1,203 matches
-
din lemn și fibrolemnoase. Mobilă din lemn, scaune și părți Geamuri mecanice trase Sticlărie și articole de menaj Marmură Sare Covoare de mînă și de mașină, inclusiv covoare innodatee Țesături din bumbac, fibre artificiale, în și cînepă, confecții, tricotaje Marochinărie Încalț��minte Mănuși din piele și mănuși industriale Diverse produse din cauciuc, inclusiv anvelope Materiale plastice și articole din materiale plastice Produse siderurgice și semifabricate din fier și oțel Metale neferoase (aluminiu, zinc, plumb), inclusiv semifabricate din metale neferoase Tractoare și
ACORD COMERCIAL din 7 decembrie 1970 pe termen lung între Republica Socialistă România şi Regatul Norvegiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127650_a_128979]
-
25 Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice. Anexă 1 ──────── la normele metodologice LISTA protezelor, materialelor sanitare și altor prestații substanțiale în natură a) Proteze, orteze, dispozitive de protezare în domeniul ORL și pentru deficiențe vizuale ... b) Încalț��minte ortopedica ... c) Dispozitive necesare în chirurgia plastică și reparatorie ... d) Ochelari ... e) Proteze dentare fixe și mobile ... f) Dispozitive de mers și cărucioare pentru bolnavi ... g) Înlocuirea dispozitivelor menționate la lit. a)-f) ... h) Servicii de recuperare balneara ... i
NORME METODOLOGICE din 27 februarie 2003 de aplicare a Acordului dintre România şi Republica Turcia în domeniul securităţii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148481_a_149810]
-
5 și 4 stele să fie amba- lațe x x x x x x x x x x x x - perii pentru haine și încălțăminte 6) x x x x x x x x x x x x - limba pentru încălțat pantofi x x - - - x x - - - - - - tablouri și alte elemente decorative de bun gust x x x x x x x x x x x x - trusa pentru cusutx x x - - x x x - x - - - ac și ață - - - x x - - - x
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
calități legate de modul de prezentare ca indivizi, de empatie, de structură a personalității, ș. a. În acest scop ei trebuie să utilizeze formule de politețe, amabilitate (pornind de la banalul „Bună ziua”) și timbre ale vocii adecvate, să se îmbrace, să se încalțe, să se coafeze, să se fardeze corespunzător și ,nu în ultimul rând, să zâmbească, surâdă, să privească în ochii clientului atunci când discută cu acesta, să se disponibilizeze imediat ce apare o solicitare din partea acestuia, ș. a. m. d. Practic, chiar
DILEME ?I FORME DE DEZVOLTARE by Valentin NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83103_a_84428]
-
cea de mișcare. Mereu trebuia să-mi fie teamă: să circul noaptea, să merg singură. Existau profesii care aproape îmi erau interzise. Erau pretenții în ceea ce mă privește care mă enervau. De exemplu, mama voia să fiu o doamnă, să încalț pantofi cu tocuri, să fiu elegantă etc. Mie îmi plac femeile cochete, dar nu e stilul meu. Eu am un stil mai sportiv. Mă enerva faptul că sunt constrânsă să mă port, să mă îmbrac, să am un tip de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
12. Cei care au fost oaspeții familiei Prezan au remarcat unitatea cuplului. Constantin Prezan își idolatriza soția. Profesorul pensionar, Gheorghe David, din Negrești, își amintește de primul mic-dejun servit, în copilărie, la conacul familiei Prezan de la Schinetea: ,,Îmbrăcat în uniformă, încălțat cu faimoasele cizme nemțești, mareșalul mânca foarte puțin, vorbea puțin Ăîn românește, germană, franceză). El a constatat preferința mareșalului pentru brânză, auzindu-l cerând încă o porție de fromage. Cafeaua o servea în cerdacul conacului. În timpul zilei, mareșalul se plimba
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
s-a îmbăiat și s-a uns cu miresme, și-a pieptănat părul, și-a pus turban în cap și s-a îmbrăcat cu hainele ei de veselie cu care se împodobea când trăia bărbatul ei Manase. Apoi s-a încălțat cu sandale, și-a pus colierele, brățările, inelele, cerceii și toate podoabele ei. Și s-a înfrumusețat atât cât să poată cuceri privirile tuturor bărbaților care ar vedea-o. (10: 3,4). Astfel împodobită, Iudith a trecut de gărzile babiloniene
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în sus, cădea și crăpa. Un vițel sărea pe perete, în loc să sugă la vacă. Am dat cu agheazmă și i-a trecut. Dinu, copilul cel mic, învăța bine și în clasa a zecea nu mai judeca, umbla aiurea, se urca încălțat în pat, râdea deuna. Neam de neamu’ nostru n-a fost așa. M-am dus la doctori, la biserici, la Iași, la Suceava. Doctorii de la București m-au trimis la preoți, că nu se mai vindecă. Nu mai cheltui, că
