1,037 matches
-
AlKhalaf s-a opus încă de la început acestui lucru afirmând că activiștii nu au niciun interest în a fi înarmați deoarece sunt conștienți că nu au aceeași putere militară ca cea a guvernului, neavând nici surse și nici resurse de înarmare din moment ce toate granițele erau închise. AlKhalaf a scris și numeroase articole în care a susținut o revoluție pașnică, fără violențe armate. Acesta a fost unul dintre principalii organizatori ai conferinței " Siria-conferința pentru schimbare" ce a avut loc în Antalya, Turcia
Khalaf Ali Alkhalaf () [Corola-website/Science/336307_a_337636]
-
de voluntari români, aproximativ 2.000 de țărani. Recrutarea efectivelor s-a făcut în teritoriu de către jandarmi - câte 50 de recruți de comună, până la un total aproximativ de 1.500 de oameni. Aceștia au fost aduși la Câmpulung, unde după înarmarea cu puști "„Werndl”" vechi scoase din uzul armatei austriece, pe 2 decembrie au depus jurământul în piața centrală, după un serviciu divin. La brațul stâng aceștia au trebuit să poarte o eșarfă neagră-galbenă., păstrându-și hainele țărănești Primul lor comandant
Corpul de Legionari români din Editura Bucovina () [Corola-website/Science/336863_a_338192]
-
fier” și umbra sa, „războiul rece”, par a fi departe de ieșirea definitivă din scena lumii. Una dintre cele mai grave urmări ale existenței acestui vechi hotar este „teama de celălalt” urmată de nivelul fără precedent la care se află înarmarea mondială. Dusă în pas alert de cei doi coloși mondiali - URSS și SUA - dotarea cu armament nu doar periclitează întreg globul, ci și împovărează țări care ar putea folosi pentru dezvoltare resursele imense alocate „etalării de forță în fața rivalilor”.
Cortina de fier – Bariera dintre coloşii rivali () [Corola-website/Journalistic/296389_a_297718]
-
care are o nouă bază la Resolute Bay) au introdus și ele componenta militară în activitățile lor din Zona Arctică, sporindu-și efectivele și modernizând infrastructura de acest tip. „Nevoia de a domina Zona Arctică include și o cursă a înarmărilor”, atrage atenția expertul internațional Patrick L Young. În paralel, etalările de „spărgătoare de gheață” de ultimă generație nu mai contenesc... Ca întotdeauna atunci când vine vorba despre lupta pentru resurse și putere, interesele se pot ciocni. Un exemplu este pretenția Canadei
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]
-
doar 11 milioane de locuitori, circa 15 nave și puțin peste 200 de piloți - în ziua în care Germania a invadat Polonia canadienii au început pregătiri febrile și eficiente. În zece zile, Guvernul a investit 20 milioane de dolari pentru înarmare. Rezultatul? Au fost antrenați 50.000 de piloți, s-au construit 800.000 de tancuri, o flotă de 471 de vase de război, 16.000 de avioane. Peste 700.000 de canadieni au participat la forța aliată. La finele conflictului
„Prâslea” în cel de-Al Doilea Război Mondial by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296489_a_297818]
-
realitate, Stalin știa de mult despre „noutatea” americană, grație spionilor infiltrați în proiectul de peste ocean. Așadar, deși aliate la momentul încheierii războiului, cele două superputeri intraseră deja într-o cursă care a ajuns să antreneze și alte state ale lumii: înarmarea nucleară. Rivalitate periculoasă Imediat după 1945, SUA și URSS au intrat în războiul rece al celor două ideologii diametral opuse, care, pe lângă dezvoltarea blocurilor rivale, capitalist și comunist, a generat și o cursă a înarmărilor ce a inclus armamentul nuclear
Cursa nucleară – Competiţia mondială cu risc mortal () [Corola-website/Journalistic/296504_a_297833]
-
