1,104 matches
-
totul și nu factorul politic trebuie să aibă rolul hotărâtor în statul socialist. Spre norocul și fericirea noastră, inginerii noștri, totuși, fiind destul de bine pregătiți au reușit să răspundă, dar asemenea încercări foarte serioase au loc și este clar că înarmarea ideologică, teoretică a cadrelor noastre are o deosebită importanță. Tot legat de această chestiune aș dori să semnalez că ici-colo, de exemplu, am auzit că s-a ridicat și chiar într-un ziar de către unii probleme că ar fi bine
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
mult despre acest lucru. Noi avem cadre bune la Securitate. Am trimis mulți activiști de partid în această muncă, ne-am și ocupat ceva de ridicarea nivelului lor de cunoștințe. Cred însă că nu suficient din punct de vedere al înarmării lor și în ce privește cunoștințele generale, mai cu seamă din punct de vedere ideologic-politic. Va trebui să acordăm mai multă atenție pregătirii cadrelor de securitate, înarmării lor din punct de vedere politic-ideologic, activității lor profesionale. N-am putea spune, cu mâna
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ridicarea nivelului lor de cunoștințe. Cred însă că nu suficient din punct de vedere al înarmării lor și în ce privește cunoștințele generale, mai cu seamă din punct de vedere ideologic-politic. Va trebui să acordăm mai multă atenție pregătirii cadrelor de securitate, înarmării lor din punct de vedere politic-ideologic, activității lor profesionale. N-am putea spune, cu mâna pe inimă, că n-avem și aici încă destule neajunsuri în pregătirea acestor cadre. În ce privește problema frontului ideologic de care s-a ocupat tovarășul Valter
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
facă față cu regularitate expuneri în fața cadrelor ce lucrează în Securitate și Miliție, de probleme ale politicii interne și internaționale a partidului și statului, să le informeze cu principalele preocupări ale organelor de partid respective. O atenție deosebită trebuie acordată înarmării tuturor lucrătorilor organelor de securitate și de miliție cu cunoașterea temeinică a realităților economice, politice și sociale din țară, a situației internaționale, educării lor în spiritul vigilenței și combativității revoluționare față de orice acțiune îndreptată împotriva orânduirii noastre sociale și de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
să facă cu regularitate expuneri în fața cadrelor ce lucrează în securitate și miliție, de probleme ale politicii interne și internaționale a partidului și statului, să le informeze cu principalele preocupări ale organelor de partid respective. O atenție deosebită trebuie acordată înarmării tuturor lucrătorilor organelor de securitate și de miliție cu cunoașterea temeinică a realităților economice, politice și sociale din țară, a situației internaționale, educării lor în spiritul vigilenței și combativității revoluționare față de orice acțiune îndreptată împotriva orânduirii noastre sociale și de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
o așteaptă soarta Cehoslovaciei și nu este exclus ca la un moment dat trupele sovietice să ocupe toate țările Tratatului de la Varșovia, pretextând acest lucru din necesități tactice. El susține că agravarea situației internaționale se observă și din creșterea cursei înarmărilor și a consecințelor pe care le-a adus chiar în România, și anume scumpirea costului vieții, care vor continua și în viitor. Numitul MEDINȚU NICOLAE, fost membru în Comitetul Județean P.N.Ț. Teleorman, actualmente pensionar, domiciliat în orașul Alexandria, a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
eficiența muncii politico-educative asupra îndeplinirii exemplare a sarcinilor profesionale, rolul acesteia în cultivarea unui climat de combativitate față de abaterile de la disciplina de partid și de stat, de la normele eticii și echității socialiste. -În mod distinct va fi prezentată activitatea de înarmare a comuniștilor, a tuturor efectivelor cu concepția științifică, materialist-dialectică despre lume și viață a partidului nostru, acțiunile întreprinse pentru lărgirea orizontului de cunoaștere științifică și culturală. Totodată, se va analiza modul de desfășurare a activităților în cadrul Festivalului național „Cântarea României
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
trasate anterior? Respectiv, mijloacele militare achiziționate sunt potrivite pentru contracararea amenințărilor asimetrice de securitate și pentru apărarea și proiectarea valorilor comunității de securitate occidentale? O privire asupra politicii de apărare a României ne indică existența a două proiecte majore de Înarmare: primul se referă la modernizarea flotei militare navale, fapt ce a devenit deja o realitate, iar cel de-al doilea vizează proiectul de dotare a Forțelor Aeriene Române cu noi avioane de luptă, acesta aflându-se Încă În fază incipientă