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
asemenea inadecvări înduioșătoare încă nu dispăruseră cu totul. La Focșani, în 1856, căpitanul austriac Salomon de Friedberg vedea pe stradă femei tinere târându-și prin praf rochiile grele de catifea, în vreme ce la serate veneau în superbe „robes de chambre“ și încălțate cu papuci. Tot pe atunci, într-o suită de imagini bucureștene desenată de Cezar Bolliac își afla locul „o damă parată de bal în orele dimineței, strângându-și și ardicându-și fustele în toate părțile spre a nu se împle de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
altfel, mai tîrziu „cochetă și frivolă”, devin de nedespărțit. însă conform mentalității timpului, tot ce e cochet aparține orașului, civilizației: „Dați-mi, dați-mi strada-ngustă/ Unde gustă/ Omul viața mai din plin,/ Cu trăsuri, femei cochete/ Și cu fete/ încălțate cel puțin!”, reclama, zîmbitor, Topîrceanu, parodiind „Vara la țară”, de Al. Depărățeanu. Fapt subînțeles, multe dintre „cochete” erau „cocote”! 3) Deși par asemănătoare, „cochetă” și „cocotă” (cuvînt în fața căruia dicționarele noastre au rămas închise pînă nu demult) au etimologii și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
bine filmul. Și nici n-are rost să reiau pe trepte desfășurarea poveștii din film, pentru că Ratatouille se degustă nu ca animalul, dintr-o mușcătură, ci din bucățele mici. Privirea spășită a lui Remy, care seamănă cu cea a Motanului Încălțat din Shrek; bucătăria restaurantului, extraordinară prin culorile ei și minuțiozitatea amănuntelor (pe net poți să o explorezi virtual prin toate cotloanele și cutele); străzile Parisului pe care realizatorii n-au vrut să-l recreeze în culori tari, ci în tonuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
După un timp, am fost trezit de zgomotul unor pași repezi și de vociferări învălmășite. Aveam să aflu că tocmai revenise la unitate grupul de anchetatori ce fusese trimis la Jilava, dar rechemat înainte de a ajunge la destinație. M-am încălțat, mi-am luat haina și am ieșit. Mai toți colegii erau îngrămădiți în camera ofițerului de serviciu, ultimii, pe hol, înălțându-se pe vârfuri. În prima clipă, am avut senzația că se urmărea o emisiune la televiziunea bulgară, apoi, strecurându
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
zăpadă. Mă lupt să nu mă acopere nămeții. În fine, sunt aproape de liftul de la marginea aeroportului, de-abia mai respir de oboseală. Departe, mama se tăvălește pe jos cu rivalul meu, ridicându-și picioarele albe în aer, mari, pline, cărnoase... încălțate cu niște cizme negre ce-i înghit pulpele până la genunchi, cum poartă când se duce la școală, prin noroi... parcă e goală acum... îi zăresc și brațele, și umerii, coatele, degetele fluturând dezordonat... Nu-i mai pasă de mine... Mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
de cartier. Regia: Theodor Halacu-Nicon. Cu: Sorin Copilul de Aur, Monica Merișan, Florin Călinescu ENȚICLOPEDIA ENCARTA Luiza VASILIU Pantofi Să zicem că vă treziți într-o dimineață și, înainte să plecați la treburile dumneavoastră, constatați că nu vă mai puteți încălța cu nici o pereche de pantofi. Toți vă strâng, vă bat, vă fac răni, ca și cum i-ați fi supărat cu ceva și peste noapte ar fi hotărât să se răzbune (sau ca și cum o Amélie năstrușnică v-ar fi schimbat toate perechile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
Eram stătut. Eram stătut locului. Construiam lumi din senzații, din mirosuri, din imaginație. Și nici una din lumi nu era de durată, nu se potriveau lucrurile niciodată, dar eu nu aveam teamă, fiindcă ai mei potriveau lucrurile pentru mine. Ei mă încălțau cu pantofi ce-mi rămâneau mici, iar eu îi purtam cum nu se mai poate de vesel, fiindcă ieșeam afară. Adevărul e că nu era nici-nici, nici foarte-foarte, calm, călduț, era copilăria copilului universal de la bloc. Citeam cât vroiam și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
dormi pe Giuseppina. Păpușa adusă de la Milano era urâțică, dar foarte simpatică și veseloasă, drept care am iubit-o întotdeauna. Totuși, „păpușa“ pe care am utilizat-o cel mai mult în jocurile mele din copilărie a fost un uriaș motan negru, încălțat cu botine ciclamen, pe care l-am ferfenițat de atâta hurducăială și zgâlțâială. A fost cusut de nu știu câte ori pe la stomac, ba chiar și botinele i-au fost reparate: cred că încă mai zace pe undeva, prin apartamentul părinților mei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
