129,052 matches
-
ironie formală nu izbutește a o dompta: „m-am trezit devreme, mi-am băut cafeaua, am ascultat/ știrile de dimineață și am așteptat/ să sune telefonul/ Dar nu s-a întîmplat nimic/ Am închis ușa, am tras storurile/ și am încercat să-mi amintesc ceva amuzant/ o întîmplare roză și oricum bună de/ potolit singurătatea/ Numai că dintr-odată ochii mi s-au împăienjenit/ și mi s-a făcut milă de mine/ ca și cum aș trece pe strada mare/ și toți trecătorii
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
decorative s-au trezit, încetul cu încetul, suspendate între memoria utilității pierdute și gratuitatea expresiei. În cazurile cele mai optimiste, artistul decorativ, fie el metalist, ceramist, textilist sau sticlar, s-a refugiat în universul seducător al materialelor și al tehnicilor, încercînd să extragă de aici, din inepuizabilul său cîmp de virtualități, direcțiile mari ale gîndirii plastice și formele artistice propriu-zise. În celelalte cazuri, mai puțin fericite ori și mai rău, el a făcut tentative disperate fie de a mima gratuit obiectul
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
era neverosimil de plat, Salonul crea și o imagine falsă a artelor noastre de astăzi; fie prin incapacitatea naturală de a reprezenta fenomenul viu, fie prin omisiuni voluntare și prin manipularea vinovată a privitorului. Chiar dacă, de exemplu, numeroși artiști au încercat și înainte de ’90, dar, mai ales, în ultimii ani, să iasă din convenția tabloului și din tradiția materialelor și a tehnicilor, să relaxeze conceptele de obiect și de acțiune artistică, aceste tendințe au fost nu numai privite cu suspiciune, ci
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
exclusiv narații baladești, ar găsi în lumea lui Șerban Foarță material pentru bucurii estetice enorme. Dacă poezia lui este, la prima vedere, o construcție în epură, o invocație de tip mallarméan sau barbian, adică oricum din zona pe care a încercat s-o descrie și s-o identifice abatele Bremond ca fiind a poeziei pure, în fond ea are o fascinantă anecdotică interioară, o anecdotică a limbii, o povestire a devenirii cuvîntului, o circumscriere a aventurii fonetice și semantice, pe care
La aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13623_a_14948]
-
înalte ale sunetelor și despre fluidele profunde ale limbii, despre încrengătura aceea de pîrîiașe freatice care circulă pe sub straturile solide și, aparent, așezate. Seamănă mult acestă poezie, ca să folosesc tot o metaforă din lumea geologiei, cu plăcile tectonice care tot încercînd să se așeze, tot încercînd să își găsească echilibrul, produc cutremure în exterior, dar le produc dintr-o înaltă nevoie de coeziune și de armonie. Și la Șerban există această mișcare a straturilor lingvistice care produce uimiri, uneori chiar stări
La aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13623_a_14948]
-
fluidele profunde ale limbii, despre încrengătura aceea de pîrîiașe freatice care circulă pe sub straturile solide și, aparent, așezate. Seamănă mult acestă poezie, ca să folosesc tot o metaforă din lumea geologiei, cu plăcile tectonice care tot încercînd să se așeze, tot încercînd să își găsească echilibrul, produc cutremure în exterior, dar le produc dintr-o înaltă nevoie de coeziune și de armonie. Și la Șerban există această mișcare a straturilor lingvistice care produce uimiri, uneori chiar stări de năuceală, dar această mișcare
La aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13623_a_14948]
-
ar fi învins definitiv la orașe și nu l-ar mai fi clintit nimeni, niciodată. Nici Paul Goma, nici Radu Filipescu, nici Europa Liberă, nici o revoltă populară și nici o revoluție. La un al treilea da, doamnă, trebuie musai să reacționez, încercînd butoanele reportofonului care, fatalitate, nu merge. Iar el se pune pe urlat: „De ce-ați venit, doamnă, la mine, dacă nu vă merge ăla, eu nu vorbesc nimic, haideți, doamnă, nu mă mai enervați că sînt și așa obosit și
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
atunci să rătăcească fără a ajunge vreodată la destinație. Omul nostru a afirmat că întîlnise deja în două rînduri caravana fantomă, dar că nu se lăsase înșelat. Călătorii rătăciți se înghesuiau zadarnic în jurul lui, îi zîmbeau, îl trăgeau de mînecă, încercau să-l îmbuneze, el se făcuse că nu-i vede, izbutind astfel să se ferească de vrajă și să-și continue călătoria. “După ce se putea recunoaște caravana fantomă?” întrebară tovarășii noștri de drumeție cei mai neliniștiți. “Nu există nici un mijloc
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