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de lansare a aeronavelor. În condițiile restrângerilor economice și politice decise la sfârșitul anilor ’60, Marea Britanie și-a reconfigurat politica navală, În sensul asumării unui rol centrat pe sarcinile NATO din Oceanul Atlantic. Respectiv, În anii ’70 și ’80, programul de Înarmare navală a vizat achiziția de platforme care să determine cât mai grea cu putință pătrundere a flotei sovietice la sud de linia de apărare GIUK (Groenlanda - Islanda - Marea Britanie), care protejează direct transporturile navale Între Statele Unite și Europa. Printre celelalte achiziții
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de avioane achiziționate să depășească strictul necesar (realizarea cu succes a activității de patrulă și poliție aeriană În scopurile precizate mai sus) și modificarea balanței de putere aeriană regională. Necesitatea celei de-a doua cerințe vine din faptul că orice Înarmare a unei puteri minore nu poate modifica decât echilibrul de putere În raport cu alte puteri minore. Ținând cont de acest aspect și dată fiind calitatea României de membră Într-o comunitate de securitate ce oferă garanții complete de securitate, modificarea balanței
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
precum și, nu În ultimul rând, care este numărul optim de avioane pentru nevoile de securitate ale României de azi și dintr-o perioadă previzibilă de timp1? Pe parcursul acestui studiu am analizat cele mai importante decizii sau proiecte de politică de Înarmare ale României postcomuniste. Achiziționarea fregatelor F22 „Regina Maria” și „Regele Ferdinand”, modernizarea avioanelor de luptă MIG-21 și transformarea acestora În versiunile MIG-21 Lancer A, B sau C, precum și proiectul de Înlocuire a acestor avioane cu altele mai noi au constituit
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
în Europa CSCE. Aveam să mă bucur ulterior de privilegiul de a reprezenta România, ca ambasador, în Finlanda, Japonia și Australia. Am avut apoi prilejul să cunosc mai bine proporțiile discrepanțelor dintre Nord și Sud și dimensiunile aberantei curse a înarmărilor, lucrând într-un grup de experți ONU la un raport privind relația dezarmare-dezvoltare. În fine, am simțit, pe viu, tensiunea dintre știință și politică în lucrările unui institut internațional care se ocupa de problemele securității în relațiile Est-Vest Am putut
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Paris, 1960). Dar astfel de semne nu se articulau într-un curs în direcția destinderii și nu reprezentau debutul unui proces al acesteia. Dimpotrivă, cel de-al 6-lea deceniu al secolului 20 era caracterizat printr-o cursă furibundă a înarmărilor, inclusiv a celor nucleare, prin definitivarea constituirii blocurilor militare, integrarea celor două state germane în alianțe internaționale opuse, adoptarea de către Statele Unite a doctrinei represaliilor masive și promovarea diplomației pe "marginea prăpastiei", ca răspuns la ceea ce era perceput drept amenințarea sovietică
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
rachetelor din Cuba (1962). Privind retrospectiv, această criză în care omenirea s-a aflat la un pas de un nou război mondial deschidea calea spre destindere. După octombrie 1962, confruntarea Est-Vest continua, momentele de tensiune și criză nu lipseau, cursa înarmărilor cunoștea noi spirale ascendente, războaiele locale nu erau mai puțin numeroase, dar toate acestea aveau loc pe fundalul unei înțelegeri, la început tacite, apoi tot mai conștiente, între Statele Unite și URSS privind evitarea unui conflict între ele, care ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Bucureștiul acelor ani arăta un interes deosebit în succesul politicii urmărind slăbirea încordării internaționale și întrunirea unei reuniuni dedicate edificării unui sistem sigur de securitate pe Continent. În urma înțelegerilor de la Yalta, România suporta direct consecințele confruntării Est-Vest și ale cursei înarmărilor ca stat membru al unui bloc politico-militar condus de o mare putere totalitară, care cerea și avea mijloace să impună țărilor intrate în orbita sa o supunere totală față de Moscova. În atari condiții, pentru România, destinderea și perspectiva unei conferințe
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
acordat o atenție specială aspectelor militare ale securității în Europa. Această poziție pornea de la considerantul că un sistem efectiv de securitate pe continent nu putea fi construit pe arsenale militare mereu mai mari și mai sofisticate, pe o cursă a înarmărilor care producea nu numai instrumentele cele mai brutale ale politicii de forță, ci, totodată, genera teama de agresiune și neîncrederea între state. De aceea, România propunea la Geneva un document de lucru cuprinzător, care mergea de la măsuri de încredere la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pe ale noastre 18. La o ceremonie de absolvire la Academia Militară a Statelor Unite ale Americii, de la West Point, În iunie 2002, președintele Bush a subliniat ca „America deține și intenționează să păstreze, puterea militară dincolo de orice provocare - prin urmare, făcând cursele Înarmărilor din alte epoci lipsite de sens și limitând rivalitățile În comerț și alte preocupări pașnice”19. Remarcile președintelui erau calculate să Înștiințeze lumea că, de atunci Înainte, America va folosi enorma sa mașină militară pentru a fi puterea hegemonică indisputabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
