași ai săi pe Scaunul istoric și duhovnicesc al Ardealului!... Am mai constatat că lumea realizează faptul că nu poate fi scrisă istoria contemporană a Bisericii Ortodoxe Române fără Arhiepiscopul și Mitropolitul Dr. Antonie Plămădeală - care este o adevărată piatră de
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – NICHOLAS BUDA ŞI ANASTASIA (ANA) BUDA, MITROPOLITUL ANTONIE AL ARDEALULUI. RUGUL APRINS AL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 769 din 07 februari [Corola-blog/BlogPost/341392_a_342721]
-
scrisă istoria contemporană a Bisericii Ortodoxe Române fără Arhiepiscopul și Mitropolitul Dr. Antonie Plămădeală - care este o adevărată piatră de hotar pentru cultura și spiritualitatea Bisericii și a poporului nostru!... Nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și, totuși, suntem convinși de faptul că ce este nobil rămâne
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – NICHOLAS BUDA ŞI ANASTASIA (ANA) BUDA, MITROPOLITUL ANTONIE AL ARDEALULUI. RUGUL APRINS AL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 769 din 07 februari [Corola-blog/BlogPost/341392_a_342721]
-
îndelungată noapte istorică, petrecută în cătușe și gemete, în lacrimi și răbufniri năpraznice, mângâiate și călăuzite însă necontenit de steaua speranței, împilații veacurilor izbutiseră să ajungă ziua cea mare a înlăturării lanțurilor și a proclamării libertății și unității visate de înaintași”. George Nicolae-PODIȘOR Referință Bibliografică: Unirea cea Mare ! / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 335, Anul I, 01 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
UNIREA CEA MARE ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341487_a_342816]
-
Poezie care se adresează inițiaților. Respectului pentru cuvântul scris, rod al îndelungatei introspecții a sinelui, al solitudinii grăitoare, îi adaugă nevoia de cunoaștere și înțelegere a absolutului. Theodor Răpan nu are de-a face cu lexicul și procedeele artistice ale înaintașilor și, dacă cineva ar îndrăzni să-ncerce să le caute, nu le va găsi decât pe cele ale Poetului, care deschide o nouă Cale în dezvoltarea artistică a Poeziei. Modalitățile de abordare, limbajul, mijloacele artistice îi aparțin, ca și resuscitarea
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
organizațiilor nonguvernamentale dacoromânești - FORUMUL ORGANIZAȚIILOR CULTURAL-ȘTIINȚIFICE DACOROMÂNEȘTI - F O C U S, și mai cu seamă a năzuințelor organizațiilor românilor din întreaga lume. Avem nevoie de F O C U S, după modelul reprezentat de Societatea Carpații și iluștrii noștri înaintași precum marele Nicolae Densușianu cu monumentala sa lucrare, biblia dacoromânilor - Dacia Preistorică, genialul voievod al limbii și culturii dacoromâne, Mihai Eminescu, gînditorul care ne îndeamnă să dacizăm totul, enciclopedistul de geniu B.P. Hasdeu care s-a întrebat și a dat
APEL CĂTRE TOŢI ROMÂNII CARE SIMT ŞI GÂNDESC DACOROMÂNEŞTE de GEO STROE în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342106_a_343435]