viteșește ( repet) urmărit de cameraman, și toată suflarea ( tăiată) a celor prezenți. Prinde pisicul, coboară și, cu el pe-un umăr raportează cu mândrie și patriotism că misiunea a fost îndeplinită. Bineînțeles, este întrebat de reporteriță ce sentimente l-au încercat când a pus mâna pe pisic. La televizorul meu cu sonor cam răgușit, s-a auzit vocea soldatului parcă spunând: i-aș fi sucit gâtul, domnișoară. Dar eu nu cred. În orice caz a fost știrea cea mai de senzație
Oscar pentru un pisic by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13674_a_14999]
-
și din care se vede, o dată în plus, că d-sa plătește și azi dobândă istoriografiei comuniste. Din aproape în aproape, ajungem la o singură întrebare. De ce a produs scandalul inițial dl Iliescu? Unii sînt de părerea că președintele a încercat astfel să pună surdină cererilor evreilor care au fost deposedați de proprietățile lor. Dacă era așa, dl Iliescu ar fi spus însă pur și simplu că nu sînt bani sau ceva de soiul ăsta. Cred însă că nu la asta
Scandalurile președintelui Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13675_a_15000]
-
moment sau una pe termen lung e simptomul trecerii în planul al doilea a echipei vag-reformiste din interiorul partidului. Problema lor nu e că n-au trecut, ci că n-au nici un fel de priză în teritoriu. Deși Gușă a încercat să-și îndulcească imaginea făcâmd turul stadioanelor de fotbal, nu s-a ales decât cu huiduieli. În ce privește cealaltă așchie năstăsiotă, Victor Ponta, zâmbetul lui moale, de intelectual famelic, o fi având trecere la Palatul Victoria, dar cu siguranță nu impresionează
Octav-Baba și cei patruzeci ori patruzeci de hoți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13761_a_15086]
-
Cînd s-au apropiat alegerile, dl Nastase a renunțat însă la mofturile modernizării, preferindu-l la greu pe omul vechi Cozminca, de a cărui fidelitate s-a convins și rasconvins în acești ani ai guvernării. Spre deosebire de Cozmin Gușa, care și-a încercat de mai multe ori și însușirile de primadona politică, uitînd că acest rol e rezervat premierului, Cozminca a nădușit în postura de vechil al partidului. El a agitat harapnicul cînd Adrian Nastase se încrunta și a știut să-i ia
Si, totusi, de ce a demisionat Cozmin Gusa? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13758_a_15083]
-
a plecat din PSD. Nu a plîns nimeni după el, iar Adrian Nastase i-a consacrat un mic epitaf politic pe tema Și era tînăr, săracul.... Dacă avea mai mult instinct politic, Cozmin Gușa ori ar fi rămas în PSD, încercînd să cîștige puncte din această înfrîngere, ori ar fi provocat un scandal răsunător. Cu dezvăluiri și cu imprecații de politician democrat care și-a pierdut iluziile în partidul de guvernămînt În acest fel s-ar fi asigurat de invitații care
Si, totusi, de ce a demisionat Cozmin Gusa? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13758_a_15083]
-
-se de mână, în tăcere, sprijiniți unul de altul. Până când deodată au văzut că ajunseseră la capătul pădurii. Plini de speranță, au înaintat spre spațiul descoperit, dar, ieșind dintre copaci, s-au trezit în fața unei prăpăstii. Aplecându-se înainte, au încercat să vadă. Dar, la lumina stelelor nu zăreau nimic decât un hău de întuneric, iar o răceală de marmură le atingea obrajii. E o prăpastie, a spus bărbatul. Pământul se despică în fața noastră. Nu mai putem face nici un pas. Uite
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
Trebuie să mă duc să-l caut. A înaintat de-a bușilea pe cărare, pipăind pământul în căutarea unui loc de trecere pe unde să poată coborî ca să-l caute pe bărbat. Dar nu exista loc de trecere. Atunci a încercat să coboare chiar pe versantul prăpastiei. Agățându-se de ierburi și de rădăcini, s-a lăsat să alunece în josul abisului. Dar picioarele ei nu întâlneau nici un ieșind de care să se sprijine. Versantul cobora vertical, era un perete neted de
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
nu se va putea agăța de nimic, nici chiar de ea însăși. Fiindcă pe ea însăși se va pierde atunci. A înțeles că-i mai rămăseseră doar câteva clipe. Atunci și-a întors fața spre cealaltă parte a prăpastiei. A încercat să străpungă întunericul. Dar nu se vedea decât întuneric. Și totuși și-a spus: De cealaltă parte a prăpastiei este cu siguranță cineva. Și a început să strige. Dintr-un volum de povestiri portugheze aflat sub tipar la Editura Universal
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
comedie și melodramă, fără o preocupare specială pentru formă, urmând însă cu încredere modelele dramaturgiei interbelice. Multe și variate motive, așadar, pentru a figura în Dicționar Poate, totuși, luptă pentru el împrejurarea că, de la un moment dat, "A. B. a încercat să scuture praful stalinist de pe paginile sale, revenind la temele favorite ale teatrului bulevardier. Traiect care "depășește valoarea de conjectură, mai ales că a făcut posibilă existența comediei satirice într-o epocă a elogiului necondiționat. Să mai adăugăm că, pe