și alte state ale lumii: înarmarea nucleară. Rivalitate periculoasă Imediat după 1945, SUA și URSS au intrat în războiul rece al celor două ideologii diametral opuse, care, pe lângă dezvoltarea blocurilor rivale, capitalist și comunist, a generat și o cursă a înarmărilor ce a inclus armamentul nuclear. Interesant de menționat este faptul că în cadrul Organizației Națiunilor Unite, cele două mari puteri promovau eliminarea arsenalelor nucleare sau cel puțin crearea unui organism care să le controleze strict. În realitate, testele nucleare curgeau unul
Cursa nucleară – Competiţia mondială cu risc mortal () [Corola-website/Journalistic/296504_a_297833]
-
să existe în lume circa 40.000 de focoase nucleare, de un million de ori bomba de la Hiroshima. Serviciile secrete britanice estimau că doar una dintre acestea ar fi distrus Londra în întregime. Din aceeași perioadă datează începutul cursei de înarmare a spațiului cosmic, cu lansările de sateliți prezentați lumii ca niște culmi ale progresului omenirii, dar care erau în realitate modalități prin care americanii, prin „Explorer” și sovieticii, prin „Sputnik”, își arătau unii altora că sunt în stare să se
Cursa nucleară – Competiţia mondială cu risc mortal () [Corola-website/Journalistic/296504_a_297833]
-
și URSS, care limita testele nucleare în atmosferă, pe apă și în spațiu, permițându-le doar sub pământ, lucru care a continuat să se întâmple. Mai târziu, erau semnate „SALT I” și „SALT II”, înțelegeri de asemeni menite să descurajeze înarmarea nucleară, dar semnatarele au găsit portițe prin care nu au respectat angajamentele, astfel încât, după un deceniu, ambele superputeri adăugaseră încă 12.000 de focoase la arsenalele pe care deja le aveau. Iar în 1980, când URSS invada Afganistanul, SUA răspundeau
Cursa nucleară – Competiţia mondială cu risc mortal () [Corola-website/Journalistic/296504_a_297833]
-
dar semnatarele au găsit portițe prin care nu au respectat angajamentele, astfel încât, după un deceniu, ambele superputeri adăugaseră încă 12.000 de focoase la arsenalele pe care deja le aveau. Iar în 1980, când URSS invada Afganistanul, SUA răspundeau accelerând înarmarea nucleară. Ulterior, chiar dacă semnarea Tratatului „Intermediate Nuclear Forces” în 1987 și prăbușirea fostei URSS în 1989 au redus substanțial forța nucleară (de la 68.000 de focoase în 1885 la circa 15.000 în toată lumea în anul 2014), nu a fost
Cursa nucleară – Competiţia mondială cu risc mortal () [Corola-website/Journalistic/296504_a_297833]
-
2014), nu a fost vorba despre o distrugere a acestor arme, ci doar de o statistică, întrucât mare parte sunt doar stocate sau dezasamblate, nu și eliminate. Și, în timp ce superputerile nucleare dădeau semne că ar iniția măsuri de stopare a înarmării nucleare, cursa a pornit în Asia. China are astăzi mai multe focoase nucleare decât Marea Britanie, iar India și Pakistanul desfășoară încă din anii 1970 o competiție acerbă a înarmării, fiecare dintre aceste țări având circa jumătate din numărul focoaselor pe
Cursa nucleară – Competiţia mondială cu risc mortal () [Corola-website/Journalistic/296504_a_297833]
-
superputerile nucleare dădeau semne că ar iniția măsuri de stopare a înarmării nucleare, cursa a pornit în Asia. China are astăzi mai multe focoase nucleare decât Marea Britanie, iar India și Pakistanul desfășoară încă din anii 1970 o competiție acerbă a înarmării, fiecare dintre aceste țări având circa jumătate din numărul focoaselor pe care le deține Franța. Alături de acestea figurează Coreea de Nord, suspectată a deține arme nucleare, precum și Israelul, țară de asemeni bănuită că ar avea astfel de armament.
Cursa nucleară – Competiţia mondială cu risc mortal () [Corola-website/Journalistic/296504_a_297833]