militară europeană. În 2001, suma cheltuită de Uniunea Europeană și OSCE pentru prevenirea conflictelor a fost mai mică decât prețul unui singur avion de vânătoare cu reacție 68. Un studiu făcut de corporația RAND În anii ’90, a estimat că instruirea, Înarmarea și desfășurarea unei forțe de cincizeci de mii de soldați, cu capacități militare de ultimă generație, În următorii douăzeci și cinci de ani, ar costa Uniunea Europeană Între 18 și 49 de miliarde de dolari, cu un cost adițional Între 9 și 25
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
scurtă pentru a se realiza starea de egalitate. În relațiile dintre ele, pentru a evita conflicte globale distructive pentru toate părțile, statele sunt tot mai interesate în promovarea unor reguli generale: securitate colectivă, eliminarea pericolului unui război nuclear, încetarea cursei înarmărilor și convertirea efortului militar în efort de dezvoltare social-economică, scăderea decalajelor economice între state etc. Este evident, din însăși această enumerare, că finalitățile de acest tip ale lumii ca suprasistem sunt subordonate finalităților sistemelor componente (statelor). Analiza dinamicii suprasistemelor deschide
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
la situația marilor puteri nucleare. Dacă ambele puteri nucleare s-ar dezarma, să presupunem că fiecare ar câștiga în valoare de 20 unități de utilitate (eliminarea amenințării atomice, canalizarea resurselor eliberate în scopuri pașnice, destindere internațională). Dacă ambele continuă cursa înarmărilor, pierd, să presupunem, 30 unități de utilitate. Dacă una acceptă dezarmarea, fiind „trasă pe sfoară” de cealaltă, în timp ce aceasta din urmă se înarmează în continuare, ea va pierde enorm (100), cealaltă obținând însă avantaje modeste (5). În condițiile în care
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de o dificultate similară cu cea a prizonierilor - lipsa de încredere reciprocă careparalizează comunicarea și înțelegerea -, vor cădea inevitabil în paradoxul acestora. Fiecare va alege strategia cea mai avantajoasă pentru ea, în acest caz, cea mai puțin riscantă; va continua înarmarea, pierzând cel mult 20 și putând câștiga chiar 5, când cealaltă parte recurge unilateral la dezarmare sau rămâne în urmă, în mod sensibil. Cursa înarmărilor va continua, în consecință, ambele părți pierzând, în loc să câștige. Tabelul 7.2 Cursa înarmărilor în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
strategia cea mai avantajoasă pentru ea, în acest caz, cea mai puțin riscantă; va continua înarmarea, pierzând cel mult 20 și putând câștiga chiar 5, când cealaltă parte recurge unilateral la dezarmare sau rămâne în urmă, în mod sensibil. Cursa înarmărilor va continua, în consecință, ambele părți pierzând, în loc să câștige. Tabelul 7.2 Cursa înarmărilor în dilema prizonierului Singura ieșire din dilema prizonierului este, după cum remarca Raymond Boudon (1979), înlocuirea logicii confruntării cu cea a cooperării. * Analiza relațiilor dintre sistemele sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
continua înarmarea, pierzând cel mult 20 și putând câștiga chiar 5, când cealaltă parte recurge unilateral la dezarmare sau rămâne în urmă, în mod sensibil. Cursa înarmărilor va continua, în consecință, ambele părți pierzând, în loc să câștige. Tabelul 7.2 Cursa înarmărilor în dilema prizonierului Singura ieșire din dilema prizonierului este, după cum remarca Raymond Boudon (1979), înlocuirea logicii confruntării cu cea a cooperării. * Analiza relațiilor dintre sistemele sociale pare să reprezinte o direcție majoră a dezvoltării sociologiei actuale. Ea nu poate însă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
istoriei, orice impozit nou mai important, orice transformare mai profundă a regimului vamal și orice altă reformă a finanțelor publice nu a fost decât, fie urmarea vreunui război, fie o măsură pregătitoare a vreunui alt război, sau vreo măsură pentru Înarmare În vederea războiului”18, ceea ce putea fi valabil pentru o perioadă a istoriei umanității. În mod asemănător s-a invocat și ideea că impozitul a fost considerat ca un substitut al unei obligații de tipul prestației În natură. Astfel, s-a
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Anglia și 22% În Franța 84. De asemenea, În SUA ea oscilează Începând din 1931 Între 17 și 22%, după ce Între 1920 și 1930 se situase Între 10% și 12%. Apropierea celui de-al doilea război mondial și procesul de Înarmare declanșat de aceasta au făcut să crească rapid nivelul cheltuielilor publice și ca urmare a crescut și nivelul fiscalității. Astfel, În foarte multe țări s-au majorat impozitele existente și s-au introdus altele noi, unele guverne creând bugete speciale
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]