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
ridica din pat... Kahlo ( care apare în multele-i autoportrete cu mustăcioară și deja-celebrele-i sprîncene împreunate) este redescoperită astăzi ca o precursoare a feminismului, iar tablourile ei se vînd la prețuri fabuloase. Căsătorită cu Diego Rivera ( muralistul revoluționar care-a încercat să-l pună pe Lenin pe zidul de la Rockefeller Center), Frida Kahlo a fost o femeie liberă și puternică - un fel de Madonna a vremii sale, cînd încă ( din păcate pentru ea) nu se inventase cultura pop. Se pare - aflăm
De X ori femeie by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13751_a_15076]
-
uluială că ăștia existau cu adevărat, că exista guvern, poliție, în fine. Eu l-am văzut pe A. Toma. Am intrat la el în birou și mi-a arătat o salopetă de muncitor, care era întinsă pe biroul lui. Toma încerca să bage în buzunarul salopetei un nou volum de versuri al lui, Cântecul vieții, parcă și m-a rugat și pe mine să-l ajut. Văzând, probabil, pe fața mea, stupefacția, a țipat, ca un moșneag: Nu-nțelegi că vreau
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
concrete. Unde trăiesc personajele? De unde vin? Cînd are loc acțiunea? Kleist nu ne spune nimic. De altfel puține lucruri aflăm despre Marchiza, despre copiii și părinții ei, despre înfățișarea, costumația, felul de a fi și a vorbi al personajelor. Kleist încearcă să ne convingă că locurile și personajele despre care scrie există într-un cuvînt, ca aceasta e o povestire despre întîmplări reale. Dar imaginea e lipsită pînă la urmă de orice importantă. Tot talentul lui Kleist se consumă în intrigă
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
atât de nemiloase. La Călin Ioachimescu, dimpotrivă, pasiunea reprezintă tot ceea ce poate fi mai interesant, mai provocator, căci, iată, în pasiune este injectată o doză importantă de neprevăzut, iar numai cel ce nu-i dă curs devine victimă. Și ceea ce încearcă el cu obstinație să demistifice este tocmai ipostaza de victimă a aranjamentelor mărunte, a trecătoarelor înfocări, demne de dispreț ca, de altfel, tot ce este meschin. Elanul lui Călin Ioachimescu vis-a-vis de muzica electronică este deopotrivă veritabil și original. Veritabil
Meseriașul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13776_a_15101]
-
Mirelei Roznoveanu apare Toni, un tip deștept care vinde ziariștilor idei de rubrici atractive. Paul și Toni se uită la o tînără înconjurată de admiratori: "«Cine era țipă?» Paul era iritat de comentariile în doi peri ale lui Toni. Chiar încerca să-l ia pe Toni peste picior care părea hipnotizat de femeia aceea. l Nici Mircea Săndulescu (o mare promisiune în anii ’80) nu mai scrie bine în limba literaturii sale, după două decenii de America: "«Trebuie să pui piciorul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
fel de libertate culturală. Dar - după cum rezultă din dosarele de la CNSAS - sub travestiul de boemi destui au fost cei care au făcut pe nemulțumiții și pe liberii la gură, avînd de fapt normă de informatori la Securitate. Grisa Gherghei a încercat să facă o istorie a boemei scriitoricești din perioada comunismului, sfîrșind prin a povesti anecdote cu scriitori cheflii sau la chef. Boema artistică din România n-a însemnat numai atît. Iar Grisa Gherghei se numără printre cei care, la un
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
istorie a boemei scriitoricești din perioada comunismului, sfîrșind prin a povesti anecdote cu scriitori cheflii sau la chef. Boema artistică din România n-a însemnat numai atît. Iar Grisa Gherghei se numără printre cei care, la un moment dat, au încercat ceva, în boemia lor de pe vremea regimului Ceaușescu. Cronicarul speră că după numărul 535 din Dilemă se va găsi cineva, istoric sau mai degrabă nu, care să acopere și această parte din istoria necunoscută a României.
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
de melancolie. Pictura sa este o continuă negociere între materie și vid, între construcție și disoluție, între întuneric și lumină, între încredere și dezabuzare. Mihai Percă nu pictează pentru a crea spații ficționale ca alternativă la un real frustrant, ci încearcă să demonstreze, fără nici un fel de pisălogeală didacticistă, că orizontul creației nu este o victorie definitivă asupra dezordinii constitutive a propriei noastre ființe, ci intervalul enorm dintre existență și neant. O lume ingenuă, una în care copilăria speciei și cea
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]