emanată“, care cheamă oamenii să apere televiziunea, radioul sau Ministerul Apărării. Rezultatul este o psihoză generală. Cei dinăuntru trag în militarii sau civilii suspecți, despre care li se spune că ar fi teroriști. Portretul robot: brunet, neras, îmbrăcat sport și încălțat în bocanci. La rândul lor, cei veniți să apere noua putere revoluționară pun mâna pe arme și ripostează. Când se trage linie, se adună 900 de morți. Cu vântul alegerilor în spate, revoluționarii din „Asociația 21 decembrie“ cer reexaminarea dosarelor
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
multe ori de la comercianți la negru pescuiți din fața magazinelor, aparate foto ieftine. Instantaneele nimicului Lomografia a devenit rapid nu o tehnică fotografică, ci o filosofie. Pozele surprind mărunțișurile vieții de zi cu zi: o pereche de picioare de damă elegant încălțate în pantofi cu toc, nasuri roz de pisicuțe, un bibelou pierdut prin iarbă, un salt în apă, un soldat, o vitrină, un autoportret realizat de deasupra capului, o bancă, un sărut - orice poate fi subiectul unei lomografii. În 1994, proaspăt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
pe mehedeanul din centrul satului la hramuri, la Paști sau la sărbătorile de iarnă, când fanfara de la Bașeu zisă pe vremea aceea și „Bozenii aprindeau jocul și mai tare. Nu-l pot uita pe flăcăul mic de statură, dar vânjos, încălțat cu cizme de piele neagră și cu pălărie bătând pământul cu picioarele. Era Schiopeț Ghiță care era neîntrecut la „țigănească. Pe lângă acest joc erau și altele. De altfel și D. Cantemir spunea că: „jocurile sunt la moldoveni cu totul altfel
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai frecvent joc, era țigăneasca, un fel de bătută la care tinerii se întreceau unii pe alții-cei liberați și cu cei care nu făcuseră încă armata. Nu pot să-l uit pe un tânăr de peste Deal, Ghiță Șchiopeț, care era încălțat cu o pereche de cizme de piele, negre, lustruite și care era neîntrecut la acest joc. S-au făcut încercări de a pune la dispoziție și fanfară și orchestră, dar televiziunile și discotecile nu pot ieși din capul tineretului. Manelele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
să-i explic, așa pe înconjor. Omul m-a înțeles. Știți, deținuții sînt foarte buni psihologi, te înțeleg din două priviri cu ce răsufli. Mie, ca la orice slujitor, mi se adresează mulți cu diferite probleme: unul n-are de încălțat, altul n-are de îmbrăcat, altul n-are ce mînca. Acest deținut a dibuit că am obosit de toate acestea. Să vedeți ce a făcut, a deschis cîteva dulapuri și mi-a arătat tot ce aveau acolo: de la cele mai
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o întinde și aprobă din cap, scurt. Pa, puiul mamii. Te iubește mama. Mă retrag câțiva pași. Vameșii o pun să se descalțe. Când trece de filtre și aparate, încă o mai văd. Se așază pe o băncuță, ca să se încalțe. Se apleacă, se luptă cu pantofii. Văd cum i se umflă o venă pe frunte. Reușește să se încalțe. Stă o clipă, ca să-și revină. Mă trezesc vorbind singur, în șoaptă. Nu te ridica repede ca să n-amețești. Se ridică
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
pun să se descalțe. Când trece de filtre și aparate, încă o mai văd. Se așază pe o băncuță, ca să se încalțe. Se apleacă, se luptă cu pantofii. Văd cum i se umflă o venă pe frunte. Reușește să se încalțe. Stă o clipă, ca să-și revină. Mă trezesc vorbind singur, în șoaptă. Nu te ridica repede ca să n-amețești. Se ridică cu grijă. Se uită după mine, nu mă vede. Îi fac cu mâna. Nu mă vede. Un val de
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Mă simțeam vinovată pentru suferința ei; și acum mă întreb dacă sunt mamă bună, sau nu. În trecut nici nu mă gândeam la așa ceva, dar acum încă nu știu ce e mai bine: să-ți îmbrățișezi copilul, sau să-i cumperi de încălțat? Probabil că am să te mai întreb acest lucru, pentru că de aici pleacă tot. Din cauza sărăciei din România suferă lumea asta uitată de Dumnezeu. Nu poți să-ți imaginezi câți români sunt aici; primul meu loc de muncă (voi povesti
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
ce vor ei? Lasă-i să se frământe! Scrisoarea 90 În Perugia se vorbește italiana corect. Eu eram însă obișnuită altfel, și eram speriată. Într-o sin gură zi ajunsesem la padre, plecând de la solitudinea și sălbăticia din munți (nu încălțasem nici pantofi timp de trei luni și acum aveam o stare de „domnie”), trecând prin Babilonul Romei și ajungând la liniștita și civilizata Perugie. Aveam nevoie de ajutor. Eram obosită și doar părintele mă putea ajuta. Tot el judeca în locul
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]